Federatia sindicatelor libere din îNVĂŢĂMÂnt revista presei

Subiectele zilei: Cum strange BOR semnaturi in scolile din Romania; De ce este cultura romaneasca la rascruce; Secretul cutremurator al gimnasticii

Cultura romaneasca la rascruce. Presedintele Klaus Iohannis a promis o relansare importanta a politicilor publice privitoare la cultura. In acelasi timp insa guvernul se complace in compromisuri si grave erori. Dar ideea care ne-a atras atentia a fost accentul pus pe educatie. Pe buna dreptate, fara o reforma de substanta a scolii, degeaba investesti in arta, muzica si teatru pentru ca nu are cine sa le guste si sa le sustina pe mai departe. Daca guvernul va investi in sali de muzica si teatru, daca va subventiona carti sau expozitii va fi excelent, dar cultura are nevoie si de o piata a culturii care depinde de gustul public, dupa cum are nevoie de instante critice, scrie Deutsche Welle.

O absurda aventura birocratica de 900.000 de lei: Unde au disparut Caietele Eminescu. La sapte ani dupa publicarea editiei integrale a caietelor poetului, manuscrisele sunt de negasit in formula completa in bibliotecile importante din tara. Facsimilizate cu scopul de a deveni un instrument util de lucru, unele dintre cele mai importante manuscrise ale literaturii romane zac nefolosite, din 2009, in depozitul Bibliotecii Academiei, informeaza Romania Libera.

Campanie de strangere de semnaturi in scoli, pentru sustinerea casatoriei intre femei si barbati. Ce spun BOR si Ministerul Educatiei. Mai multi elevi si profesori din judetele Botosani, Neamt, Bacau si Timis au reclamat, sub protectia anonimatului, ca in scolile in care predau sau invata se strang semnaturi pentru sustinerea initiativei de schimbare a Constitutiei privind casatoria dintre un barbat si o femeie. Totusi, asa cum atrag atentia 19 organizatii non-guvernamentale, initiativa incalca Legea Educatiei Nationale, care garanteaza respectarea independenta elevilor in ceea ce priveste ideologiile, dogmele religioase si doctrinele politice la care adera, relateaza Romania Libera.

http://www.gandul.info/stiri/marea-imparteala-a-anului-electoral-2016-planul-de-cheltuieli-scris-de-ministrii-guvernului-ciolos-14967603

MAREA ÎMPĂRŢEALĂ a anului electoral 2016. Planul de cheltuieli scris de miniştrii Guvernului Cioloş

Fiecare ministru din Guvernul condus de Dacian Cioloş a prezentat o listă cu priorităţi pentru domeniul său , care include obiective strategice, lucruri pe care aceştia le consideră prioritare pentru 2016, an în care au loc în România două runde de alegeri, locale şi parlamentare. Unii dintre miniştri au venit cu ţinte concrete şi alocări bugetare clare, alţii au fost mai vagi. Cele mai mari cheltuieli pe obiective clare, imediate, au fost prezentate la Apărare şi Transporturi unde sunt alocate miliarde pentru achiziţia şi dezvoltarea de tehnică militară, respectiv pentru documentaţia tehnică şi construcţia de autostrăzi şi căi ferate. Cu obiective punctuale vin şi miniştrii Agriculturii, Sănătăţii sau Educaţiei. Gândul prezintă lista celor mai costisitoare şi importante priorităţi declarate de membrii cabinetului Cioloş.

Cele mai mari fonduri alocate unor obiective precise au fost prezentate la Apărare, unde sunt alocate aproximativ 3,5 miliarde de euro pentru patru mari obiective strategice globale, care includ înzestrarea şi transformarea armatei române prin achiziţii de tehnică militară, operaţionalizarea unor forţe multinaţionale pe teritoriul României sau creşterea calităţii vieţii militarilor.

Transporturile sunt un al domeniu unde ministrul Costescu a prezentat obiective punctuale şi costuri ale documentaţiilor tehnice de execuţie a unor segmente de autostradă sau de cale ferată pe care vrea să le facă în mandatul său, cei mai mulţi bani mergând către lucrările la calea ferată Sighişoara-Simeria şi la lucrările pe segmentele autostrăzii Timişoara-Târgu Mureş, dar şi la cele două noi magistrale de metrou din Bucureşti.

La Dezvoltare Regională, Vasile Dîncu s-a concentrat pe obiective de construit (săli de sport, bazine, patinoare, cămine), pe Cadastru, dar şi pe locuinţe sociale sau creditarea locuinţelor pentru tineri şi reabilitarea termică . La Sănătate, accentul este pus pe introducerea de noi medicamente pentru cancer şi boli rare pe lista de compensate, pe extinderea tratamentului fără interferon pentru hepatita C, dar şi pe tratamentul marilor arşi, fiind luate în calcul construirea a 4 centre regionale pentru marii arşi.

La Educaţie, ministrul Curaj nu uită de legislaţia privind doctoratele şi de aplicaţia electronică anti-plagiat, dar alocă cele mai multe fonduri pentru laserul de la Măgurele şi pentru reabilitarea a 234 de şcoli şi grădiniţe. La Agricultură, accentul este pus pe sistemele de irigaţii, unde sunt prevăzute aproximativ 1,3 miliarde euro pentru anii viitori, în speranţa că vor putea fi accesate fonduri ale Comisiei Europene aflate la dispoziţia preşedintelui Juncker. La Comunicaţii, o investiţie importantă este în infrastructura de internet broadband în zonele defavorizate.

Justiţia se concentrează pe operaţionalizarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pe strategia anticorupţie 2016-2020, în timp ce Mediul pune accentul pe păduri şi managementul fondului forestier, pentru prevenirea tăierilor ilegale. Internele au mari cheltuieli cu alegerile locale şi parlamentare din acest an, dar nu uită de măsurile pentru imigranţi, în timp ce Externele se concentrează pe relaţia cu Republica Moldova, pe parteneriatul strategic cu SUA şi pe promovarea proiectelor energetice prioritare pentru România. La Ministerul Economiei, vicepremierul Borc caută să identifice sectoarele de business prioritare pentru finanţarea iniţiativelor antreprenoriale.

Gândul prezintă mai jos lista principalelor investiţii, dar şi a celor mai interesante priorităţi ale miniştrilor coordonaţi de Dacian Cioloş:

Ministerul Transporturilor (Dan Costescu):

- 120,4 milioane euro (542 milioane lei) pentru lucrări cale ferată Sighişoara-Simeria.

- 102,2 milioane euro (460 milioane lei) pentru lucrările la autostrada Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva, Sebeş-Turda, Câmpia Turzii-Ogra-Târgu Mureş (costă în total 1,44 miliarde euro).

- 77,3 milioane euro (348 milioane lei) pentru implemetarea modernizării căii ferate Radna-Gurasada-Simeria (costă în total 897 milioane euro) şi Braşov-Sighişoara (costă în total 887 milioane euro).

- 47 milioane euro (211,6 milioane lei) pentru finalizarea magistralei 4 metrou.

- 45 milioane euro (202 milioane lei) pentru lucrările la magistrala 5 metrou.

- 40,5 milioane euro (182,8 milioane lei) pentru DTE la coridorul IX de transport rutier: Ploieşti-Buzău, Buzău-Focşani, Focşani-Bacău, Bacău-Paşcani (costă în total 1,575 miliarde euro).

- 37,8 milioane euro (170 milioane lei) pentru creşterea capacităţii de transport cu metroul.

- 34,4 milioane euro (155 milioane lei) pentru Elaborare Documentaţie Tehnică de Execuţie (DTE) pentru proiectul autostrăzii Braşov-Comarnic (costă în total 1,237 miliarde euro).

- 34,2 milioane euro (154 milioane lei) pentru DTE la autostrada Craiova-Caransebeş (costă în total 1,14 miliarde euro).

- 33,9 milioane euro (152,5 milioane lei) pentru DTE la autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni (costă în total 1,4 miliarde euro).

- 31,1 milioane euro (140 milioane lei) pentru DTE la autostrada Bucureşti-Craiova (costă în total 1,036 miliarde euro).

- 18,6 milioane euro (83,9 milioane lei) pentru elaborare DTE la proiectul autostrăzii Nădăşelu-Suplacu de Barcău (costă în total 115 milioane euro).

- 17,77 milioane euro (80 milioane lei) pentru DTE la calea ferată Cluj-Episcopia Bihor (costă în total 196 milioane euro).

- 12,5 milioane euro (56,4 milioane lei) pentru DTE la autostrada Braşov-Predeal (costă în total 518 milioane euro).

- 11,2 milioane euro (50,6 milioane lei) pentru demararea implementării proiectului autostrăzii Suplacu de Barcău-Borş (costă în total 92 milioane euro).

- Demarare Implemetarea proiectului autostrăzii Sibiu-Piteşti (costă în total 2,075 miliarde euro).

- Selecţia executantului pentru Centura Bucureşti Sud.

- Reorganizare instituţională la CNADNR, Metrorex, CFR şi Portul Constanţa.

- Încheierea de contracte de performanţă pentru CNADNR şi CFR.

- Creşterea numărului de zile de navigaţie pe Dunăre, prin îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie şi a adâncimilor de navigaţie în punctele critice.

Ministerul Apărării Naţionale (Mihnea Motoc):

- 1,65 miliarde euro (7,45 miliarde lei) pentru achiziţii de tehnică militară, revitalizarea unor sisteme existente, consolidarea capacităţii operaţionale a forţelor armate. (obiectiv global)

- 1 miliard euro (4,5 miliarde lei) pentru transformarea Armatei. (obiectiv global)

- 740 milioane euro (3,3 miliarde lei) pentru creşterea calităţii vieţii personalului militar – locuinţe, anticorupţie, drepturi salariale şi sociale, facilităţi medicale, educaţie militară. (obiectiv global)

- 655 milioane euro (2,95 miliarde lei) pentru modernizarea fregatelor T22, continuarea programului de achiziţie de avioane multirol F-16, echipamente de supraveghere, cercetare şi recunoaştere, echipamente pentru Sistemul de Comunicaţii şi Informatic al Armatei.

- 103 milioane euro (465 milioane lei) pentru proiectarea unui sistem de medicină operaţională adaptat NATO.

- 97 milioane euro (436 milioane lei) pentru constituirea de structuri multinaţionale pe teritoriul României, adaptarea structurii de comandă şi control, îndeplinirea angajamentelor asumate (obiectiv global).

- 48 milioane euro (215 milioane lei) pentru operaţionalizarea şi asigurarea funcţionării celor două comandamente NATO din România.

- 15 milioane euro (67 milioane lei) pentru participarea la iniţiativele multinaţionale ale NATO şi UE.

- 660.000 euro (3 milioane lei) pentru scutul de la Deveselu.

- demersuri pentru o flotă multinaţională în Marea Neagră, pe model grupare navală NATO (februarie-octombrie 2016).

- Achiziţie de echipamente scoase din uz din SUA.

- reparaţiile capitale la aeronave IAR 330, MiG 21, IAK-52 şi IAR 316B, sitemul HAWK, maşina de luptă a infanteriei MLI 84M (Jderul).

Ministerul Dezvoltării Regionale (Vasile Dîncu):

- 125 milioane euro (565 milioane lei) pentru 482 de obiective: săli de sport, bazine, pationare, dar şi centre sociale cămine de bătrâni sau pieţe.

- 108 milioane euro (486 milioane lei) pentru implementarea Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară.

- 22 milioane euro (100 milioane lei) pentru locuinţe pentru tineri, destinate închirierii.

- 5,55 milioane euro (25 milioane lei) pentru construirea de locuinţe sociale.

- 5,55 milioane euro (25 milioane lei) pentru lucrări de intervenţie pentru reducerea riscului seismic.

-5,55 milioane euro (25 milioane lei) pentru creşterea performanţei energetice şi reabilitarea termică.

- 5,1 milioane euro (23 milioane lei) pentru locuinţe sociale pentru romi.

- 4,5 milioane euro (20,2 milioane lei) pentru măsuri anticorupţie şi de integritate: dezvoltarea unor instrumente şi mecanisme de prevenire a corupţiei şi incidentelor de integritate la nivelul MDRAP şi al autorităţilor administraţiei publice locale, sprijinirea autorităţilor administraţiei publice locale în implementarea măsurilor strategice anticorupţie, organizarea de sesiuni de instruire pentru promovarea eticii şi integrităţii (până în decembrie 2018).

- 100.000 euro (500.000 lei) pentru dezvoltarea unei aplicaţii web de tipul planningportal.co.uk în care să fie accesibilă toată legislaţia, reglementările tehnice, fluxurile de avizare, autorizare, (decembrie 2016 – iunie 2017).

- reformarea Cadastrului.

Ministerul Sănătăţii (Patriciu Achimaş-Cadariu):

- 89 milioane euro (400 milioane lei) pentru introducerea pe lista de medicamente compensate şi gratuite de molecule noi destinate cancerului şi bolilor rare.

- 89 milioane euro (400 milioane lei) pentru extinderea tratamentului fără interferon pentru hepatită C.

- 4,66 milioane euro (21 milioane lei) pentru creşterea capacităţii programului naţional TBC.

- 2,44 milioane euro (11 milioane lei) pentru profilaxie primară şi secundară, screening de cancer la colul uterin.

- 2,22 milioane euro (10 milioane lei) pentru asistenţa medicală pentru marii arşi.

- 1,1 milioane euro (5 milioane lei) pentru oncologie pediatrică.

- 1,1 milioane euro (5 milioane lei) pentru dotarea maternităţilor cu incubatoare pentru nou-născuţii prematur.

- înfiinţarea a 4 centre regionale de Mari Arşi, prin finanţare de la Banca Mondială.

- Achiziţionarea de echipamente pentru 4 centre de radioterapie.

- 440.000 euro (2 milioane lei) pentru Programul Naţional de Prevenire şi Control al Infecţiilor Nosocomiale.

- 220.000 euro (1 milion lei) pentru un plan multianual de promovare a unui stil de viaţă sănătos – Educaţie pentru Sănătate.

- promovarea Legii Malpraxisului, legii organizării şi finanţării activităţii de vaccinare.

Ministerul Educaţiei (Adrian Curaj):

- 88 milioane euro (396 milioane lei) pentru laserul de la Măgurele.

- 20 milioane euro (90 milioane lei) pentru reabilitarea a 234 şcoli şi grădiniţe.

- 17,7 milioane euro (80 milioane lei) pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic şi a căminelor studenţeşti.

- 10 milioane euro (47 milioane lei) pentru repornirea activităţilor de cercetare de la Institutul Cantacuzino.

- Sistem de trasabilitate între sistemul educaţional şi piaţa muncii prin interconectarea datelor din educaţie (REI şi SIIIR) cu cele de piaţa muncii.

- Implementarea platformei de gestionare a doctoratelor.

- Proiect strategic privind reforma curriculară şi a manualelor.

- Evaluarea tuturor şcolilor cu privire la aprobările ISU.

- Competiţie internaţională de urbanism şi dezvoltare teritorială pentru Laser Valley de la Măgurele, laserul ELI-NP.

- Metodologie pentru organizarea transparentă a alegerilor de directori în şcoli

- Creşterea cu 20% a burselor studenţeşti.

- Clarificarea cadrului normativ şi instituţional privind acordarea şi retragerea titlului de doctor.

Ministerul Agriculturii (Achim Irimescu):

-1 miliard de euro (4,5 miliarde lei) în perioada 2016-2020 pentru infrastructura de irigaţii primare, în 2016 alocă doar 30 milioane euro (135,8 milioane lei). Vrea bani din Programul de Investiţii al preşedintelui CE, Jean Claude Juncker.

- 280 milioane euro (1,26 miliarde lei) pentru încurajarea transferului inter-generaţional în agricultură, prin instalarea fermierilor tineri, dezvoltarea de ferme mici.

- 215 milioane euro (968 milioane lei) pentru Strategie pentru un sistem de irigaţii modern, infrastructura de irigaţii secundare 968 milioane (până în octombrie 2016).

- 90 milioane euro (404 milioane lei) pentru un Fond de creditare pentru agricultură (2014-2020).

- 40 milioane euro (183 milioane lei) pentru promovarea produselor de calitate cu valoare adăugată mare, gen produs montan sau în fermă.

- 21 milioane euro (95 milioane lei) pentru restructurarea cercetării agricole.

Ministerul Comunicaţiilor (Marius Bostan):

- 84 milioane euro (377,8 milioane lei) pentru Ro-NET – construirea infrastructurii naţionale de broadband în zonele defavorizate, prin fonduri structurale.

- 6,35 milioane euro (28,6 milioane lei) pentru Sistemul Informatic Colaborativ de Achiziţii Publice.

- 2,86 milioane euro (12,9 milioane lei) pentru creşterea capacităţii de investigare a incidentelor de securitate cibernetică, Centrul de inovare în securitate cibernetică, dezvoltarea la nivelul structurilor guvernamentale a Sistemului de Protecţie a Infrastructurilor IT de interes naţional împotriva ameninţărilor cibernetice.

Ministerul Economiei (Costin Borc):

- 35 milioane euro (159 milioane lei) pentru identificarea de sectoare de business prioritare pentru finanţarea iniţiativelor antreprenoriale – industrii creative (IT), turism, agricultură, cercetare – (până în aprilie 2016).

- 13 milioane de euro pentru industria de apărare – plan pe 10 ani pentru participarea acesteia la înzestrarea Armatei, (40,5 milioane lei), pentru reorganizarea agenţilor economici în funcţie de nevoile pieţei şi pentru investiţii de retehnologizare (17 milioane lei).

- 9,5 milioane euro (43 milioane lei) pentru crearea unei agenţii pentru promovarea comerţului şi investiţiilor (iunie-iulie 2016).

- 2 milioane euro (9,2 milioane lei) pentru elaborarea Strategiei de Marketing a României pe principalele forme de turism şi identificarea de surse de finanţare pentru turism (ianuarie-octombrie 2016).

- Reorganizarea reţelei de ataşaţi economici (martie-iulie 2016).

- Plan de Dezvoltare pe termen mediu şi lung a României.

- Strategia minieră 2015-2030.

- promovarea unor modificări la Legea industriei de apărare, legea minelor, legea turismului.

Ministerul Afacerilor Externe (Lazăr Comănescu):

- 2,27 milioane euro pentru continuarea procesului de consolidare durabilă a relaţiei cu Republica Moldova (ianuarie-octombrie 2016) prin: 7,8 milioane lei pentru derularea programelor de asistenţă oferite de România în beneficiul Republicii Moldova (avansarea proiectelor de interconectare a R. Moldova şi România (Europa) - energie, infrastructură, inclusiv cu sprijin UE); 2,25 milioane lei pentru programe cu impact socio-economic şi în sprijinul tinerilor din R. Moldova (ex. sănătate, educaţie, agricultură).

- 1,25 milioane euro (5,6 milioane lei)pentru  întărirea cooperării pentru dezvoltare şi a asistenţei umanitare cu Vecinătatea Estică (mai ales Republica Moldova), Balcanii de Vest şi Bazinul Mediteranean, Orientul Mijlociu.

- creşterea prezenţei României de sprijinire, atât în plan bilateral, cât şi prin proiecte cu vocaţie europeană şi regională, în Balcanii de Vest, în Vecinătatea Estică şi în Bazinul Dunării.

- pregătirea exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul II 2019.

- promovarea obiectivelor de securitate energetică ale României în plan regional, european şi global în special în proiectele energetice regionale de interes pentru România, inclusiv pentru interconectarea cu R. Moldova.

- promovarea iniţiativei de realizare a proiectului coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică, precum şi a proiectelor româneşti aferente iniţiativei Noul Drum al Mătăsii.

- 34.000 euro (152.000 lei) pentru consolidarea tuturor dimensiunilor Parteneriatului Strategic cu SUA, promovarea obiectivelor privind operaţionalizarea facilităţii de apărare antirachetă de la Deveselu.

- 2.000 euro (10.000 lei) pentru iniţierea împreună cu ministerele de resort a noi programe de cooperare în cadrul Parteneriatului Strategic cu SUA pe domeniile combaterii riscurilor neconvenţionale (inclusiv securitate cibernetică).

Ministerul Afacerilor Interne (Petre Tobă):

- 51,5 milioane euro (232 milioane lei) pentru organizarea alegerilor locale.

- 37 milioane euro (166 milioane lei) pentru reducerea deficitului de personal, inclusiv prin recrutarea din sursă externă.

- 29 milioane euro (131,7 milioane lei) pentru organizarea alegerilor parlamentare.

- Reducerea timpului de intervenţie la evenimente al MAI şi IGSU.

- Eficientizarea activităţii de identificare, în vederea confiscării, a bunurilor provenite din infracţiuni.

- Operaţionalizarea Unităţii Naţionale de Informaţii despre Pasageri (UNIP).

- Sprijinirea AEP şi STS în informatizarea procesului electoral pentru a evita fraudele electorale.

- Reabilitarea centrelor de reţinere şi arest preventiv şi îmbunătăţirea condiţiilor materiale de detenţie din acestea.

- Afluxul de migranţi: Dezvoltarea infrastructurii de cazare şi asigurarea cu personalul necesar.

Ministerul Justiţiei (Raluca Prună):

- 2,5 milioane euro pentru operaţionalizarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate: alcătuirea Consiliului de Coordonare, protocoale interinstituţionale, angajarea personalului (4,7 milioane lei), aplicaţia IT (3,6 milioane lei), inventarul naţional al capacităţii de stocare a bunurilor sechestrate (3 milioane lei).

- 1,2 milioane euro pentru modificarea legislaţiei sistemului judiciar, a Poliţiei Judiciare şi a taxelor judiciare de timbru. Pentru fiecare proiect e prevăzută o cheltuială de expertiză şi consultanţă de câte 1,88 milioane lei.

- Noua Strategie Anticorupţie 2016-2020.

- Amânarea cu încă un an a prevederilor Codului de Procedură Civilă care au fost amânate deja până la 1 ianuarie 2016.

- Definitivarea, anunţarea şi derularea unei proceduri transparente de numire a procurorilor-şefi, având drept principale criterii profesionalismul şi integritatea.

Ministerul Mediului:

- 14,6 milioane euro (65,9 milioane lei) în total pentru Managementul Fondului Forestier Naţional: sistem de control forestier integrat (64 milioane lei), dezvoltarea sistemului de monitorizare a managementului forestier şi a tăierilor ilegale (1,9 milioane lei în total).

- 7,77 milioane euro (35 milioane lei) pentru Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului.

- 1,6 milioane euro (7,2 milioane lei) din fonduri europene, pentru Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor.

- Strategia Forestieră a României şi Inventarul Forestier Naţional.

- Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.

- Forum pentru mediu cu ONG-uri, pentru colectarea aşteptărilor, nevoilor, viziunilor.

Ministerul Culturii (Vlad Alexandrescu):

- 6,44 milioane euro (29 milioane lei) pentru consolidarea Muzeului Ţăranului Român.

- 4 milioane euro (18 milioane lei) pentru consolidare şi restaurare Palatul Cantacuzino.

- 2,2 milioane euro (10 milioane lei) pentru finalizare consolidare Palatul Culturii din Iaşi.

- finanţare şi proceduri pentru Sală de concerte în Bucureşti, de 2.000-2.400 locuri.

- Demarare proceduri pentru modernizarea Muzeului Naţional de Istorie a României şi a Teatrului Naţional Lucian Blaga din Cluj.

- Restructurarea Centrului Naţional al Cinematografiei.

Ministerul Energiei (Victor Vlad Grigorescu):

- 1 milion euro (4,3 milioane lei) pentru profesionalizarea şi depolitizarea managementului companiilor de stat din energie.

- Promovarea activă a proiectului de gazoduct BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) şi a Coridorului Vertical (Grecia-Bulgaria-România) şi dezvoltarea unor noi perimetre de producţie în Marea Neagră.

- Continuarea pregătirii pentru privatizarea Complexului Energetic Oltenia, respectiv a Hidroelectrica.

- Analizarea stadiului şi perspectivelor de realizare a proiectului Tarniţa Lăpuşteşti, Unităţilor Cernavodă 3 şi 4, a Cablului submarin România – Turcia, a contrucţiei unui nou grup energetic la Rovinari.

Ministerul Finanţelor (Anca Dragu):

- 111 milioane euro (500 milioane lei) pentru programul „Fermierul”, prin care se garantează micilor fermieri achiziţiile de utilaje agricole.

- 11 milioane euro (50 milioane lei) şi angajament bugetar pe 20 de ani pentru un proiect prioritar al Guvernului Cioloş, de exemplu un spital.

- Implementarea sistemului de plată online/cu cardul a impozitelor, taxelor şi amenzilor de către persoanele fizice. (Termen octombrie 2016).

- Simplificarea interacţiunii dintre contribuabil şi unităţile teritoriale ale MF/ANAF printr-un portal/aplicaţie online (termen octombrie 2016).

- Proiect de lege privind impozitarea sectorului petrolier şi minier.

Ministerul Fondurilor Europene (Aura Răducu):

- Simplificarea procedurilor de implementare a proiectelor şi standardizarea documentelor necesare prin implicarea tuturor instituţiilor relevante.

- Finalizarea sistemului electronic de gestionare a programelor şi proiectelor europene – SMIS 2014/MYSMIS2014+.

Ministerul Muncii (Claudia Ana Costea):

- 28 milioane euro din fonduri europene pentru implementarea pachetului minim de intervenţie de servicii sociale pentru copii şi familiile acestora care se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.

- 5 milioane euro (22,5 milioane lei) din fonduri europene pentru implementarea unui program naţional de ucenicie/stagii de practică în cadrul celor 10 sectoare economice ce constituie priorităţile Strategiei Naţionale pentru Competitivitate.

- 5 milioane euro (22 milioane lei) pentru reglementarea unui sistem de monitorizare a respectării ordinelor de protecţie în vederea implementării unui sistem de monitorizare electronică prin brăţări electronice.

- parteneriate între ANOFM şi actorii sociali pentru creşterea ocupării în rândul grupurilor afectate de şomaj structural: şomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoane cu dizabilităţi, persoane cu nivel redus de educaţie.

- Consolidarea cooperării interministeriale şi interinstituţionale în vederea favorizării accesului cetăţenilor statelor terţe pentru domeniile şi profesiile identificate ca fiind deficitare pe piaţa muncii din România.

- Consolidarea cooperării interministeriale în ceea ce priveşte dimensiunea de integrare şi inserţie socială a migranţilor beneficiari ai unei forme de protecţie internaţională.

- Legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Ministerul Tineretului şi Sportului (Elisabeta Lipă):

- 23 milioane euro în total, pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune la Jocurile Olimpice de la Rio 2016: 45,5 milioane lei pentru programul de monitorizare a Federaţiilor sportive cu sportivi calificaţi şi 57,6 milioane lei pentru sprijinirea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

- 1,1 milioane euro (5 milioane lei) pentru Promovarea Sportului de Masă: Noua Daciadă, competiţii sportive pentru copii şi tineri.

- 660.000 euro (3 milioane lei) pentru 5 centre de agrement care să fie modernizate la cazare şi servirea mesei.

- 100.000 lei pentru analiza de nevoi „la firul ierbii” a sectorului de tineret.

- Promovarea activităţilor de voluntariat, inclusiv în taberele studenţeşti.

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (Dan Stoenescu):

- lansarea unei platforme online de depunere a proiectelor de către mediul asociativ românesc.

- întărirea legăturilor culturale cu comunităţile istorice româneşti prin iniţierea demersurilor privind înfiinţarea unor centre culturale/de informare româneşti în comunităţile istorice (Albania - Korcea, Republica Moldova - Bălţi şi Chişinău, Ucraina - Ismail, Serbia - Valea Timocului).

- crearea unui Consiliu Consultativ Mass-Media România – Republica Moldova, acordarea unui regim de gratuitate pentru anumite ştiri furnizate presei din Republica Moldova şi organizarea unor stagii de pregătire pentru jurnaliştii din Republica Moldova.

Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (Violeta Alexandru):

- Colaborarea cu Secretariatul General al Guvernului în scopul creării unei platformei accesibile societăţii civile, pentru preluarea în timp real a punctelor de vedere exprimate, „Vocea ta în deciziile Guvernului” şi integrarea acesteia alături de componente de consultare existente ale ministerelor de resort.

- Organizarea unor întâlniri de lucru periodice cu reprezentanţii autorităţilor centrale responsabili cu Legile nr. 544/2001, nr. 52/2003, dar şi departamentele IT ale tuturor ministerelor pentru standardizarea procesului de consultare, respectiv al transparenţei.

- Promovarea unei Hotărâri de Guvern privind accesul publicului la documentele din mapa şedinţei de Guvern/ la stenograma şedinţelor.

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/profesori-in-greva-japoneza-404758

FOTO. Profesori în grevă japoneză

Profesorii de la Școala Gheorghe Țițeica nr. 30 din Constanța au intrat, vineri, în grevă japoneză. Gestul lor extrem a fost determinat de gestul Comisiei de Învățământ din cadrul Consiliului Local, care a propus ca Școala 6 să devină structură a școlii lor (singura modificare pentru viitorul an în structura școlară din oraș). Vestea i-a revoltat pe părinți și profesori deopotrivă, nemulțumiți de problemele create de modificare, printre care se numără scăderea calității actului educațional, în primul rând. Am încercat să vedem cum s-a ajuns la această situație, ținând cont că între cele două școli distanța este de aproape doi kilometri și că existau altele, mult mai aproape.

Filmul evenimentelor

În data de 28 decembrie, Comisia de Învățământ s-a întrunit să decidă soarta școlii 6. Aceasta are mai puțin de 300 de elevi (270) și, potrivit legii, nu mai poate avea statut juridic. Au existat și atunci și înainte discuții cu directorii școlilor 7 și 12, aflate în apropierea școlii 6, dar directorii și consiliile de administrație ale acestor școli au refuzat preluarea. Pe 28 decembrie, directoarea școlii 30 a fost sunată să i se propună acest lucru. ”Eram într-un magazin când am primit telefonul. Mi-am dat acordul de principiu”, a spus directoarea Aneta Dragnea. Aceasta, ne-a spus un membru al comisiei, a ”acceptat cu entuziasm propunerea”. A spus apoi presei că școala 30 are nevoie de spații, dar că nu a crezut că acceptul verbal dat va conduce la această situație. De pe 28 decembrie până pe 13 ianuarie însă, aceasta nu a comunicat niciunui coleg din școală intenția sa, care a fost dezvăluită întâmplător de cineva care o aflase. Directoarea motivează că aștepa consiliul de administrație al școlii. Acesta a fost convocat pe 15 ianuarie, la ora 11.00. 15 ianuarie era însă ultima zi când ISJ putea trimite avizul său de conformitate (căci ISJ trebuie să dea un astfel de aviz, prin care certifică legalitatea demersului). ISJ avea programat un consiliu de administrație pe 15, la ora 8.30, în care, potrivit legii, s-a dat aviz de conformitate. Părinții și profesorii au depus un memoriu, dar registratura se deschidea la 9.30. Oricum, potrivit legii, a spus conducerea ISJ, acest memoriu nu este luat în considerare, pentru că ISJ dă aviz conform numai în ceea ce privește legalitatea propunerii Comisiei de Învățământ.

Contradicția

Cazul a ajuns și la urechile primarului Constanței. ”Consilierii PSD, indiferent de poziția pe care au avut-o în comisie, este exclus să ia o asemenea hotărâre. Școala 30 trebuie să rămână cel puțin ce este în momentul de față, adică un centru de excelență”, a spus primarul Decebal Făgădău. Soluția, prezentată părinților și elevilor de Mariana Cojoc, președintele Comisiei pentru Învățământ a CL, a fost ca în Consiliul Local să nu se voteze propunerea comisiei. ”Dacă vor vota împotrivă este un vot contrar legii. Voi acționa conform legii. Voi întreba ministerul care sunt pârghiile legale prin care trebuie să acționez”, a replicat la scurt timpul inspectorul școlar general, Gabriela Bucovală.

Soluția

Problema pare să fi fost rezolvată vineri seara, târziu. Comisia pentru Învățământ a discutat cu directorul Școlii 5 și a propus ca Școala 6 să devină structură a acesteia, mai ales că și Școala 5 are probleme de efectiv. ”Am discutat cu conducerea ISJ și am colaborat foarte bine cu inspectorul școlar general”, a spus Mariana Cojoc. Vineri seară, un CA al ISJ a dat avizul de conformitate pentru această soluție care mulțumește pe toată lumea. Părinții au trimis un memoriu la Ministerul Educației pentru a le aduce în atenția situația creată. 

Cine este vinovat

Situația creată are cu siguranță un vinovat, pe care Consiliul Local îl va căuta în următoarele zile. Membrii Comisiei pentru Învățământ spun că au respectat legea și au cerut, deși nu sunt obligați, consultarea CA-urilor școlilor cărora li s-a propus preluarea Școlii 6. Conducerea ISJ afirmă, pe bună dreptate, că Școala 6 nu poate funcționa ca structură separată și că ea a dat aviz de conformitate, așa cum cere legea, propunerii Comisiei pentru Învățământ. Părinții au acuzat însă lipsa de transparență și unii dintre ei i-au cerut public demisia directoarei Școlii 30, pe motiv că nu a informat profesorii despre acceptul pe care l-a dat Comisiei pentru Învățământ.

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/campanie-de-strangere-de-semnaturi-in-scoli--pentru-sustinerea-casatoriei-intre-femei-si-barbati--404593

Campanie de strângere de semnături în școli, pentru susținerea căsătoriei între femei și bărbați. Ce spun BOR și Ministerul Educației

Mai mulți elevi și profesori din județele Botoșani, Neamț, Bacău și Timiș au reclamat, sub protecția anonimatului, că în școlile în care predau sau învață se strâng semnături pentru susținerea inițiativei de schimbare a Constituției privind căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Totuși, așa cum atrag atenția 19 organizații non-guvernamentale, inițiativa încalcă Legea Educației Naționale, care garantează respectarea independența elevilor în ceea ce privește ideologiile, dogmele religioase și doctrinele politice la care aderă. 

UPDATE 18 ianuarie, 8.15: În județul Bacău, nici un profesor de religie nu a strâns semnături pentru susținerea inițiativei de modificare a articolului 48 din Constituție, au susținut profesorii de religie din cadrul asociației ”Sf. Parachiva”, din județul Bacău. 

”Asociaţia Profesorilor de Religie „Sf. Paraschiva” Bacău cere membrilor ei şi tuturor profesorilor de religie să respecte legile ţării şi să nu desfăşoare niciun fel de activitate care ar aduce atingere libertăţii de conştiinţă şi identităţii vreunei persoane şi cu atât mai mult elevilor cu care lucrăm”, se mai arată în comunicatul profesorilor. 

Profesoară din Botoșani: S-au strâns semnături și la noi

În ultimele zile, asociația Accept a primit numeroase plângeri de la elevi și profesori care au povestit cum, în școlile lor, s-au făcut presiuni, uneori chiar din partea directorilor, pentru a semna inițiativa privind modificarea Constituției pentru stipularea căsătoriei între femei și bărbați. 

Astfel, un elev din Piatra Neamț a povestit cum directorul, care este și profesor de religie, i-a îndemnat pe copii să semneze inițiativa, în timp ce, pe Facebook, mai mulți profesori au recunoscut că în școlile lor s-au strâns semnături (captură foto trimisă de organizația Accept României libere). 

O profesoară din Botoșani a povstit, pe o rețea de socializare, că ”s-a semnat si la noi, dar au fost si elevi care au refuzat, s-au strans putine semnaturi, despre vreun fel de presiune asupra lor n-am auzit”. 

ONG-urile cer anchete în școli 

În urma acestor sesizări, 19 organizații non-guvernamentale au cerut Ministerului Educației și Inspectoratelor Școlare să demareze verificări și au atras atenția că această colectare de date cu caracter personal și de semnături în spațiul școlar în vederea modificării articolului 48 din Constituție ”este una de natură politică, întrucât scopul său este mobilizarea populației în vedere schimbării constituționale prin mecanisme politice. Mai mult, argumentele aduse în fața elevilor duc spre îndoctrinare religioasă și facilitează impunerea în spațiu școlar al punctului de vedere dogmatic al Bisericii Ortodoxe Române și al organizațiilor afiliate asupra orientării sexuale, homosexualității și familiei”. 

De asemenea, atrag atenția ONG-urile, în România, elevii se simt discriminați și neprotejați: conform unui raport UNICEF din 2-14, șase din 10 adolescenți au fost hărțuiți la școală, iar o cercetare Salvați Copiii a arătat că 57 la sută dintre elevi simt anxietate, nesiguranță și încordare în mediul educațional. 

Scrisoarea a fost semnată de Coaliția anti-discriminare, Coaliția pentru Egalitate de Gen, Asociația ACCEPT, ActiveWatch, Centrul Parteneriat pentru Egalitate - CPE, Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice - ECPI, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitați - CEDCD, Centrul FILIA, Institutul pentru Politici Publice, Romani CRISS, Asociatia E-Romnja, Asociația Front, Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen (A.L.E.G.), Societatea de Analize Feministe AnA, Centrul pentru Inovare Publică, Asociația MozaiQ, TRANSform, Asociația Lindenfeld - Programul Campanie împotriva Homofobiei. 

Ministerul Educației: Există o lege care trebuie respectată 

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Educației, Mirabela Amarandei, a precizat, pentru România liberă, că ministerul are o poziție fără echivoc: ”Avem o lege a Educației care trebuie respectată în toate școlile”. Ea a făcut referire la articolul 7 din Legea Educației, care interzice manifestările de natură politică sau prozelitism religios în școli. 

În aceste condiții, Ministerul Educației a cerut inspectoratelor școlare din județele unde s-au semnalat cazuri de strângere de semnături să se asigure că se respectă legea în școli. Totodată, Mirabela Amarandei a mai spus că inspectoratele nu știau despre aceste situații. 

Consiliul Național al Elevilor: Nu am primit sesizări 

Președintele Consiliului Național al Elevilor, Horia Onița, a precizat, pentru România liberă, că CNE nu a primit, până în prezent, nici o sesizare privind campanii de strângere de semnături în favoarea modificării articolului 48 din Constituție. 

Ce prevede Legea Educației Naționale 

Art. 3. — Principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții din România sunt:  (...) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice; o) principiul incluziunii sociale(...) u) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învățământ.

Art. 4. — Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini, necesare pentru:(...) d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural; e) educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural.

Art. 7. — (1) În unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise activitățile care încalcă normele de moralitate și orice activități care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a copiilor și a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic, precum și activitățile de natură politică și prozelitismul religios.

Purtătorul de cuvânt al BOR: Nu cunosc cazuri 

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a declarat, pentru România liberă, că Biserica Ortodoxă nu este implicată în această strângere de semnături și că nu cunoaște nici un astfel de caz. 

Totuși, a atras atenția Bănescu, că nu crede că poate fi vorba de presiuni și că fiecare este liber să semneze o astfel de petiție, dar nu înainte de a se informa cu privire la conținutul petiției. 

Biserica Ortodoxă a anunțat, vineri, într-un comunicat de presă, că Sfântul Sinod a decis sprijinirea amendării Constituţiei, pentru a scrie că familia este constituită prin căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie.  "Această iniţiativă a mirenilor aparţinând mai multor culte este sprijinită de Biserica Ortodoxă Română, pentru că exprimă învăţătura acesteia despre familie, precum şi poziţia sa constantă din punct de vedere juridic", a precizat BOR. 

Inițiativa privind amendarea Constituției a apărut la sfârșitul anului trecut și a fost demarată de Coaliția pentru Familie.  Atunci, organizațiile membre au arătat că vor definirea ”fără echivoc” a căsătoriei.

”Considerăm că 'soţi' este un termen deschis interpretărilor în contextul internaţional din ultimii ani. De aceea, pentru a proteja şi sprijini naşterea şi creşterea generaţiilor viitoare, considerăm că acesta trebuie înlocuit cu formularea din inţiativa noastră legislativă. Proiectul de lege propus revizuieşte articolul 48, alineat 1, din Constiuţia României astfel: 'Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor'", conform unui comunicat al Coaliției pentru Familie. 

Totuși, Codul Familei prevede deja că o căsătorie se încheie între un bărbat și o femeie. 

Știre în curs de actualizare 



http://www.ziare.com/scoala/vacanta-elevi/vrei-sa-ti-se-duca-si-vara-copilul-la-scoala-sondaj-ziare-com-1404549

Vrei sa ti se duca si vara copilul la scoala? - Sondaj Ziare.com

Un proiect de lege initiat de cateva zeci de senatori si deputati prevede ca in sistemul de stat s-ar putea introduce "scoala de vara".

In motivatia legii se arata ca, pe perioada vacantei mari, copiii ramani nesupravegheati, fiind astfel expusi unor pericole, cum ar fi consumul de alcool sau de droguri, informeaza ProTV.

Propunerea legislativa vizeaza completarea Legii Educatiei cu doua alineate noi. Primul prevede introducea in programul scolar oficial a unui program facultativ, numit "scoala de vara", organizat pe perioada vacantei. In cadrul lui, copiii ar beneficia de "activitati instructiv-recreative" chiar in incinta scolilor la care invata.

Al doilea alineat prevede introducerea de gradinite cu program special, dar cu plata, pe perioada vacantelor, pentru parintii care nu au cu cine lasa copiii, "pentru a permite supravegherea si instruirea" celor mici.

Propunerea legislativa, initiata de 77 de parlamentari din tot spectrul politic, a fost deja avizata favorabil de Consiliul Legislativ si va intra in dezbaterea Parlamentului dupa inceperea noii sesiuni, la 1 februarie.

Ziare.com te invita la dezbatere si la vot: Sustii propunerea legislativa potrivit careia elevii ar putea sa isi petreaca zilele de vacanta la scoala sau la gradinita, sub supravegherea unor adulti?


http://www.ziare.com/scoala/educatie/cazul-bodnariu-de-la-patriotism-la-falimentul-sistemului-de-educatie-romanesc-1404295

Cazul Bodnariu, de la patriotism la falimentul sistemului de educatie romanesc

Recunosc, am fost batut cand eram elev. La scoala, bataia era la fel de raspandita ca tusea. Acum 35 de ani, majoritatea elevilor lua bataie si tusea din luna octombrie pana prin mai.

E adevarat ca, din povestirile parintilor mei si ale profesorilor de atunci, bataia pe care o luam noi, pionierii si utecistii, era floare la ureche pe langa bataia pe care o incasasera ei. Bataia din vremea mea parea sa fie una mai blanda, aplicata cu dragoste, in comparatie cu cea din vremea celor care ne-o administrau noua, respectiv parintii si profesorii nostri, pastrand o traditie sacra.

Dar eu n-am simtit-o niciodata asa. Am suportat pedepse individuale si pedepse in grup, atunci cand toata clasa era lovita in palma cu rigla, obligata sa stea, uneori, toata ora in picioare, alteori cu mainile ridicate sau in genunchi. Marturisesc ca nicio pedeapsa corporala nu a avut vreun efect pozitiv asupra mea, tot ce am invatat in acea perioada a venit de la acei dascali blanzi si normali la cap care aveau rabdare si care reuseau sa ma inspire si sa-mi capteze atentia prin atitudine si comportament.

Cel mai suparator era faptul ca, elev fiind, ma simteam singur sau aproape singur, parintii nu aveau niciun cuvant de spus in fata profesorilor. Asa ca mama, daca afla ca am fost pedepsit sau batut la scoala, nu putea spune decat ca bine mi-au facut.

Asa erau acele timpuri, noi nu contam si n-am contat pana cand ne-am revoltat sau, mai rau, multi au plecat din tara. Dar ce conta generatia decreteilor la o tara cu 23 de milioane de oameni. Din pacate, nici acum nu conteaza.

Invatamantul public e praf. Multe scoli sunt, de fapt, un fel de mosii ale directorilor. Stiati ca avem directori de licee din Bucuresti care sunt milionari in euro fara sa fi castigat la loto sau sa fi mostenit averea matusii?

Bani facuti pe spatele parintilor, fondului clasei, aranjamentelor mai mari sau mai mici, bogatii stranse cu binecuvantarea "invatamantului gratuit". Astept cu nerabdare momentul in care procurorii anticoruptie vor avea pe agenda si sistemul public de educatie.

Orice parinte care vrea sa-i asigure copilului o sansa de a invata intr-o scoala normala, fara directori spagari, fara profesori isterici, fara meditatii si fondul clasei oficial sau mascat trebuie sa bage adanc mana in buzunar si sa-l mute intr-o institutie privata.

Asta inseamna egalitate de sanse in sistemul de educatie romanesc. Cei care nu pot plati trebuie sa suporte toate umilintele din lume si sa puna in pericol viitorul copiilor.

E inaltatoare revolta nationala fata de sistemul norvegian care rapeste copiii din familii, dar evitam cu maiestrie sa spunem si sa recunoastem adevarul despre falimentul sistemului romanesc.

Da, Norvegia are o problema. O institutie administrativa nu poate fi investita cu puteri discretionare. In sistemul de protectie a minorilor ar putea fi abuzuri, dar asta e problema norvegienilor, ei trebuie sa o rezolve.

In opinia mea, e bine ca familia Bodnariu a protestat si a ridicat dezbaterea la nivel international, dar, pe de alta parte, acest conflict arata ca nici noi nu suntem usa de biserica.

Bataia e folosita inca pe scara larga ca metoda de educatie, copilul ocupa un loc secundar si de subordonare atat in familie, cat si la scoala, iar relatia dintre parinti si educatori e una alterata de coruptie - ma refer aici la mita data de parinti prin meditatii si cadouri, apoi la jecmanirea continua a acestora practicata de multe cadre didactice.

Suntem pro Bodnariu sau impotriva lui, asta in timp ce copiii nostri intra in masina de tocat a sistemului de educatie romanesc care a dovedit ca cea mai mare abilitate a lui e aceea de a genera plagiatori pe banda rulanta.

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/universitar/ecaterina-andronescu-numita-ordin-ministru-consiliul-national-atestare-diplomelor-universitare-1_569bac6e37115986c697d344/index.html

Ecaterina Andronescu, numită prin ordin de ministru, în Consiliul Naţional de Atestare a Diplomelor Universitare

Preşedintele Comisiei de Învăţământ din Senat, Ecaterina Andronescu, se află pe lista membrilor Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). Membrii consiliului au fost numiţi prin ordin al ministrului Educaţiei, Adrian Curaj, publicat vineri în Monitorul Oficial.

Componenţa Consiliului general cuprinde 44 de nume, printre care Ecaterina Andronescu, fostul ministru al Educaţiei Sorin Cîmpeanu, academicianul şi criticul literar Eugen Simion, sociologul Marius Pieleanu, profesor la SNSPA, directorul Institutului de Fizică Nucleară de la Măgurele, academicianul Nicolae Zamfir, şi fostul ministru al culturii Răzvan Theodorescu, potrivit ordinului de ministru publicat în Monitorul Oficial.

Organizarea şi funcţionarea CNATDCU au fost reglementate printr-un ordin emis pe 5 septembrie 2012 de ministrul Educaţiei de atunci, Ecaterina Andronescu. Regulamentul de funcţionare a CNATDCU prevede, potrivit aceluiaşi ordin, că forul are printre atribuţii evaluarea dosarelor de acordare a titlului de doctor şi propune acordarea sau neacordarea acestui titlu, prin ordin emis de ministrul Educaţiei.

http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/romanca-studenta-injaponia-sistemul-educational-romanesc-foarte-asemanator-japonezbazandu-se-informatie-respect-fata-profesor-1_569a98d537115986c68f4c57/index.html

Româncă studentă în Japonia: Sistemul educaţional românesc este foarte asemănător cu cel japonez, bazându-se pe informaţie şi pe respect faţă de profesor

Sistemul educaţional românesc este similar cu sistemul japonez, bazându-se pe foarte multă informaţie, multe examene, prezenţă la ore şi pe respectul faţă de profesori, a povestit Lavinia Alma Apstol, o tânără româncă studentă în Japonia, într-un interviu pentru "Adevărul".

Este un lucru bine ştiut că educaţia în ţările asiatice se aseamnă cu sistemul educaţional din România. Coreea de Sud, China, Japonia sunt ţări unde respectul faţă de profesori este foarte mare, unde programa şcolară se bazează pe acumularea de multă informaţie în vederea stabilirii unei culturi generale cât mai vaste, iar competiţia este mai ceva ca în liceele de top din România. Lavinia este unul din produsele de top ale sistemului educaţional românesc, care a plecat mai întâi în Anglia, apoi în Japonia. A învăţat în două sisteme educaţionale foarte avansate, însă complet diferite.

Adevărul: Povesteşte-ne parcursul tău educaţional, ce liceu ai absolvit, de ce ai ales să pleci la studii în străinătate?

Lavinia Apostol: Am absolvit profilul matematică-informatică la Colegiul Naţional “Gh. Roşca Codreanu” din Bârlad. În cei patru ani de liceu am luat parte la diferite activităţi încercând să aflu ce vreau să fac mai departe: am vrut să fiu arhitect, psiholog, criminalist, chiar şi pilot ori controlor de trafic aerian. Nimic din ce reuşisem să descopăr nu m-a încântat, aşa că am decis să îmi extind căutarile şi să plec să studiez în străinătate. În plus, mereu am fost pasionată de oameni şi de comunicare şi mi se pare fascinant să pot să interacţionez zilnic cu oameni aparţinând altor culturi.

Ştiam că vreau să studiez în Marea Britanie, la Aberdeen, încă pe vremea aceea. Însă, în căutarea unei a doua variante, am dat peste profilul visurilor mele - Arte şi Ştiinte, la University College of London. Profilul era înfiinţat în anul acela, şi pentru prima oară, ideea de a studia matematică şi fizică, dar şi ceva mai artistic pe lângă, mi s-a părut o oportunitate de neratat. Parcă era făcut pentru mine. În Anglia se pune foarte mult accentul pe dezvoltare personală şi experienţe aşa că aveam şi posibilitatea de a studia un an în altă parte, pe care am acceptat-o fără a sta pe gânduri. Îmi surâdea să merg în multe locuri, dar Japonia mă încânta cel mai tare. Recunosc că mă şi speria cel mai tare, aşa că ajutorul oferit de facultate prin cursuri de limbă, prin parteneriate cu universităţi din Tokyo, a fost binevenit.

Am studiat timp de un an la Waseda University din Tokyo, unde am continuat cu un profil asemănător cu cel din Londra, unde studiam japoneza intensiv, matematica intensiv şi marketing şi publicitate. M-am îndrăgostit de publicitate şi am vrut să văd dacă mi se potriveşte, aşa că am făcut un internship într-o agenţie de publicitate din Bucureşti în vacanţă intersemestrială. Mi-am dat seama că acest domeniu mi se potriveşte cel mai bine.

Cum te-ai adaptat la societatea japoneză?

Societatea japoneză m-a surprins într-un mod complet diferit de cel în care mă aşteptam. Contrastul dintre tradiţie şi modernitate, pudoare şi indecenţă este extrem de puternic, ele fiind totuşi despărţite de o linie foarte subţire. În fiecare zi petrecută în Tokyo am găsit ceva nou, ceva de neînţeles şi de nepriceput, ceva care să mă şocheze, să îmi pună rotiţele-n mişcare. Varietatea produselor şi calitatea serviciilor din Japonia nu ştiu dacă o mai pot găsi altundeva în lume.

Ce vrei să faci mai departe?

Pentru moment, îmi continui ultimul an de facultate în Londra, unde probabil o să rămân pentru încă doi sau trei ani, apoi mai vedem. M-aş întoarce în România pentru oamenii care sunt foarte faini, însă posibilităţile de a inova sunt încă mult mai limitate în ţară, oamenii nepermiţându-şi să-şi asume riscuri.

Cum ţi se pare sistemul educaţional românesc?

Eu am o părere mai bună despre sistemul educaţional românesc decât majoritatea oamenilor cu care am mai vorbit. Consider că pe mine m-a ajutat complexitatea informaţiilor, însă într-adevăr cred că ar trebui să fie puţin mai practic şi mai axat pe carieră şi adevăratele provocări pe care ţi le oferă un loc de muncă. În România, majoritatea studenţilor încă nu au cultura internshipurilor şi nu se gândesc la job până în ultima lună de facultate. E oarecum similar cu sistemul japonez, bazându-se pe foarte multă informaţie, multe examene, prezenţă la ore, respectul faţă de profesori. În Anglia suntem mai relaxaţi cu profesorii, iar aceştia ne oferă uneori doar informaţiile şi ajutorul pe care îl cerem. Există avantaje şi dezavantaje.

Ce sfat ai pentru tinerii care vor să studieze în străinătate?

Sfatul meu pentru tinerii care vor să plece în străinătate ar fi să se gândească bine dacă asta vor. Nu va fi deloc uşor şi e bine ca atunci când e greu, să îţi aminteşti de ce o faci. Să încerce, să îşi asume riscuri, să facă ce simt, să nu le fie frică să eşueze, să nu le fie frică să fie nefericiţi pentru un timp. Eu am încercat pe tot posibilul să nu ratez oportunităţile care mi-au fost oferite şi s-a dovedit că unele dintre ele m-au dus departe, la 9.000 de km depărtare, mai precis.

http://adevarul.ro/educatie/universitar/cercetarea-sipuscaria-1_569b500f37115986c6949bd8/index.html

Cercetarea şi puşcăria

Despre existenţa pe acest pământ şi în această ţară a unei persoane cu numele George, de fapt Gheorghe Copos, am aflat pentru prima dată acum vreo 24-25 de ani. În preajma sărbătorilor pascale din primăvara anului 1990 sau 1991.

Nu ştiu dacă pe vremea aceea Televiziunea Română se mai numea ori nu se mai numea Liberă, aşa cum se autoproclamase în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989. Îmi amintesc însă cât se poate de clar că reporterii Telejurnalului rebotezat Actualităţi, aceiaşi care până în urmă cu câteva luni, cel mult un an şi ceva, se dădeau de ceasul morţii să găsească noi şi noi argumente în favoarea superiorităţii proprietăţii socialiste şi a gândirii ateist-ştiinţifice, băteau acum frenetic bulevardele Bucureştiului care se pregătea să sărbătorească liber Paştele. Jurnaliştii răspopiţi relatau cu evlavie trucată şi entuziasme fabricate despre bisericile luate cu asalt de credincioşi, dar şi despre mugurii şi beneficiile începutului privatizării.

Aceasta din urmă dând unul dintre primii săi muguri odată cu apariţia lanţului de cofetării Ana cu delicioşii ei cozonaci cu tot. Cofetării despre care aveam să aflăm mai apoi că aparţin unui fost activist utecisto- asecerist Copos. Care ceva mai încolo se va ocupa şi va deveni putred de bogat din vânzarea televizoarelor color, va ajunge patronul echipei de fotbal Rapid, va intra în politică exact acolo unde îi era locul, adică în PUR-ul impur al securistului Dan Voiculescu, ba chiar va accede la funcţia de vicepremier, ca parte a „soluţiei imorale” ticluite în 2004-2005 de noul preşedinte Traian Băsescu.

Cineva, o colegă de la Facultatea de Educaţie fizică a Universităţii la care lucrez, mi-a spus într-o doară că George Copos, comerciantul en gros de cozonaci şi de televizoare, i-a fost odinioară student. Ba chiar că i-ar fi scris, cerându-i o sponsorizare de care etern săracul învăţământ superior românesc are mereu nevoie fără să o primească prea des. Numai că noul magnat nu s-a învrednicit nici măcar să îi răspundă.

Mi-am amintit aceste detalii în zilele din urmă, atunci când am aflat că fostul student la Sport şi, mai apoi, mare şi mândru activist UASCR convertit la capitalism a scris în închisoare nu mai puţin de cinci cărţi. Şi nu cărţi oarecare, nu memorii, nu confesiuni, nu jurnale, ci lucrări ştiinţifice. Dintre care una cel puţin are un titlu absolut impresionant care presupune că autorul ei a făcut serioase studii de Istorie, a petrecut ore, zile, săptămâni, luni în arhive şi care l-a surprins plăcut pe un binecunoscut profesor de la Universitatea din Bucureşti. Atât de plăcut încât dl. Stelian Brezeanu i-a cauţionat valoarea, devenindu-i referent oficial şi prefaţator. Cartea se cheamă Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească în secolele al XIV lea- al XVI lea şi îl recomandă pe dl. George Copos drept un redutabil medievist. De pe urma acestei cercetări apreciate ca temeinice, dar şi de pe urma celorlaltor patru scrise în vreo 14 luni de recluziune, dl. Copos a scăpat mai repede de la puşcărie.

Atâta doar că un tânăr cercetător pe nume Cătălin Parfene nu vrea şi pace ca dl. Copos să aibă parte de un Paşte fericit şi e şocat de faptul că politicianul de odinioară a scris o carte al cărei titlu seamănă aproape leit cu cel al nepublicatei sale dizertaţii de masterat, al cărei conducător ştiinţific este acelaşi profesor Stelian Brezeanu,astăzi pensionar. Care nelăsat nici el să îşi petreacă în linişte sărbătorile pascale şi anii de pensie, a fost rugat de presă să dea explicaţii drept pentru care şi-a mai diminuat entuziasmul iniţial, iar acum spune că ar nota scrierea domnului Copos cu cel mult 6 sau 7.

Nici o biografie postată pe internet nu precizează că dl. Copos ar avea studii superioare de Istorie în absenţa cărora e greu de crezut că domnia sa ar fi putut scrie o carte pretenţioasă, care implică nu doar căutări aprofundate în arhive, acţiuni greu compatibile cu statutul şi marja de manevră ale unui puşcăriaş, ci şi metodă de cercetare ca şi deţinerea ştiinţei lucrului şi interpretării documentelor.

Cartea d-lui Copos e de negăsit căci autorul a fost prevăzător şi a cumpărat întreg tirajul, editura îndeplinindu-şi, totuşi, obligaţiile derivate din Legea Depozitului legal. Autorităţile penitenciarului în care a citit, creat şi a cercetat dl. George Copos fac pe niznaiul, invocând legi şi indicaţii ce nu le-ar îngădui să permită cercetarea scrierilor fostului lor pensionar fără acordul scris al acestuia. Lucru cel puţin bizar pentru absolventul de Filologie care sunt şi care încă de pe vremea când eram student am învăţat că o carte, un text nu sunt validate decât de lectură.

Nu m-aş fi ocupat de povestea d-lui George Copos şi de aceea a creaţiilor sale ştiinţifice reale sau plagiate, dacă ea nu ar reprezenta o ofensă la adresa ideii însăşi de cercetare ştiinţifică. În urmă cu vreo două sau trei săptămâni, mi-am pierdut vreo trei zile pentru a întocmi tabele şi tabelaşe cu lucrările ce îmi aparţin. O întreagă birocraţie cerută cu maximă urgenţă de Ministerul Educaţiei dornic să aibă o imagine clară şi să finanţeze mai transparent şi mai pe merit cercetarea ştiinţifică din universităţi. Azi, când reiau articolul, pot să spun că mi-am pierdut timpul degeaba. Nu am ştiinţă ca instituţia la care lucrez să fi primit mai mult sau mai puţini bani de pe urma rezultatelor centralizate a tabelul în cauză.

Auzind de tărăşenia în care e implicat fostul puşcăriaş Copos, ministrul Educaţiei, dl. profesor Sorin Câmpeanu, ar trebui să sară ca ars şi să ceară de urgenţă modificarea legii ce permite eliberarea anticipată din închisoare ca urmare a scrierii unor cărţi ce nu prea pot fi scrise serios fără acces zilnic la bibliotecă şi nu doar pe baza informaţiei de pe internet.

Nu ştiu de ce am sentimentul că nu o va face. Mai întâi pentru că pentru Executivul pe care îl reprezintă cercetarea a reprezentat o felie infimă de buget şi nimic mai mult, acesta fiind, probabil, unul dintre motivele pentru că ani buni de coordonarea ei s-a ocupat un ministru delegat care nu avea nici măcar titlul ştiinţific de doctor. Apoi pentru că cineva care acceptă să facă parte dintr-un guvern condus de un plagiator şi e recomandat pentru acest post de partidul din care a făcut parte dl. Copos nu prea poate acuza plagiatorii. Căci prea s-ar situa în vecinătatea situaţiei hoţului care strigă hoţii! Aşa că îi este mult mai simplu la pună laolaltă cercetarea şi puşcăria.

Acest comentariu a fost publicat pentru întâia oară pe adevărul.ro la data de 10 aprilie 2015. De atunci, situaţia nu s-a schimbat în nici un fel. Doar numele ministrului Educaţiei e altul. Inacţiunea a rămas aceeaşi. Comisia de etică a Universităţii din Bucureşti, sesizată de dl.Parfene, nu poate formula nici un răspuns fiindcă, spune preşedintele ei, specialiştii în domeniu nu prea vor să se expună. Oare de ce? Să fie oare dl. Copos mai puternic decât dl. Ponta?

http://curentul.info/social/13472-sinescu-si-belusica-singurii-candidati-la-functia-de-rector-al-umf-bucuresti