Georges Duby

Încurajează denunţarea părinţilor «devianţi» de către copii etc.’ (CI. Sarraute). Altfel spus, Franţa nu a dorit o asemenea ‘revoluţie a privatului’. Dacă modelul suedez există încă, mitul, în orice caz, a murit în mod definitiv.

NOTE

1. Le Monde, 1976.

2. Paris Match, august 1979.

3. Le Monde, 1980.

4. Le Nouvel Observateur, mai 1980.

5. E. Mounier, ‘Notes scandinaves’, Esprit, februarie 1950.

6. Elveţia are conturile sale bancare secrete, Germania trecutul său împovărător, chiar şi valorile americane sunt pasibile de suspiciune (‘imperialism’, ‘neocolonialism’, ‘violarea drepturilor omului’.). Valorile suedeze par extrase din imperativul categoric kantian: fiecare poate năzui ca ele să devină universale.

7. Majoritatea francezilor sar recunoaşte probabil în caracterizarea generalului de Gaulle, care considera că discuţiile care au drept subiect banii sunt ‘triviale’. Toate anchetele (începând cu cele efectuate de CREP) vădesc asemenea lucru; o întrebare directă în legătură cu salariul, venitul, patrimoniul va rovoca, în cel mai bun caz, o subevaluare a acestora, iar în cel ai răuun reflex de apărare: ‘. Câştigul meu mă priveşte numai pe mine şi nu trebuie să se afle’ (anchetă efectuată de P. îmmer la 9 iunie 1985; sublinierea ne aparţine). O. Dacă delaţiunea joacă un rol atât de mare în Suedia, în schimb serviciile fiscale nu au anunţat niciodată prin presă suma otala recuperată m felul acesta (150 000 de coroane pentru taxele ocale ale oraşului Malmo în 1984, articol apărut în Sydsvenska dagbladet).

9. Offentlighets Principen.

10. Jan Freese, director general al Inspectoratului de informatică.

11. Cu titlu de comparaţie, nu mai este cazul Italiei.

12. Un cetăţean care nu mai face parte din Biserica Suediei este obligat totuşi să plătească cel puţin 30% din impozitul respectiv, având în vedere serviciile laice pe care le adduce Biserica.

13. Din 1958, Biserica Suediei admite hirotonisirea femeilor. Există astăzi, în Suedia, în jur de trei sute cincizeci de preoţi femei.

14. Premiul Nobel în 1951.

15. A. Gâde, octombrie 1950, scrisoare adresată lui L. Maury.

16. În schimb, nici chiar părinţii adoptivi nu pot avea acces la asemenea informaţii.

17. Cu toate că legea face o distincţie între tatăl biologic şi tatăl legal şi precizează că toate responsabilităţile cad în sarcina celui deal doilea (tatăl biologic nu poate fi în nici un caz obligat săşi asume vreo responsabilitate), prima consecinţă a legii respective a fost, bineînţeles (şi în pofida sondajelor efectuate în timpul elaborării acesteia), scăderea spectaculoasă a numărului donatorilor!

18. Fia/73 och vuxna (‘Copii şi Adulţi’), SOU, 1980: 27.

19. Propunere făcută de Kajsa SundstromFeigenberg, ginecolog, iniţiator al proiectului privitor la educaţia parentală din Direcţia Naţională a Sănătăţii Publice şi a Prevederilor Sociale.

20. Riksforbundet for Sexuellt Likaberăttigande.

21. Anchetă guvernamentală: Homosexuella och Samhăllet (‘Homosexualii şi Societatea’), SOU, 1984:63.

54% din persoanele chestionate se opuneau căsătoriilor dintre homosexuali, dar 46% erau de acord ca homosexualii care locuiau împreună să aibă dreptul de a obţine un împrumut pentru achiziţionarea unei locuinţe (numai 25% se opuneau).

22. Riksforbundet for Sexuellt Upplysning. A treia parte din bugetul respectiv e constituit din subvenţiile de stat şi ale consiliilor comitetelor sănătăţii publice. Personalul asociaţiei e alcătuit din aproximativ o sută de persoane, fără săi punem la socoteală pe medicii plătiţi cu o jumătate de normă etc.

23. Avortul era autorizat în trei cazuri precise; debilitate fizică, sarcină în urma unui viol, posibilitatea transmiterii copilului a unor grave maladii ereditare.

24. Au beneficiat de educaţia sexuală în şcoală: 7% dintre elevii în vârstă de cincisprezece ani între anii 1922 şi 1926, ’ 48% dintre cei de aceeaşi vârstă între 1952 şi 1956 şi 65% de aceeaşi vârstă între 1957 şi 1961.

C Sedlighetsbrotten. A se vedea Sexuella Qvergrepp hetă publică privind delictele sexuale), SOU 1976.

5 Sursă: La Prostituation en Suede, SOU 1981: 71. În hmb acostarea pe căile publice este, practic, inexistentă în Proiectul de reinserţie, concretizat în mod special la Malmo a permis o reinserţie eficientă în mai mult de 50% din

9g în 1980, numărul ‘saloanelor de masaj’ şi cele asimilate cestora scade la douăzeci şi cinci în zona Stockholmului.

29. Op. Cât.

30. Ibid.

31 Nattfrieri: numeroşi autori (V. Moberg, A. Myrdal) se referă la unele practici sexuale foarte liberale din mediul rural suedez. În anumite provincii, logodnicii aveau libertatea săşi petreacă eventual noaptea în acelaşi pat, dar fără consumarea actului sexual propriuzis.

32. RF. Bastide, Suede, Paris, Ed. Du Seuil, col. ‘Petite planete’, 1954.

33. Elveţia, unde totuşi nu există încă un concediu parental, ci numai noţiunea de cap de familie, unde avortul (cu excepţia unor indicaţii terapeutice) este interzis, unde semnătura partenerului privind declararea veniturilor e doar facultativă etc.

BIBLIOGRAFIE

Întrucât manuscrisul volumului de faţă a fost încredinţat editorului în luna martie a anului 1986, considerăm că actualizarea bibliografiei se opreşte la jumătatea anului 1985.

1. FRONTIERELE ŞI SPAŢIILE PRIVATULUI

Având în vedere vastitatea subiectului, bibliografia nu vădeşte nişte limite riguroase. A trebuit, aşadar, să ne mulţumim cu o selecţie arbitrară. Criteriul adoptat în vederea acestei selecţii a fost interesul pe care un eventual cititor lar putea manifesta pentru unele lecturi suplimentare. Pe lângă o seamă de studii generale, bibliografia respectivă conţine aşadar numeroase mărturii şi studii monografice în care se regăseşte farmecul unei experienţe concrete.

Trei lucrări de sinteză merită, din motive diferite, o menţiune aparte: Lequin Y ‘Histoire des Francais, XlXXX’siecle, Paris, Armând Colin, 19831984, 3 voL Thuillier G., Pour une histoire du quotidien, Paris, Haga, Mouton, 1977.

Din Th., Histoire des passionsfiangaises, Paris, Ed. Du Seuil, col. ‘Points Histoire’, 19801981, 5 voi.

Lumea muncitorească A’ Gaston Lucas, serrurier, Paris, Pion, 1976. ML’Escarbille. Histoire a’ Eugene Saulnier, ouvrier er, Paris, Les Presses de la Renaissance, 1978.

Chombart de Lauwe RH., La Vie quotidienne desfamllles ouvrieres, Paris, CNRS.1956. Depretto JP., Schweitzer S., Le Communisme ă l’usine: vie ouvriere et mouvement ouvrier chez Renault, 19201939 Roubaix, Edires, 1984. Fridenson R, Histoire des usines Renault, Paris, Eld. Du Seuil 1982, vol. I. Guehenno L, Journal d’un homme de quarante ans, Paris Grasset, 1934. Lengrand L., Craipeau M, Louis Lengrand, mineur du Nord Paris, Ed. Du Seuil, 1974. Marty L., Chanter pour survivre. Cu/ture ouvriere travail et technique dans le textile: Roubaix, 18501914, Lievin, Fed.

LeoLagrange, 1982. Noiriel G., Longwy, immigres et proletaires, 18801980, Paris, PUF, 1985. Pelloutier F., Pelloutier M., La Vie ouvriere en France, Paris, Schleicher, 1900. Schweitzer S., Des engrenages ă la chaîne. Les usines Citroen, 19151935, Lyon, PUL, 1982. Verret M., L’Ouvrier francais, t. I, L’Espace ouvrier, Paris, Armând Colin, 1979. Weil S., La Condition ouvriere, Paris, Gallimard, 1964.

Oraşe şi locuinţe Frapie L., La Maternelle (roman), Paris, Librairie universelle, Giard L., Mayol R, Habiter, Cuisiner, Paris, UGE, 1980. Guerrand RH., Les Origines du logement social en France, Paris, fid. Ouvrieres, 1967.

Haumont N., Les Pavillonnaires, Paris, CRU, 1975, ed. A Iia. Kaes R., Vivres dans les grands ensembles, Paris. Ed. Ouvrieres,

1963. Petonnet C, On est tous dans le brouillard. Etimologie des banlieus, Paris, Ed. Galilee, 1979.

Quoist M., La Viile et l’Homme, Paris, Ed. Ouvrieres, 1952. Valdour]., Ateliers et Taudis de la banlieue de Paris: observations vecues, Paris, Spes, 1923.

Lumea rurală Bernot L., Blancard R., Neuville, un village frangais, Paris, Institut d’ethnologie, 1953.

Uiere A., Bretons de Plozevet, Paris, Flammarion, 1975.

Jj yne soupe aux herbes sauvages, Paris, Simoen, 1978. S. Enqueîe î Chardonneret’, Etimologie frangaise, nr. special

1/2, 1974. Afteaux S., Mente Santerre, Paris, Ed. Du Jour, 1975.

Nadou E Prevost A., Grenadou, paysanfrangais, Paris, Ed.

Du Seuil, 1966.

Helias PJLe Cheval d’orgueil, Paris, Pion, 1975.» galen M., Mari et Femme dans la societe paysanne, Paris, Flammarion, 1980. Verdier Y., Fagons de dâre, fagons de faire, Paris, Gallimard, 1980. Weber E, La Fin des terroirs. La Modernisation de la France rurale, J8701914, Paris, Fayard, 1983. Wylie L., Un village du Vaucluse, Paris, Gallimard, 1968. Zonabend R, La Memoire longue, Paris, PUF, 1980.

Burghezia MartinFugier A., La Place des bonnes. Paris, Grasset, 1979. Perrot M., Le Mode de vie des familles bourgeoises, 18731953, Paris, Armând Colin, 1961.

Familie, educaţie, sănătate Boltanski L., Prime Education et Morale de clasee, ParisHaga, Mouton, 1969. Hatzfeld H., Le Grand Tournant de la medicine liberale. Paris, Ed. Ouvrieres, 1963. Du pauperisme ă la Securite sociale, Paris, Armând Colin, 1971. Knibiehler Y., Cornettes et Blouses blanches. Les Infirmieres dans la societe frangaise, 18801980, Paris, Hachette, 1984. Pitrou A., La Familie dans la vie de tous les jours, Toulouse, Privat, 1972. Prigent R. (sub conducerea lui), Renouveau des idees sur la familie, Paris, PUF, 1954. Rost A., L Ecole et la Familie dans une societe enmutation (19301980), tomul IV din L’Histoire generale de l enseignement et de l’education en France, Paris, Nouvelle Librairie de France, 1982., emy J., Woog R., La Frangaise et l’Amour, Paris, Robert Laffont, 1960. Oussel L., Le Mariage dans la societe frangaise contemporaine.

Raits de population, donnes d’opinion. Paris, PUF, 1975.

Ssel L., Bourguignon O., La Familie apres le mariage des enfants, Paris, PUF, 1976 L univers CuJ’ură, mentalul Upovetaky G _ L, îre temPs, Pan p Iston>f Următoarele autobiografâcpBeauvofretc abstractă TŢ nG

Itol ii <*’ motive cercetate î este, Sa’ re’ sa! E tomuri dinHisto Ags passions frangaises de Th. Zeldin, Paris, Ed. Du Seuil, col. ‘Points Histoire’, 19801981. W mărul 14 din Nouvelle Revue de psychanalyse, ‘Du secret’, Paris, Gailimard, 1976,348 p, este de mare importanţă pentru cercetările noastre. L’lnvention du quotidien, t. l de M. de Certeau, Paris, UGE, col. ‘10/18’, 1980, 374 p. ; t. II de L. Giard şi P. Mayol, Paris, UGE, col., ‘10/18’, 1980,316 p. ; fiecare tom cuprinde o vastă bibliografie. Couetouy M., Di Ruzza R., „Dumoulin J., Gleiza JJ., Figures du secret, Presses universitaires de Grenoble, 1981.

Războaie mărturisite, războaie trecute sub tăcere şi enigma identităţii Becker JJ., La Premiere Guerre mondiale, MA, col. ‘Le monde de.’, 1985, 236 p.: lucrarea conţine şi o bibliografie adusă lăzi. Prost A., ‘Les monuments aux morts’, în Nora P. (sub conducerea), Les Lieux de memoire. Paris, Gailimard, col.

‘Bibliotheque illustree des histoires’, 1984, p. 195228. Durând Y., La Captivite, histoire des prisonniers de guerre frangais 19391945, volum editat de La Federation naţionale des combattants prisonniers de guerre, Paris, 1980, 548 p. Bettelheim B., Le Cceur conscient, Paris, Robert Laffont, col.

‘Pluriel’, 1972, 384 p. GlasLarsson M, ‘Comment survivre dans un câmp de concentration?’, Actes de la recherche en sciences sociales, nr.41, februarie 1982, p.328. Grossmann V., Vie et Destin, Paris, Juiliard, col. ‘L’âge d’homme’, 1983, 818 p. Duras M., La Douleur, Paris, Pol, 1985. VidalNaquet P., La Torture dans la Republique, Paris, Ed. de La Decouverte, 1983. Routiinesco E., La Bataille de cent ans. Histoire de la psychanalyse en France, t. l, 18851939, t. II, 19251985, Paris. Ed. Du Seuil, 1986.

N Mive/le Revue de psychanalyse se găsesc următoarele articole: fandez D ‘ ‘Introduction î la psychobiogra ohie’ (nr. 1) ; Lavie ANotre corps ou leresent d’une illusicn’ (nr.2) ; Anzieu derri’ C dE la T6P6thion’ (nr.15) ; Levy A., ‘Devant et re soi’ (nr.15) ; Lassoun P., ‘Trouble de penser et pensee durrouble’ Secrete de faniiIie arie 1985.

Se lXa P°PuDin o

: Simon DrP n ‘/25: P./av VerdierY

‘ Mazări „e, 1979 , zr ft une enquete D/JNSEE’, decembrie 1979, p.13491391; Roussel L., ‘Le iaees des di vorces’, 1981; de acelaşi, împreună cu Le Bras Retard ou refus du mariage’, noiembriedecembrie 1982.

Corpul şi enigma sexuală S’mon Dr. P. şi alţii, Rapport sur le comportement sexuel des frangais, denumit Rapport Simon, Paris, JulliardCharron, 1972, 922 p.

Vi°arello G., Le Propre et le Sale. L’Hygiene du corps depuis leMoyenAge, Paris, Ed. Du Seuil, col.

‘L’univers historique’, 1985, 286 p.

Friday N., My Secret Garden, New York, Trident Press, 1973.

Winick Ch., ‘Prostitute’s Clients’ Perception of the Prostitutes and of Themselves’, International Journal of Social Psychiatry, 1982, p.289297.

Dongier M., Dongier S., ‘L’attrait de la prostitution et de la prostituee’, Acta neurologica et psychiatrica belgica, 1964, p.719724.

Bensaid Dr N., La Consultation, Paris, Mercure de France, col. ‘En direct’, 1974, 308 p.

Bruch H., L Enigme de ianorexie, Paris, PUF, 1979.

Studiile asupra morţii sunt deosebit de numeroase (cf. lucrările bine cunoscute ale lui Ph. Aries şi Thomas L. V.). Ne mulţumim cu semnalarea a două lucrări mai puţin cunoscute: ‘La sociologie de la mort’, număr special din Archives de sciences sociales des religions, nr.20,1975 şi nr. 1 al revistei Traverses, septembrie 1975, intitulat ‘Lieux et objets de la mort’. In Nouvelle Revue de psychanalyse, Rosolato G., ‘Recension du corps’, nr.2; Masud Kman, ‘De la nullite au suicide’, nr. 11; Stoller R. J., ‘L’excitation sexuelle et Ies secrets’, nr.24.

În Actes de la recherche en sciences sociales, Chamboredon JCl., ‘La restaurarion de la mort, objets scientifiques et fantasmes sociaux’, iunie 1976, p.7888; MuelDreyfus R, ‘Le fantome du medecin de la familie’, septembrie 1984, care conţine o interesantă bibliografie privind Memoriile şi amintirile medicilor din secolul al XlXlea.

Revista Communications a consacrat nr.31 din anul 1979 alimentaţiei, iamr.35 din 1982 sexualităţii occidentale.

Desplanques G ‘ ‘L’inegalite sociale devant la mort’, Economie et Statistique, nr. 162, ianuarie 1984, p.29

3. DIVERSITĂŢILE CULTURALE Catolicii, imaginarul şi păcatul Ne vom referi, în capitolul de faţă, Ia lucrările, devenite clasice ale canonicului F. BouIard şi G. Le Bras.

Mayeur JM., Histoire religieuse de la France XIXXX’ sitele Problemes et methodes, Paris, Beauchesne, 1975, 290 p.

Sutter}., La Vie religieuse des. Frangais î travers Ies sondages d’opinion 1944J976, CNRS, 1984.

Michelat G., Simon M., Classe, Retigion et Comportement politique, Presses de la FNSPfid. Sociales, 1977, 500 p.

Petit JC, ‘Les volets du presbytere şont ouverts’, La Vie, nr.2091, 1985.

Poulat E., Eglise contre hourgeoisie. Introduction au deveniidu catholicisme actuel, Paris, Casterman, 1977, 292 p. Pratiques de la confession, quinze etudes d histoire, colocviul grupului Bussiere, Paris, Le Cerf, 1983. Vom reţine următoarele trei studii: Boutry Ph., ‘Reflexions sur la confession au XIX’ siecle; autour d’une letrre de sceur MarieZoe au cure d’Ars, 1858’ ; Lagree M., ‘La confesion dans les visites pastorales et les status synodaux bretons aux XIX’ et XXe siecles’ ; Lambert Y., ‘Crise de la confession, crise de l’economie du salut: le cas d’une paroisse de 1900 î 1982’.

A fi comunist? Un fel de a fi Robrieux Ph., Histoire fntiriewe du parti communiste. Paris, Fayard, 19801984, 4 voi., conţine o bibliogafie practic exhaustivăMaurice Thorez, vie seer&te et vie publique, Paris, Fayard,

1975, 660 p.

Desanţi D., Les Staliniens. Une experience politique, 19441956, Paris, FayardMarabout, 1975, 542 p. Kriegel A., Les Communistes frangais dans leur premier detnisiecle, 19201970, în colab. cu G. Bourgeois, Paris, Ed. Du Seuil, col. ‘Univers historique’, 1985.

Aux origines du communisme fiangais, Paris, Flammarion,

1969, 442 p.

Caute D., Le Communisme et les Jntellectuels frangais, 19141966, Paris, Gallimard, 1967, 478 p.

‘ gruhat.

J/riest jamuis trop tard, Paris, Albin Michel, 1983, 792 P (autobiografia unui militant care a fost discipolul lui R Aron şi al lui J. P. Sartre şi care a rămas înscris în Partid până Ia moartea sa, în 1984). DesLeroux ‘• ’ u serv’ce du Pani: le PC, les intellectuels Netla culture, 19441956, Paris, FayardMânuit, 1983, 586 p.

Azard M.,». Le mineur de fond. Un exemple de l’identite du PCF’, Revue frangais de science politique, aprilie 1985, p. 190205.

A fi evreu în Franţa Bahloul 3., Le Culte de la table dressee, Paris, AM. Metaille,

1983, 304 p. BensimonDonath D., L’Integration de juifs nordafricains en France, Paris, Mouton, 1971, 264 p. Korkaz S., Les Juifs en France et l’Etat d Israel, Paris, Denoel, col. ‘Dossier des lettres nouvelles’, 1969, 208 p. Levinas E., Difficile Liberte, Paris, Le Livre de Poche, 1984,

411 p. Roblin M., Les Juifs de Paris, demographie, economie, culture, Paris, Ed. A. şi J. Picard, 1952, 198 p. Schnapper D., Juifs et Israelites, Paris, Gallimard, col. ‘Idees’, 1980, 282 p. Hyman P, De Dreyfus ă Vichy, Paris, Fayard, 1985, 484 p.

Se vor putea consulta numeroasele volume din ‘Actes des colloques des intellectuels juifs de langue franţaise’.

LUCRĂRI REFERITOARE LA IMIGRAŢIE

A N., Les Immigres en France ă la Belle Epoque, Paris, Fayard, 1985.

IiHy A. şi Twerdsky ML, Comme Dieu en France, l’epopee de Murache Foi gel. Paris, Pion, 1927, 246 p. *» de Shtetl, la Bowgadejuive de Pologne de la tradition a la modernite, Paris, Payot, col. ‘Le regard de l’histoire’, 182, 322 p.

> and C, Du ghetto ă l Occident. Deux generations yiddish en Tch ance’ Paris> dde Mânuit, 1962, 292 p.

Bmoff J., Dans le creuset des civilisations, Paris, Ed. Rieder, 1361938, 4 voi.

Imigrant în Franţa DESPRE IMIGRANŢII EUROPENI DINTRE CELE DOUA RĂZBOAIE MONDIALE

Bonnet S. L’Homme de fer, mineurs de fer et ouvrieri siderurgistes lonains, Nancy, Centre Iorrain d’etudes sociologiques, ti, 1976, I. II, 1977, t. III, 1984, t. IV, 1985.

Mauco G., Les Etrangers en France, leur role dans l’activitt economique, Paris, Armând Colin, 1932.

Noiriel G., Longwy, immigres et proletaires, op. Cât.

Ponty J., Histoire des travailleurs immigres en France dans/’entredeuxguerres, teză, Paris, în curs de apariţieune integration difficile: les Polonais en France dans le premier XX’siecle’, Vingtieme Siecle, nr.7, iulieseptembrie 1985.

Vloceski S., L’Installation des Italiens en France, Paris, Alean, 1934.

Schnapper D., ‘Modernite et acculturations. A propos des travailleurs emigres’, Communications, nr.43,1986, p. 141168.

DESPRE IMIGRANŢII DIN MAGHREB Lucrări Freeman G., Immigrant Labor and Racial Conflict în Industrial Societies. The French and British Experiences, 19451975, Princeton University Press, 1979, 362 p. Anglade J., La Vie quotidienne des immigres en France de 1919 î nosjours, Paris, Hachette, 1976, 224 p. Cresm, Maghrebins en France: emigres ou immigres? Paris, CNRS, 1983, 426 p. Garson JP, Tapinos G. (sub conducerea), L’Argent des immigres. Revenus, epargne et transferts de fonds de huit nationalites en France, Paris, INED, Travaus et Documents, Cahier nr.94, 1981, 352 p. Zehraoui, Les Travailleurs algeriens en France. Etude sociologique de quelques aspects de la vie familiale, Paris, Maspero, 1976, 262 p.

Revistenumere speciale ‘FrancaisImmigres’, Esprit, nr. special, mai 1985, 256 p. ‘L’immigration maghrebine en FranceLes faits et les mythes’,

Special, ies Temps modernes, nr.452453454, 40f annee, martie, aprilie, mai 1984, nr. special, p.15562192.

£trangers, immigres, Fran ais’, Vingtieme Siecle, iulieseptembrie 1985, 230 p.

Articole Sayad A., ‘Les trois îges de l’emigration algerienne en France’, Actes de la recherche en sciences sociales, nr. 15, iunie 1977, p.5979. Talha L., ‘L’evolution du mouvement migratoire entre le Maghreb et la France’, MaghrehMachrek, Paris, La Documentation fran aise, nr.61, 1974, p. 1734.

Teză Wittol de WendenDidier C, Les Immigres et la Politique (teză), Paris, IEP, 1986, 764 p.

4. MODELE STRĂINE?

O viaţă privată franceză după modelul american?

Lucrări Aron R. Dandieu A., Le Cancer amâricain, Paris, Rieder, 1931.

Beauvoir S. de, L’Amerique au jour le jour, Paris, Gallimard, 1954.

Bellah R. N., Madsen R., Sullivan W ‘Swidler A., Tipton S. M., Pattems of the Heart: Individualism and Commitment în American Life, Berkeley/Los Angeles, University of California Press, 1984.

Gendrot S., MaslowArmand L., Stewart D., Les Noirs americains aujourd’hui, Paris, Armând Colin, 1984.

Ourtade F, Les Maledictions du cinema francais, Paris, Alain Moreau, 1978. Fman A., Mattelart A., Donald l’imposteur ou l’ lmperialisme ‘ac°’ fe QUX enfa’Us> ParisAlain Moreau, 1976.

G., Scenes de la viefuture, Paris, Mercure de France, Gobard H., L’Alienation linguistique, Paris, Flammarion, 197* Hite, Rapport Hite, Paris, Robert Laffont, 1977. Report on Male Sexuality, New York, Knopf, 1981. Huvos K., Cinq Mirages americains. Les Etatsunis dans l’ceuvre de G. Duhamel, J. Romains, A. Maurois, J. Maiitajn et S. de Beauvoir, Paris, Librairie Marcel Didier, 1972. Jarraud K, Les Americains ă Chăteauroux, 1951

1967, Les CassonsArthon, 36330 Le Poin onnet, 1981. Mitford J., The American Way ofDeath, New York, Simon & Schuster, 1963 (trad. fr ‘Pion, 1965). Morand P., New York, Paris, Flammarion, 1930. OuvryVial B., Femmes made în USA, Paris, Autrement, 1984 Packard V., Mas enfants şont en danger, Paris, CalmannLevy, Princeton Religious Research Center, Religion în America, 1982. Ramonet L, Le Chewinggum des yeux, Paris, Alain Moreau,

1980. Sarde M., Regard sur les Francaises, Paris, Stock, 1983; reed.

Paris, Ed. Du Seuil, col. ‘Points Actuel’, 1985. Siegfried A., Les Etatsunis d’aujourd’hui, Paris, Armând Colin, Thibau J., La France colonisee, Paris, Flammarion, 1980. Yorinet P., Jeux, Modes et Masses, la societe francaise et le moderne, 19451985, Paris, Gallimard, 1985.

Articole Bertrand CJ., ‘L’imperialisme culturel americain, un mythe?’, Esprit, nr. 101, mai 1985, p. 6376. BodyGendrot S., ‘L’insecurite aux Etatsunis: realite et imaginaire’, Projet, iulie 1985, p. 1931. Delacy J., ‘How French Women Go That Way and How to Handle Them’, New York Times, ianuarie 1974. Eslin JC, ‘Une France anglosaxonne?’, Le Monde, 26 aprilie

1985. Le Monde, Dossiers et documents, ‘L’influence culturelle americane en France’, 81, mai 1981. Le Nouvel Observateur, ‘Culture’: fautil bruler Ies Americains?’, 7 august 1982. Pinto D., ‘Histoire et ge’ographie: le divorce americain.

L’Express, 30 august 1985. Ravault RJ., ‘L’imperialisme boomerang’, RFEA, nr. 2425.

Mai 1985, p. 291311.

Ik JHumbertjean M., ‘Images des Etatsunis dans U l’opinion publique fran aise’, colocviu FNSPCERI, De

/’antiamericanisme ă T americanophilie, decembrie 1984. Wnock M., ‘L’antiamericanisme fran ais’, L’Histoire, ‘noiembrie 1982, p.720.

L., Henriquez S., ‘French Images of American Life’, Revue Tocqueville, IV, 2, toamnaiarna 1982, p. 176274.

Sondaje Cantril H., Buchanan W., How Nations See Each Other, Urbana, University of Indiana Press, 1953.

Faits et Opinions, sondaj 1982.

French American Foundation, anchetă ‘French and the U. S. View Each Other from across the Atlantic’, Revue Tocqueville, IV, 2, toamnaiarna 1982, p. 275279.

Gallup, sondaj pentru L’Express, 27 ianuarie 1984.

IFOP, sondaj 1944, ‘Les Etatsunis, Ies Americains et la France’, Sondages, nr.2, 1953.

Realites, ‘Ce que les Fran ais pensent des Americains’, 91,1953, p. 1822.

SOFRES, ‘L’image du peuple americain vu par la Fran ais’, Le Pelerin, octombrie 1984.

SOFRES, ‘Questions sur la societe americaine, Le Monde, 6 noiembrie 1984.