Ghidul agentului economic în utilizarea regimului de perfecționare activă

Sistemul compensării prin echivalenţă și exportului anticipat se aplică în următoarele două situaţii ilustrate mai jos.

• 
  sistemului compensării prin echivalență și export anticipat general;
  
• 
  sistemului compensării prin echivalenţă și export anticipat în vederea reparării sau înlocuirii cu produse identice sau echivalente.
  
• 
  
  

Schema sistemului compensării prin echivalență și export anticipat general

Exportul anticipat la produsele compensatoare

Produsele echivalente (fără declarație)

Procesul de prelucrare

Importul mărfurilor străine

Până la 6 luni / sau până la 12 luni

Obținerea autorizației de PA

Închiderea autorizației de PA

Schema sistemului compensării prin echivalență și export anticipat în vederea reparării sau înlocuirii cu produse identice sau echivalente


Mărfuri exportate anterior

2. Importul mărfurilor exportate anterior

Reparare sau înlocuire

1. Exportul produselor de înlocuire



Cel mult 2 luni

Închiderea autorizației de PA

Obținerea autorizației de PA

Important

Dispozițiile legate de exportul anticipat nu se aplică dacă operațiunea de PA: are ca obiect repararea de mărfuri exportate anterior în afara termenului de garanţie; ori se efectuează contra efectuării unei plăţi.

4.5. Exportați temporar în cadrul PA

În baza autorizaţiei eliberate de biroul vamal şi respectând condiţiile prevăzute pentru regimul de perfecţionare pasivă, produsele compensatoare sau mărfurile neprelucrate aflate total sau parţial în regim de PA, pot fi exportate temporar pentru a efectua o operaţiune de perfecţionare pasivă complementară în afara teritoriului Republicii Moldova,

Pentru produsele reimportate după perfecționarea în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, drepturile de import se plătesc potrivit dispozițiilor referitoare la regimul de perfecţionare pasivă.

4.6. Transferul și cesionarea mărfurilor în regim de PA

În cadrul unui proces de PA, pot fi efectuate: transferul mărfurilor și cesionarea mărfurilor.

4.6.1. Procedura de transfer a mărfurilor

Transferul:

transmiterea de la titularul regimului către alt operator, a mărfurilor plasate în regim de PA, dar cu menținerea răspunderii juridice pentru derularea și încheierea regimului la titularul regimului.

Care sunt condiţiile transferului mărfurilor

Transferul se va efectua:

• 
  numai în cadrul aceleiași autorizații de PA;
  
• 
  înainte de a încheia regimul de PA;
  
• 
  asupra mărfurilor străine în aceeași stare sau produselor compensatoare;
  
• 
  numai cu aprobarea biroului vamal - emitent al autorizaţiei;
  
• 
  în vederea efectuării unor operaţiuni de PA;
  
• 
  numai operatorilor care se află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv celor care se află în afara razei de activitate a biroului vamal emitent.
  

Răspunderea juridică pentru operațiunea de transfer rămâne în sarcina titularului autorizaţiei de PA. Respectiv, după finalizarea operaţiunilor de prelucrare de către operator, produsele compensatoare sunt restituite acestuia, ulterior fiind perfectată procedura de încheiere a regimului pentru mărfurile respective.

Important

Transferul mărfurilor plasate în regim de PA se permite numai în cazul în care persoana către care se efectuează transferul de către titularul regimului este nominalizată în calitate de „operator” în rubrica 1 „b” a autorizaţiei.

Transferul mărfurilor în regim de PA se efectuează:

• 
  fără depunerea declaraţiei vamale;
  
• 
  cu informarea prealabilă în scris a biroului vamal emitent;
  
• 
  prin reflectarea operaţiunii în evidenţele de PA ale noului operator.
  

Operaţiunea de transfer nu modifică modul şi condiţiile de derulare a regimului vamal de PA şi nu serveşte drept temei pentru modificarea termenului de reexport al mărfurilor.

4.6.2. Procedura de cesionare a mărfurilor

Cesiunea:

transmiterea mărfurilor plasate în regim de PA de la titularul regimului către o altă persoană, cu transmiterea răspunderii juridice pentru derularea și încheierea regimului.

Cu acordul biroului vamal emitent, titularul autorizaţiei poate cesiona mărfurile plasate în regim de PA unor alte persoane care se află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv celor care se află în afara razei de activitate a biroului vamal emitent.

Cesiunea mărfurilor este permisă numai cu acordul în scris al biroului vamal emitent şi cel al biroului vamal recepționar.

Pentru a cesiona mărfurile este necesar să fie prezentate următoarele acte:

• 
  cererea de cesionare, în formă scrisă;
  
• 
  indicaţia proprietarului mărfurilor de a cesiona mărfurile (sau un contract, dacă mărfurile au fost plasate în regim în baza contractului de vânzare-cumpărare);
  
• 
  acceptul cesionarului de a primi mărfurile respective în regim vamal de PA.
  

Important

Biroul vamal recepționar va perfecta declaraţia vamală de plasare a bunurilor sub regim de PA.

Cedentul mărfurilor va purta responsabilitate juridică pentru mărfurile destinate cesionării până la validarea declaraţiei vamale de cesiune; cesionarul, la rândul său, va purta răspundere juridică pentru derularea regimului de PA din momentul validării declaraţiei vamale de cesiune.

V. ÎNCHEIEREA REGIMULUI DE PA

De cunoscut:

Încheierea regimului de PA diferă procedural, în dependenţă de tipul sistemului de PA – sistem cu suspendare sau sistem cu restituire.

5.1. Modalităţi de încheiere a regimului de PA cu suspendare


Declarația vamală de încheiere
a regimului PAS
Pentru a încheia regimul PAS este necesar de depus declarația vamală.


se depune

la biroul vamal care are
în evidență operațiunea

sau la alt birou vamal
stabilit în autorizație

Regimul PAS poate fi încheiat prin următoarele modalități:

• 
  prin scoaterea produselor compensatoare (sau a mărfurilor de import neprelucrate);
  
• 
  prin acordarea unei alte destinații vamale (inclusiv a regimului vamal suspensiv);
  
• 
  prin importul mărfurilor străine sau a produselor compensatoare.
  

Încheierea regimului PAS prin scoaterea produselor compensatoare (sau a mărfurilor de import neprelucrate)

În cazul dat, se depune declarația vamală de reexport pentru a încheia regimul PAS prin scoaterea produselor compensatoare sau a mărfurilor de import neprelucrate.

Încheierea regimului PAS prin acordarea unei alte destinații vamale (inclusiv a regimului vamal suspensiv)

Regimul PAS poate fi încheiat prin plasarea produselor compensatoare și a mărfurilor străine sub o altă destinaţie vamală prevăzută la art. 23 al Codului Vamal.

De cunoscut!

Regimul de PAS poate fi încheiat și prin plasarea produselor compensatoare și a mărfurilor străine (neprelucrate sau prelucrate parțial) în regim de PAR.

În declaraţia vamală, la rubrica rezervată descrierii mărfurilor, se va menţiona „Marfă PA/S” pentru produsele compensatoare sau mărfurile străine care sunt plasate într-o zonă liberă ori într-un regim vamal suspensiv, care încheie regimul de PA cu suspendare.

În rubrica rezervată descrierii mărfurilor se va înscrie remarca „măsuri de politică economică” dacă mărfurile de import plasate în regimul de PA cu suspendarea plăţii drepturilor de import constituie obiectul unor măsuri de politică economică, care se vor aplica la momentul plasării mărfurilor în regim, sau dacă acestea se vor plasa ca produse compensatoare sub destinația ZEL sau sub un alt regim vamal suspensiv.

Încheierea regimului PAS prin importul mărfurilor străine (neprelucrate sau prelucrate parțial) sau a produselor compensatoare

Importul mărfurilor străine poate fi realizat în cadrul termenului de reexport stabilit iniţial și cu respectarea dispozițiilor privind importul mărfurilor. În aceste cazuri, cuantumul drepturilor de import se determină în baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi specifice mărfurilor de import, în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import.

Importul produselor compensatoare poate fi realizat în cadrul termenului de reexport stabilit iniţial, însă cuantumul drepturilor de import se determină în baza cantității şi valorii mărfurilor de import intrate în componenta produselor compensatoare. Modul de determinare a cantității şi valorii mărfurilor de import intrate în componența produselor compensatoare este descris la Capitolul VII.

De reținut!

Organul vamal poate încheia Regimul PAS din oficiu.

Astfel, dacă în termen de 15 zile de la expirarea termenului de reexport stabilit în declaraţia vamală de plasare sub regim, titularul regimului nu a prezentat dovada că operațiunea a fost prelungită sau că mărfurile de import ori produsele compensatoare, care figurează în evidenţele biroului vamal ca rămase neexportate, au fost totuşi plasate în termenul acordat iniţial sub o nouă destinaţie vamală aprobată de organul vamal, operațiunea va fi încheiată din oficiu de biroul vamal care o are în evidenţă în baza deciziei de regularizare.

Operațiunea va fi încheiată în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de reexport acordat, calculându-se şi majorările de întârziere prevăzute de lege, începând cu ziua imediat următoare expirării termenului-limită stabilit pentru încheierea operaţiunii.

5.2. Modalităţi de încheiere a regimului de PA cu restituire

Mărfurile plasate în sistemul PAR se află în liberă circulație și, din această cauză, încheierea regimului în privința acestor mărfuri nu este o obligație, ci un drept al titularului regimului. Acest drept acordă posibilitatea de a solicita ulterior restituirea drepturilor de import încasate la plasarea mărfurilor în regim.

Regimul PAR poate fi încheiat prin:

• 
  exportul produselor compensatoare stabilite în autorizaţie, în cadrul termenului de reexport autorizat; sau
  
• 
  prin plasarea acestora, în vederea exportului ulterior, în destinația vamală ”Zonă Economică Liberă”.
  

Atunci când produsele compensatoare primesc o destinaţie vamală dintre cele prevăzute anterior, caseta rezervată pentru descrierea mărfurilor din declaraţia vamală întocmită pentru acel regim poartă menţiunea „Marfă PA/R”. Mențiunea dată trebuie să fie înscrisă pe toate documentele depuse, în legătură cu admiterea sau cu încheierea regimului.

În vederea restituirii drepturilor de import, declaraţia vamală depusă pentru produsele compensatoare trebuie să conțină toate elementele necesare justificării cererii de restituire.

5.3. Întocmirea și depunerea decontului de justificare

Esenţa decontului de justificare

Decontul de justificare reprezintă un document/mai multe documente, care conțin informația privind utilizarea regimului de PA. Decontul de justificare cuprinde următoarele mențiuni:

• 
  numărul autorizaţiei de PA;
  
• 
  cantitatea pe tip de marfă străină, cu menționarea declarațiilor de plasare în regim de PA;
  
• 
  codul mărfurilor conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor;
  
• 
  valoarea în vamă a mărfurilor străine şi cuantumul drepturilor de import aferente;
  
• 
  rata de randament stabilită, inclusiv modificările, dacă acestea au parvenit ulterior eliberării autorizaţiei;
  
• 
  felul, cantitatea şi destinația vamală ale produselor compensatoare, cu menționarea declarațiilor vamale potrivit cărora produsele compensatoare au primit o nouă destinaţie vamală;
  
• 
  valoarea produselor compensatoare în cazul în care încheierea regimului se face în baza metodei cheii valorice;
  
• 
  cuantumul drepturilor de import aferente pentru cantitatea mărfurilor străine care au fost importate;
  
• 
  declaraţiile vamale de încheiere a regimului de PA.
  

Depunerea decontului de justificare

După încheierea regimului de PA, titularul autorizaţiei de PA este obligat să prezinte biroului vamal care are în evidenţă operațiunea de PA un decont de justificare.

Atenție!

În cazul neprezentării decontului de justificare, organul vamal va întreprinde toate măsurile necesare pentru încasarea drepturilor de import aferente mărfurilor de import.

Decontul de justificare se prezintă

• 
  la biroul vamal care are în evidenţă autorizaţia de perfecţionare activă;
  
• 
  în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la depunerea declarațiilor vamale de încheiere a regimului de PA.
  

În cazul exportului anticipat de produse compensatoare, decontul de justificare se depune odată cu declaraţia vamală pentru mărfurile de import.

Decontul de justificare trebuie să fie vizat de către organul vamal. Dacă decontul de justificare nu este acceptat, organul vamal:

• 
  va comunica neacceptul în scris, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la momentul prezentării decontului respectiv;
  
• 
  va întreprinde toate măsurile necesare pentru încasarea drepturilor de import aferente mărfurilor de import.
  

5.4. Perfectarea şi depunerea cererii de restituire

Esenţa cererii de restituire

Cererea de restituire este documentul prin care titularul autorizaţiei de PA solicită organului vamal restituirea drepturilor de import, după încheierea regimului PAR.

Cererea de restituire PA trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:

• 
  numărul autorizaţiei de PA;
  
• 
  cantitatea, pe tip de marfă, a mărfurilor străine pentru care se solicită restituirea drepturilor de import;
  
• 
  poziţia tarifară conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor;
  
• 
  valoarea în vamă, precum şi drepturile de import aferente mărfurilor străine, înscrise în declaraţia vamală de import a mărfurilor aferente regimului de PA – sistemul de restituire;
  
• 
  data importului mărfurilor străine;
  
• 
  numerele declaraţiilor vamale conform cărora mărfurile străine au fost importate în cadrul regimului;
  
• 
  felul, cantitatea şi destinaţia vamală a produselor compensatoare;
  
• 
  valoarea produselor compensatoare dacă încheierea se realizează în baza metodei cheii valorice;
  
• 
  rata de randament stabilită, inclusiv modificările, dacă au parvenit ulterior eliberării autorizaţiei;
  
• 
  numerele declaraţiilor vamale conform cărora produsele compensatoare au fost exportate de pe teritoriul Republicii Moldova;
  
• 
  cuantumul drepturilor de import spre restituire.
  

Procedura de depunere a cererii de restituire

Odată cu încheierea regimului PAR, titularul autorizaţiei dispune de dreptul la restituirea drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Restituirea se face la solicitarea titularului autorizaţiei de PA, în baza cererii de restituire PA.

Cererea de restituire se prezintă la biroul vamal care are în evidenţă operațiunea de PA, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care produsele compensatoare au fost exportate (inclusiv în cazul exportului produselor compensatoare din zona liberă).

Cererea de restituire PA trebuie să fie însoţită de documente confirmative, care să justifice datele menţionate în cerere.

Excepţie

În cazuri suficient argumentate, se permite solicitarea restituirii drepturilor de import (cu excepţia taxei pentru procedurile vamale) şi după expirarea termenului de 30 de zile, doar dacă noul termen nu depășește 6 luni.

Atenţie!

În cazuri suficient argumentate, se permite solicitarea restituirii drepturilor de import (cu excepţia taxei pentru procedurile vamale) şi după expirarea termenului de 30 de zile, doar dacă noul termen nu depășește 6 luni.

De reţinut

Taxa vamală achitată pentru mărfurile plasate în regim vamal de PA pentru care se aplică taxa vamală, se restituie în modul stabilit de Serviciul Vamal, într-un termen ce nu va depăşi 10 zile. TVA achitată pentru mărfurile plasate în regimul vamal de PA și la care se aplică TVA se restituie în conformitate cu modul stabilit de Serviciul Vamal, într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile. La introducerea mărfurilor străine supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora în regimul vamal de PA, accizele se achită la etapa introducerii acestor mărfuri, iar sumele achitate ale accizului urmează a fi restituite la scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din prelucrare, în modul stabilit de Guvern.

V. ÎNCHEIEREA REGIMULUI DE PA

Pentru încălcarea regimului de PA pot surveni următoarele tipuri de răspundere juridică: contravențională, materială și penală.

6.1. Răspunderea contravențională

Răspundere contravențională este răspunderea aplicată în baza Codului Contravențional față de persoana fizică ori persoana cu funcții de răspundere, vinovată de comiterea faptei respective. Contravențiile și sancțiunile pentru încălcarea regimului de PA sunt prevăzute la art. 287 al Codului Contravențional și pot fi oricare din următoarele:

• 
  Împiedicarea accesului reprezentatului organului vamal cu funcţie de răspundere și în exerciţiul funcţiunii la mărfurile, obiectele şi la alte valori aflate sub control vamal se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.
  
• 
  Neprezentarea în termen către organul vamal a actelor necesare controlului vamal al mărfurilor, obiectelor şi al altor valori aflate sub controlul vamal, indiferent de prezentarea declaraţiei scrise, se sancţionează cu amendă de la 10 la 50 de unităţi convenţionale⁷.
  
• 
  Încărcarea, descărcarea, transportul, repararea ambalajului deteriorat, ambalarea, dezambalarea, reambalarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori aflate sub control vamal, schimbarea semnelor de identificare sau de marcare de pe acestea sau de pe ambalajul lor fără autorizaţia organului vamal, precum şi deteriorarea sau pierderea plumburilor, ştampilelor sau altor garanţii aplicate de organul vamal se sancţionează cu amendă de la 10 la 50 de unităţi convenţionale.
  
• 
  Eliberarea fără autorizaţia organului vamal a mărfurilor, obiectelor şi altor valori aflate sub control vamal sau pierderea lor se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.
  
• 
  Neachitarea în termen a drepturilor de import şi de export, precum şi alte acţiuni ale căror rezultat este neachitarea plenară a taxelor vamale se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.
  
• 
  Acţiunile care au ca scop exonerarea ilegală de drepturile de import şi de export sau reducerea acestor drepturi se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.
  
• 
  Acţiunile care au ca scop restituirea drepturilor de import şi de export încasate, primirea unor sume şi compensaţii sau nerestituirea lor fără just temei se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.
  

Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale persoanei cu funcţie de răspundere din organul vamal, insultarea acestei persoane se sancţionează cu amendă de la 50 la 150 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 30 la 60 de ore.

6.2. Răspunderea materială

Răspunderea materială este aplicată în baza art. 231 al Codului vamal față de persoană juridică vinovată de comiterea faptei respective. Răspunderea materială pentru încălcarea regimului de PA survine ca urmare a următoarelor contravenţii vamale:

• 
  nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv (cu excepţia regimului de tranzit) a termenelor, obligaţiilor şi condiţiilor stabilite pentru derularea şi încheierea acestui regim se sancţionează cu o amendă de la 40% la 100% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei sau cu confiscarea mărfurilor;
  
• 
  depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare ce conţin date eronate despre regimul vamal, valoarea facturată, valoarea în vamă, tipul, codul, cantitatea sau originea mărfurilor transportate se sancţionează cu o amendă de la 40% la 100% din valoarea obiectului contravenţiei sau cu confiscarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei în cazul când conduce la exonerarea totală sau parţială de drepturi de import;
  
• 
  pierderea sau nepredarea către organul vamal a documentelor la mărfurile aflate sub supraveghere vamală se sancţionează cu o amendă de la 3% la 10% din valoarea mărfurilor şi mijloacelor de transport ale căror documente au fost pierdute sau nepredate;
  
• 
  nerespectarea obligaţiei de a scoate de pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport introduse anterior pe teritoriul vamal, − când scoaterea acestora este obligatorie − se sancţionează cu o amendă de la 10% la 100% din valoarea mărfurilor şi altor bunuri care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără retragerea autorizaţiei.