Ghidul agentului economic în utilizarea regimului de perfecționare activă



Yüklə 282,98 Kb.
səhifə4/5
tarix30.07.2018
ölçüsü282,98 Kb.
#63179
1   2   3   4   5

6.3. Răspunderea penală

Răspunderea penală este aplicată în baza prevederilor Codului penal față de persoana vinovată de comiterea infracțiunii respective și reprezintă cea mai gravă formă aplicabilă de răspundere juridică.

Deși nu există o componență specială de infracțiune în cazul utilizării regimului de PA, în unele situații de încălcare a regimului de PA, poate surveni răspunderea penală pentru următoarea infracțiune prevăzută de art. 249 al Codului Penal – eschivarea de la achitarea plăţilor vamale. Astfel:


  • Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale în proporţii mari (care depășește 50 000 lei) se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 300 unităţi convenţionale8 sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 180 de ore și amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale.

  • Aceeaşi acţiune săvârșită de două sau mai multe persoane se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore și amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 1500 la 2000 unităţi convenţionale.

  • Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale în proporţii deosebit de mari (care depășește 100,000 lei) se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore și amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la 5000 unităţi convenţionale.


VII. DETERMINAREA CUANTUMULUI DREPTURILOR DE IMPORT

Capitolul se aplică doar în cazul când se dorește importarea produselor compensatoare. În acest scop, este necesar de a determina componentul de import, intrat în produsul compensator și respectiv, cuantumul drepturilor de import.

Determinarea cuantumului drepturilor de import se face prin metoda cheii cantitative sau prin metoda cheii valorice. Mai întâi se aplică metoda cheii cantitative și, atunci când aceasta nu poate fi aplicată − metoda cheii valorice.

7.1. Metoda cheii cantitative

Metoda cheii cantitative reprezintă calcularea proporției de mărfuri de import încorporate în produsele compensatoare, prin raportare la cantitatea de mărfuri din import. Prin aplicarea metodei cheii cantitative se determină cantitatea pentru fiecare marfă de import, pentru care apare o obligație vamală, ca urmare a importului unei părţi din produsele compensatoare rezultate în urma procesului de PA.

Metoda dată are la bază cantitatea (măsurată în kg, m2 etc.):


  • mărfurilor de import pentru prelucrare;

  • produselor compensatoare rezultate în urma procesului de perfecţionare activă;

  • produselor compensatoare importate.

Scopul metodei este determinarea drepturilor de import aferente mărfurilor de import încorporate în produsele compensatoare, prin raportare la cantitatea de mărfuri din import.

Metoda cheii cantitative se aplică în două forme:



  • Metoda produsului compensator reprezintă cazul particular al metodei cheii cantitative generale, în care rezultă un singur produs compensator din operațiunile de PA a uneia sau mai multor mărfuri de import. Se aplică în următoarele cazuri:


Produs compensator X

Import de mărfuri A
Varianta I. O marfă de import Un produs compensator

Exemplu:

În urma procesării a 100 kg de substanţă A din import rezultă 200 kg de substanţă X, din care 180 kg se importă, iar 20 kg se exportă. Pentru determinarea cantităţii de substanţă A pentru care apare o obligaţie de plată, se utilizează formula simplificată9 Ak’ = Ak*X’/X, unde:


Ak = A = 100 kg – substanţă A din import;
Xk = X = 200 kg – de substanţă X rezultată în urma procesării (produse compensatoare);
Xk’ = X’ = 180 kg – substanţă X’ care se importă.
...........................
A’ = 100kg*180kg/200kg = 90kg

În cazul dat, drepturile de import se vor calcula din 90 de kg substanţă A din import.



Varianta II. Două mărfuri de import Un produs compensator


Import de mărfuri A1
(Concentrat de suc)



Produs compensator X
(Suc îmbuteliat)



Import de mărfuri A2
(Îndulcitor)


Exemplu:

În urma procesării a 250 l de substanţă A1 și 15 l de substanţă A2 din import rezultă 800 l de substanţă X, din care 300 l se importă, iar 500 l se exportă. Pentru determinarea cantităţii de substanţă A pentru care apare o obligaţie de plată, pentru fiecare marfă separat (A1 și A2), se va utiliza formula simplificată Ak’ = Ak*X’/X, avem:

Pentru substanţa A1

Ak = A1 = 250 l – substanţă A1 din import;


Xk = X = 800 l – de substanţă X rezultată în urma procesării (produse compensatoare);
Xk’ = X’ = 300 l – substanţă X’ care se importă.
...........................
Ak’ = 250 l *300 l / 800 l = 93,75 l

Pentru substanţa A2

Ak = A2 = 15 l – substanţă A2 din import;
Xk = X = 800 l – de substanţă X rezultată în urma procesării (produse compensatoare);
Xk’ = X’ = 300 l – substanţă X’ care se importă.
...........................
Ak’ = 15 l * 300 l / 800 l = 5,63 l

În cazul dat, drepturile de import se vor calcula din 93,75 l substanţă A1 și din 5,63 l substanţă A2 din import.



  • Metoda „mărfuri de import” reprezintă cazul particular al metodei cheii cantitative, unde rezultă mai multe produse compensatoare din operațiunile de PA a uneia sau a mai multor mărfuri de import.

În cazul dat, pierderile influențează direct cuantumul obligaţiei vamale. Metoda cheii cantitative se aplică în următoarele cazuri:


Produs compensator X1 (fuste)
Varianta I. O marfă de import Două sau mai multe produse compensatoare


Import de marfă A (stofă)



Produs compensator X2 (bluze)

În urma procesării a 100 kg de substanţă de import A, rezultă două tipuri de produse:

X1 în cantitate de 130 kg, din care se importă cantitatea de 100 kg, iar restul se exportă.
X2 în cantitate de 70 kg, din care se importă cantitatea de 40 kg, iar restul se exportă.

Se cunoaşte, de asemenea, că repartiţia mărfii de import A în produsele compensatoare este următoarea:



  • marfa A care se regăseşte în produsul compensator X1 = 63 kg;

  • marfa A care se regăseşte în produsul compensator X2 = 33 kg.

Pentru determinarea cantităţii de substanţă A pentru care apare o obligaţie de plată se analizează modul în care mărfurile de import se regăsesc în produsele compensatoare, deci se observă că pe parcursul perfecţionării au apărut pierderi, şi anume 4 kg pentru marfa A.

În acest caz, conform formulei:



Ak’ = {Ak/(AkX1+AkX2+...+AkXm)}(AkX1X1’/X1+AkX2X2’/X2+...+AkXm Xm’/ Xm)

avem:

Ak = 100 kg – substanţă A din import;


X1 = 130 kg – de substanţă X1 rezultată în urma procesării (produse compensatoare);
X2 = 30 kg – de substanţă X2 rezultată în urma procesării (produse compensatoare);
AkX1= 63 kg – marfa A care se regăseşte în produsul compensator X1;
AkX2 = 33 kg – marfa A care se regăseşte în produsul compensator X2;
X1’ = 100 kg – substanţă X’ care se importă din substanţă X1 rezultată în urma procesării (produse compensatoare);
X2’ = 40 kg – substanţă X’ care se importă din substanţă X2 rezultată în urma procesării (produse compensatoare).

A1’={100kg/(63kg+33kg)}(63kg*100kg/130kg+33kg*40kg/70kg) = 70,12 kg

În cazul dat, drepturile de import se vor calcula din 70,12 kg substanţă A din import.

Varianta II. Două sau mai multe mărfuri de import Două sau mai multe produse compensatoare


Produs compensator X2

Import de substanță A1

Produs compensator X1

Import de substanță A



Perfecționare


Exemplu:

În urma procesării a 100 kg de substanţă de import A şi a 50 kg de substanţă de import A1, rezultă două tipuri de produse:



  • X1 în cantitate de 200 kg, din care se importă cantitatea de 180 kg, iar restul se exportă.

  • X2 în cantitate de 30 kg, din care se importă cantitatea de 20 kg, iar restul se exportă.

Se cunoaşte, de asemenea, că repartiţia mărfurilor de import A şi A1 în produsele compensatoare este următoarea:

  • marfa A care se regăseşte în produsul compensator X1 = 85 kg

  • marfa A care se regăseşte în produsul compensator X2 = 10 kg

  • marfa A1 care se regăseşte în produsul compensator X1 = 35 kg

  • marfa A1 care se regăseşte în produsul compensator X2 = 12 kg

Pentru determinarea cantităţii de substanţă A şi A1 pentru care apare o obligaţie de plată se analizează modul în care mărfurile de import se regăsesc în produsele compensatoare, unde se observă că pe parcursul perfecţionării au apărut pierderi şi anume: 5 kg pentru marfa A şi 3 kg pentru marfa A1. În acest caz, conform formulei:

Ak’ = {Ak/(AkX1+AkX2+...+AkXm)}(AkX1X1’/X1+AkX2X2’/X2+...+AkXm Xm’/ Xm)

avem:

Cantitatea a două tipuri de mărfuri de import:

Ak = A= 100 kg – substanţă A din import;


Ak = A1= 50 kg – substanţă A1 din import;

Cantitatea a două tipuri de mărfuri de produse compensatoare:

X1 = 200 kg – de substanţă X1 rezultată în urma procesării (produse compensatoare);


X2 = 30 kg – de substanţă X2 rezultată în urma procesării (produse compensatoare);

Cantitatea mărfii A care se regăseşte în produsul compensator X1 și X2:

AkX1= AX1 = 85 kg – marfa A care se regăseşte în produsul compensator X1;


AkX2 = AX2 = 10 kg – marfa A care se regăseşte în produsul compensator X2;

Cantitatea mărfii A1 care se regăseşte în produsul compensator X1 și X2:

AkX1= A1X1 = 35 kg – marfa A1 care se regăseşte în produsul compensator X1;


AkX2 = A1X2= 12 kg – marfa A1 care se regăseşte în produsul compensator X2;

Cantitatea de substanță X’ care se importă din substanţă X1 și X2 rezultată în urma procesării (produse compensatoare):

X1’ = 180 kg – substanţă X1’ care se importă din substanţă X1 rezultată în urma procesării (produse compensatoare);


X2’ = 20 kg – substanţă X2’ care se importă din substanţă X2 rezultată în urma procesării (produse compensatoare);
A = 100 kg AX1 = 85 kg X1’= 180 kg
A1 = 50 kg A1X1 = 35 kg X2’ = 20 kg
X1 = 200 kg AX2 = 10 kg
X2 = 30 kg A1X2 = 12 kg

1. Calculăm cantitatea de marfă de import A’ care se regăsește în ambele produse compensatoare


A = 100 kg AX1 = 85 kg X1’ = 180 kg
X1 = 200 kg A1X2 = 10 kg X2’ = 20 kg
X2 = 30 kg
Ak’={Ak/(AkX1+AkX2+...+AkXm)}(AkX1X1’/X1+AkX2X2’/X2+...+AkXm Xm’/ Xm)
A’ = {100kg/(85kg+10kg)}(85kg*180kg/200kg+10kg*20kg/30kg) = 87,54kg

2. Se calculează cantitatea de marfă A1’ care se regăsește în ambele produse compensatoare


A1 = 50 kg A1X1 = 35 kg X1’= 180 kg
X1 = 200 kg A1X2 = 12 kg X2’ = 20 kg
X2 = 30 kg
Ak’ = {Ak/(AkX1+AkX2+...+AkXm)}(AkX1X1’/X1+AkX2X2’/X2+...+AkXm Xm’/ Xm)
A1’ = {50kg/(35kg+12kg)}(35kg*180kg/200kg+12kg*20kg/30kg) = 42,02kg

Astfel, pentru marfa de import A drepturile de import se vor calcula pentru 87,54 kg, iar pentru marfa de import A1 pentru 42,02 kg.



7.2. Metoda cheii valorice

Metoda cheii valorice reprezintă calculul proporţiei de mărfuri de import încorporate în diferite produse compensatoare, prin raportare la valoarea produselor compensatoare.

Prin aplicarea metodei cheii valorice de calcul se determină cantitatea de fiecare marfă de import, pentru care apare o obligaţie vamală, ca urmare a importului unei părţi din produsele compensatoare rezultate în urma procesului de PA. Metoda dată are la bază:



  • atât cantitatea (măsurată în kg, m2 etc.):
    - mărfurilor de import pentru prelucrare;
    - produselor compensatoare rezultate în urma procesului de perfecţionare activă;
    - produselor compensatoare importate.

  • cât și preţurile:
    - produselor compensatoare.

Scopul metodei este de a determina proporţia de mărfuri de import încorporate în diferite produse compensatoare, prin raportare la valoarea produselor compensatoare, întru perceperea drepturilor de import.

Modelul matematic pentru metoda cheii valorice este stipulat în anexa nr.11 la Regulamentul nr. 1140.



atentie.jpg
Atenţie!

Procedura de calculare a cantităţii unei anumite mărfi de import prin metoda cheii valorice este la fel, ca și în cazul metodei cheii cantitative, însă preţul produsului/produselor compensatoare este utilizat în locul cantităţii din marfa de import ce se regăseşte în produsele compensatoare.

Exemplu:
În urma procesării a 100 kg de substanţă de import A1 şi a 50 kg de substanţă de import A2, rezultă două tipuri de produse:
X1 în cantitate de 200 kg, din care se importă cantitatea de 180 kg, iar restul se exportă;
X2 în cantitate de 30 kg, din care se importă cantitatea de 20 kg, iar restul se exportă.

De asemenea, se cunosc preţurile pentru produsele compensatoare, astfel:


P(X1) = 200 kg * 12 lei/kg = 2400 lei
P(X2) = 30 kg * 5 lei/kg = 150 lei

atentie.jpg
Atenţie!

Preţul se stabilește pentru toată cantitatea de produse compensatoare și nu doar pentru cantitatea de produse compensatoare care se importă.

Se determină cantităţile de substanţă A1’ şi A2’ pentru care apare o obligaţie de plată.
A1’ = {A1/(P(X1)+P(X2))}(P(X1) X1’ / X1+ P(X2)X2’ / X2)
A2’ = {A2/(P(X1)+P(X2))}(P(X1) X1’ / X1+ P(X2)X2’ / X2)
A1’ = {100 kg/(2400 lei+150 lei)}(2400 lei*180 kg/200 kg+150 lei*20 kg/30 kg) = 88,62 kg
A2’ = {50 kg/(2400 lei+150 lei)}(2400 lei*180 kg/200 kg+150 lei*20 kg/30 kg) = 44,31 kg

Anexa nr. 1

Mărfuri a căror plasare este interzisă în orice sistem de PA

  1. alcoolul etilic nedenaturat (poziţia tarifară 2207);

  2. ţigări de foi, trabucuri (subpoziţia tarifară 2402 10);

  3. ţigări din tutun (subpoziţia tarifară 2402 20);

  4. benzină, motorină şi derivatele lor (menționate în tabelul de mai jos);

  5. gazul de sondă şi a alte hidrocarburi gazoase (subpoziţiile tarifare 2711 12, 2711 13, 2711 14 000, 2711 19 000);

  6. anvelope din cauciuc uzate (subpoziţia tarifară 4012 20), deşeuri, resturilor şi bavuri de cauciuc nedurificat, chiar transformate în pulbere sau granule (poziţia tarifară 4004 00 000), a părţilor şi a accesoriilor uzate pentru autovehicule.

270710100 Benzoli destinaţi utilizării drept carburanţi sau combustibili
270720100 Toluoli destinaţi utilizării drept carburanţi sau combustibili
270730100 Xiloli destinaţi utilizării drept carburanţi sau combustibili
270750 Alte amestecuri de hidrocarburi aromatice, care distilă în proporţie de minimum
65% (inclusiv pierderile) la 250 grade C după metoda ASTM D 86
270900100 Condensat de gaz natural
271011110-271019290 Uleiuri (distilate) uşoare şi medii
271019310-271019490 Motorină, inclusiv combustibil (carburant) diesel şi combustibil pentru cuptoare
290110000 Hidrocarburi aciclice saturate
290124100 Buta-1,3-dienă
290129000 Alte hidrocarburi aciclice nesaturate
290211000 Ciclohexan
290219 Alte hidrocarburi ciclanice, ciclenice şi cicloterpenice
ex.290220000 Benzen destinat a fi utilizat drept carburant sau combustibil
290230000 Toluen
290244000 Amestec de izomeri ai xilenului
290290900 Alte hidrocarburi ciclice
290511000- 290513000 Alcooli monohidroxilici (metanol, propanol, butan-1-ol)
290514 Alţi butanoli
290516 Octanol (alcool octilic) şi izomerii lui
ex.290519000 Pentanol (alcool amelic)
2909 Eteri, eter-alcooli, eter-fenoli, eter-alcool-fenoli, peroxizi de alcooli, peroxizi de
eteri, peroxizi de cetone (cu compoziţie chimică definită sau nu) şi derivaţii lor
halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi sau nitrozaţi
381400900 Alţi solvenţi şi diluanţi organici compuşi nedenumiţi şi necuprinşi în altă parte;
preparate pentru îndepărtarea vopselelor sau lacurilor
381700500 Achilbenzeni lineari
381700800 Altele
2711 12 Propan
2711 13 Butan
2711 14 000 Etilena, propilena, butilena și butadiena
2711 19 000 Altele

Anexa nr. 2

Mărfuri a căror autorizare este interzisă în sistemul PAS

  1. supuse accizelor (a se vedea Anexa la Titlu IV al CF);

  2. carnea de bovine, proaspătă sau refrigerată (poziţia tarifară 0201);

  3. carnea de bovine congelată (poziţia tarifară 0202);

  4. carnea de porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară 0203);

  5. carnea de ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară 0204);

  6. organele comestibile de bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari, catâri, asini, proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0206);

  7. carnea şi organele comestibile ale păsărilor de la poziţia tarifară 0105, proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0207);

  8. slănină fără carne slabă, grăsimea de porc şi de pasăre, netopită, nici altfel extrasă, proaspătă, refrigerată, congelată, sărată sau în saramură, uscată sau afumată (poziţia tarifară 0209 00);

  9. laptele şi smântâna din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi) (poziţia tarifară 0402);

  10. feculele de cartofi (poziţia tarifară 1108 13 000);

  11. grăsimile de animale din specia bovină, ovină sau caprină, altele decât cele de la poziţia tarifară 1503 (poziţia tarifară 1502 00);

  12. zahărul brut din trestie de zahăr (poziţia tarifară 1701 11).


Anexa nr. 3

CERERE DE AUTORIZARE
a regimului de perfecţionare activă (model)

1. Denumirea şi sediul:

a) solicitantului

______________________________________________________________________________________

b) operatorului

______________________________________________________________________________________

2. Sistemul solicitat:

a) sistemul cu suspendare

______________________________________________________________________________________

b) sistemul cu restituire

______________________________________________________________________________________

2. Sistemul solicitat:

3. Modalităţi speciale solicitate:

a) compensare prin echivalent

______________________________________________________________________________________

2. Sistemul solicitat:

b) export anticipat

______________________________________________________________________________________

2. Sistemul solicitat:

4. Mărfurile destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare şi justificarea cererii:

a) denumirea comercială şi/sau tehnică

______________________________________________________________________________________

b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor

______________________________________________________________________________________

c) cantitatea prevăzută

______________________________________________________________________________________

d) valoarea prevăzută

______________________________________________________________________________________

e) originea

______________________________________________________________________________________

5. Produse compensatoare şi exportul prevăzut:

a) denumirea comercială şi/sau tehnică

______________________________________________________________________________________

b) menţiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor

______________________________________________________________________________________

c) produse compensatoare principale

______________________________________________________________________________________

d) export prevăzut

______________________________________________________________________________________

6. Rata de randament

______________________________________________________________________________________

7. Natura (felul) procesului de perfecţionare

______________________________________________________________________________________

8. Locul unde are loc operaţiunea de perfecţionare

______________________________________________________________________________________


Yüklə 282,98 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin