Ghidul esc pentru Diagnosticul şi Tratamentul Bolilor Arterelor Periferice

3.4.3 Medicaţia antiplachetară şi antitrombotică

Meta-analiza Antithrombotic Trialists’ Collaboration a adunat datele din 42 studii clinice randomizate, care au înrolat 9706 pacienţi cu claudicaţie intermitentă şi/sau intervenţii arteriale periferice tip by-pass sau angioplastie. Incidenţa decesului de cauză vasculară, a infarctului miocardic non-fatal şi a AVC non-fatal, au fost reduse semnificativ cu 23% de medicaţia antiplachetară.³⁷ Aspirina în doze mici (75 – 100 mg/zi) a fost cel puţin la fel de eficientă ca dozele zilnice mai mari. Eficacitatea clopidogrelului comparativ cu aspirina a fost studiată în studiul randomizat Clopidogrel versus Aspirin in Patients at Risk for Ischaemic Events (CAPRIE) [Clopidogrel versus Aspirină la Pacienţii cu risc de Evenimente Ischemice] care a inclus un subgroup de 6452 pacienţi cu BAMI.³⁸Incidenţa combinată anuală a decesului vascular, a infarctului miocardic non-fatal şi AVC non-fatal, la 1.9 ani de urmărire, a fost de 3.7% în grupul pacienţilor cu BAMI trataţi cu clopidogrel versus 4.9% în grupul tratat cu aspirină, rezultând o reducere semnificativă cu 23.8% sub tratatamentul cu clopidogrel. Acest beneficiu pare a fi mai mare decât cel observat la pacienţii cu BAC sau AVC. Beneficiul mic al dublei terapii antiplachetare observat la pacienţii cu BAMI, nu justifică recomandarea de administrare, datorită unui risc crescut de sângerare.^39,40