Gânduri, gânduri
Yüklə 198,63 Kb.
|
                        
NR. 4
1 Revista noastră este oglinda școlii, memoria ei, spațiul în care trecutul și prezentul comunică. Ea reconstituie imagini de altădată, zborurile timide ale începutului. Aici s-au ivit primele acorduri, primele cuvinte sau cifre împletite în versuri sau ecuații. De aici, elevii au deprins farmecul unei mici construcții, al unei creații originale. Literele tremurate au scris și vor scrie povestea acestei școli cu dascălii, cu elevii şi cu drumurile peste mări și tări, spre împliniri miraculoase. Revista aceasta este o carte oferită celorlalți, purtând sufletul copiilor care suntem și care am fost. Un univers familiar amintind tuturor că au aparținut acestei școli vechi se conturează cu fiecare număr, în timp, în fiecare pagină încărcată de semne, ca într-un film a cărui peliculă ne duce în trecut sau ne redescoperă secvențe uitate. Revista noastră „Şiraguri de gând”, este o inimă care bate din ce în ce mai tare, cu inocența și speranța, cu vârstele elevilor și dascălilor, cu clase, coridoare, cu râsul recreațiilor sau liniștea orelor. În revista școlii noastre regăsim timpul trecut, viața de fiecare zi intrată pe tărâmul tinereții fără bătrânețe. Director, prof. Timiş Clariţa
Ghiocelul înverzit. El, plăpând şi albicios Îşi înclină capu-n jos. Din nea a tresărit Eşti frumos din cale-afară O mică, mică floare, Vestitor de primăvară ! Tu, care ne-anunţi că vine Primăvara după tine. Hanţig Loredana,cls.a-VIII a
O frunză cade, încă una, Până se-aştern covor pe jos Aşa e toamna totdeauna. Şi păsări zi de zi se duc Ici – colo vezi doar câte una Precum o nucă-n vârf de nuc Aşa e toamna totdeauna. Pe câmp, pe case şi pe flori Frumoase brume pun cununa, Adoarme soarele în nori – Aşa e toamna totdeauna. Grek Claudia,cls.a -VIII.a Iarna S-a topit de supărare! A venit iarna În grădină lângă stradă, Ce minunat! Şade omul de zăpadă. Fulgii de zăpadă L-am făcut cu mâna mea Cad peste sat. Din covorul alb de nea. Copiii ies la săniuş Chiar de ninge , chiar de-i ger Şi se dau pe derdeluş, Eu mă joc frumos cu el. Toţi sunt bucuroş Care mai de care mai voioşi. Însă când afară-i soare Iarna este minunată trece neobservat Ea este albă toată. În cartea de colorat. Mihali Mădălina,cls. a VIII a Ea nu are nici o pată Întotdeauna este curată. Iarna mult o iubesc Şi cât o ţine ....o iubesc! Timiş Daniel, cls. a V-a
Mama este ce nu oricine poate fi ... este un înger păzitor, un suflet plin de dragoste şi o inimă ce ar putea să se stingă pentru mine. Îmi luminează viaţa asemenea unui soare sfânt, mi-a deschis drumurile lumii fără să le bătătorească prea mult cărările. M-a lăsat să învăţ singură, dar mai presus de toate, a fost întotdeauna umbra mea. Este îngerul meu păzitor de zi cu zi. E un înger fără aripi, dar care mă face să zbor; un înger fără aură deasupra capului, dar cu o sfinţenie aparte, datorită grijii pe care o poartă în inimă clipă de clipă pentru mine, zâmbeşte pentru a mă învăţa pe mine să zâmbesc, să ţin capul sus, să nu fiu niciodată înfrântă. E greu să-i mulţumesc pentru tot ce a făcut, ce face, ce este şi ce-mi spune. O iubesc! O iubesc mai presus de stele... Dacă îngerii sunt invizibili, ea se vede, este specială în felul ei, fiindcă are o sclipire neîncetata în priviri, are totul şi îmi oferă totul ...Uneori mă întreb ce aş putea face ca să-i mulţumesc; alteori mă gândesc dacă ea simte cât de mult o iubesc. Îngeraşul acesta, care locuieşte cu mine în casa, nu se deplasează prin cer, ci numai pe pământ. Mereu îmi dă curaj, putere, determinare şi speranţă; mereu îmi demonstrează, prin fapte şi vorbe, că mă iubeşte necondiţionat. De acea, te iubesc nespus, Mama! Tu eşti îngerul meu pe pământ. Clasa aV-a
Primăvara Picături de ploaie, grele, Cad pe-asfaltul încă rece, Vremea rea nu vrea să plece, Apelăm iar la umbrele! Un cățel cu blana rară Și, cum văd, cam plin de apă Și, cum văd, cam plin de apă, Dintr-o baltă se adapă, Nici nu zici că-i primăvară! Stau sub streașină, ascunse, Două mâțe zgribulite, Ploaia nu le mai permite Să se joace pe afară Asta-I primăvara.
FEERIE de PRIMĂVARĂ 
Primăvară.Natura s-a trezit din somnul anotimpurilor reci. Odată cu ea au venit şi păsărelele care ne încântă cu faimoasele lor cântece . Copacii stau de vorbă îmbracati cu haine de sărbătoare. Florile au început să-şi deschidă petalele,să împarfumeze aerul şi să zâmbească cerului abastru cristalin.Iarba a recăpătat culoarea verde aprins. Izvoarele susură neîncetat.Soarele are cele mai puternice raze şi încălzeşte toată ţara. Cu câteva zile în urmă , livada era acoperită cu o pătură albă. Acum , este din nou înverzită , iar pomii precum nişte prinţi îmbrăcaţi cu haine scumpe , își întind brațele spre soare. Odată cu revărsarea zorilor , soarele încălzește natura cu iubirea sa . Verdeața parcă simte mâna caldă a Creatorului , firele de iarbă zâmbesc în adierea blajină a vântului ca niște copii; până și norii se înseninează la față când văd frumusețe primăverii. Copacii își împreunează mâinile ca pentru rugăciune șoptind nostalgic .Fluturii își adună petalele micuțe și le scutură pentru a se usca vopseaua multicoloră , aruncată în mii de stropi neatenți. Apa sursură voiosă. Mama natură sărută cu pasiune și dragoste tot ce este în jurul ei. Floare, Bună, frumoasă, Muncind, sperând, zâmbind, E totul pentru mine, MAMA! Bună, frumoasă, Admirând, legănând, suferind, Ea mă îngrijeşte mereu MAMA!
A fost odată ca niciodată,într-o lume foarte îndepărtată unde numai cu gândul poţi ajunge,o picătură de apă pe nume Picurici-Plici. Aceasta trăia fericită alături de părinţii săi foarte iubitori.În ziua în care Picurici-Plici a împlinit 18 ani,ea aprimit în dar de la părinţii săi o călătorie la care visa de mult timp. Fiind puţin îngrijorată,mama şi-a chemat copila şi i-a spus: -Fetiţa mea,în călătoria aceasta te va însoţi Bătrânul Pufos. -Voi avea grijă de ea!spuse Pufos cel Bătrân. -Călătorie plăcută şi vă aşteptăm cu drag să reveniţi!spuseră părinţii lui Picurici-Plici într-un glas. Tânăra picătură de apă şi Pufos cel Bătrân au plecat împreună la drum foarte fericiţi. Verişorul Vânticel a suflat din toate puterile şi le-a croit drum drept în zarea cea albastră.Din înălţimile albastre,Pufos cel Bătrân a zărit o pajişte care abia îşi pusese cămaşa verde-crud de sărbătoare.În acest moment s-a scuturat de trei ori,s-a îndreptat către Picurici-Plici şi i-a zis: -Draga mea,călătoria ta abia de acum începe! Picurici-Plici a ajuns în acea pajişte înverzită şi,uimită de atâta frumu-seţe,a început să strige: -Pufosule!Pufosule,câtă culoare!Ce minunăţie!Câtă frumuseţe.Ce sunt culorile astea? -Este curcubeule,draga mea. Dar,în acel moment,în sufletul Pufosului a încolţit neliniştea. -Fereşte-te,Picurici-Plici!A apărut Căpcăunul.Uite ce raze puterni-ce trimite spre tine! Neştiutoare fiind,picătura de apă nu a reuşit să se ascundă după petalele unei flori de Nu-Mă-Uita şi Căpcăunul a atins-o cu cea mai fierbinte rază. Atunci,Pufos cel Bătrân i-a zis: -Mai avem o vizită de făcut.Mergem împreună la Bătrânul Ger. -Şi ce-o să facem la el? -Ei,copila mea,acum vei avea o mare surpriză.Bătrânul Ger te va ajuta să devii o mică steluţă,albă ca neaua. -Cum o să facă el asta? 6 Nici nu termină bine vorbele de zis,că Pufos cel Bătrân se scutură din nou de trei ori şi Picurici-Plici a început să danseze uşor,căzând din nou pe pământ. -Pufosule,de ce este atât de frig?Am îngheţat. -Te-ai întâlnit cu Bătrânul Ger şi te-a transformat într-un mic fulg de nea. -Acum ce o să se întâmple cu mine? -Începem noi aventuri!spuse Pufosul. Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea mea. Şi-am încălecat pe-o roată şi povestea-i neterminată… prof. Timiş Beatrice 
O lume perfectă... Într-o lume perfectă ar fi toamnă, şi iarnă, şi primăvară şi vară, toate într-o singură... zi. Astfel, primăvara m-ar putea încânta mereu cu glasul ei cristalin. Ea adorăsă ne impresioneze cu ghioceii, viorelele sau toporaşii ei. Îi mai place să se joace cu toţi copiii care îi ies în cale să se dezmorţească. Sufletul ei e mai frumos decât florile pe care le învie, iar rochia, ei bine, rochia pe care o poartă are cusută natura ce o creează. Vara ne încălzește sufletul mereu. Are părul galben ca un chihlimbar, ochi albaştri de topaz, iar rochia ei e ţesută din zâmbetele copiilor. Îi place mult să picteze cerul cu lumină pentru ei. Toamna are sufletul schimbător. Mereu mă impresionează cum fură tristeţea tuturor și colorează cu ea frunzele moarte. Astfel ne pare făurită dintr-o ploaie nesfârşită de frunze ruginii. Iarna îngheaţă lacrimile de fericire ale mamelor ce-şi privesc fericite copiii, îşi ţese din ele mantia de stele, iar apoi le lasă primăverii să creeze noua viaţă. Asta îmi doresc eu într-o lume perfectă... Să fie şi toamnă, şi iarnă, şi primăvară şi vară, toate într-o singură zi... Grek Claudia, clasa a -VIII-a Seara mă prinde din urmă şi mă învăluie cu răceala ei. Privesc luna, care a pus stăpânire pe cerul nopţii, şi o urmăresc umblând pe misterioasele cărări ale stelelor. Încet, îmi îndrept paşii spre sala cea mare a Palatului Viselor. În mijloc se află o masă uriaşă pe care este o carte. Deschid cartea şi aceasta mă atrage, ca un magnet, între filele ei. O lumină puternică mă poartă într-o lume magică. Privesc peisajul alb care mă-nconjoară. Este frig. Lacrimile îngheţate ale iernii se prind în vârtejuri imense. Vântul modelează norii, dându-le forme ciudate. Fulguieşte cu picături uitate de vreme. Prind una în palmă şi observ că este un cuvânt. Acesta se deschide sub povara sentimentelor mele. Lumina cuvântului se sparge, apoi, în mii de cioburi. Totul este atât de ciudat, încât mă sperie. Rătăcesc într-un lan de cuvinte şi, când păşesc, ele se topesc. Încerc să le pronunţ, dar ele nu vor: dispar într-o clepsidră în care timpul le îngheaţă. Privesc spre cer şi văd cum văzduhul încremeneşte deasupra lumii. În mijlocul acestei pustietăţi reci, de cuvinte fără înţeles, văzându-mă neputincioasă, încep să plâng. 7 Lacrimile mele declanşează o ploaie albă de cuvinte. Picăturile, ajunse pe pământ, dau naştere unor minunate fire. Acestea cresc şi, în câteva clipe înfloresc, eliberând cuvinte multicolore. Zâmbesc. Aripi nevăzute mă poartă, parcă, printre ele; plutesc, orbită de magia lor. Acestea zboară cu foşnet de mătase, ca fluturii. Doar privind, înţeleg misterul: cuvintele dispăreau pentru că nu erau simţite, trăite, plânse, preţuite. Mă opresc apoi la un singur cuvânt, pe care îl rostesc abia auzit, de teamă să nu-l fure cineva care ar putea pândi după acest colţ de lume. Acest cuvânt magic este: CARTE. Da, aici trebuiesc reunite toate cuvintele , pentru ca ele să aibă un sens special. Da, cartea este un izvor de bucurie şi alinare pentru suflet. Deodată, clipesc somnoroasă. Strâng la piept cartea care s-a odihnit sub mâna mea. Îmi este dragă. Fără ea, fără această fereastră, nu aş putea să cunosc trecutul, să înţeleg prezentul şi să privesc cu încredere spre viitor. Timiş Bianca, clasa a -VIII a Într-o zi, stăteam liniştit în camera mea. Îmi terminasem temele şi îmi făcusem ghiozdanul pentru a doua zi. Am pus muzică şi pentru că aveam puţin timp liber am început să–mi aranjez cărţile în bibliotecă. La un moment dat, am avut impresia că aud glasuri şi gălăgie în spatele meu. M-am întors şi am realizat că zgomotul venea din ghiozdan. Am deschis şi înăuntru...ce să vezi?! Stiloul, bucuros nevoie mare, îşi invitase picul la dans şi peste umăr striga creionului să-şi ia guma şi să vină şi el. Cărţile, vesele din fire, îşi luaseră caietele şi fără să stea prea mult pe gânduri intrară în jocul stiloului. Într-un colţ stătea penarul trist pentru că fusese părăsit de toată lumea. -Nu vrei să dansăm şi noi? întrebă carnetul de note. Dintr-o dată penarul se înveseli, întinse mâna carnetului şi se avântară pe ringul de dans. Nu-mi venea să cred. În ghiozdanul meu era o adevărată discotecă. Am dat muzica mai tare şi am început să dansez şi eu. Grab Andrei, clasa a-VIII a Primăvară Primăvară, primăvară Bine ai venit în ţară. Te aştept că îmi eşti dragă Peste lumea asta largă. Primăvară mult iubită Aduci flori de lămâiţă. Multe flori de păpădii Cu petale aurii. Primăvară aduci verdeaţă, Şi ne dai putere-n viaţă. Ne încânţi cu voie bună Seara sub freamăt de lună. Codru-i tânăr şi umbros Câmpu-i verde şi frumos. Soarele ne încălzeşte, Blând natura ne zâmbeşte. Stecko Angela, cls. a-VIII-a 8 Copilăria...ştim când începe însă nu ştim niciodată când se termină. De aceea este aşa tainică, miraculoasă. Când suntem copii, plângem şi râdem în aceeaşi zi, ne supărăm şi iertăm după câteva momente. Când suntem copii, ne putem întâlni oricând cu balaurul cu şapte capete, ne putem lupta cu zmeul cel rău, sau putem cutreiera ţinuturi nedescoperite: „ ce-i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii, la ce poate să le aducă ziua de mâine, sau că-i frământă alte gânduri de îngrijire. Copilul, încălecat pe băţul său, gândeşte că se află călare pe un cal din cei mai straşnici, pe care aleargă cu voie bună, şi-l bate cu biciul, şi-l struneşte cu tot dinadinsul, şi răcneşte la el din toată inima, de-ţi ie auzul; şi de cade jos, crede că l-a trântit calul, şi pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea cuvântului...” Ion Creangă. Ce este copilăria? Un zâmbet, o lacrimă de bucurie, primii paşi, o privire inocentă. prof. Timiş Beatrice 
La un ceai cu toamna Norii stau pe cer grămadă, Gata să coboare-n stradă. Bate vântul, ploaia vine, Dar în casă-I cald și bine. -Toamnă dragă, vino, hai Să bem chiar acum un ceai! Să-ți mai treacă bruma rece Și-atunci frigul o să plece! 9 Parcul Naţional Rodna este o arie protejată de interes naţional situată în nordul României, pe teritoriile judeţelor Bistriţa-Năsăud şi în zona centrală a Munţilor Rodnei. Parcul Naţional Munţii Rodnei este desemnat internaţional ca Rezervaţie a biosferei de către Comitetul UNESCO, în cadrul programului "Omul şi Biosfera." Floră: Papucul doamnei (Cypripedium calceolus) s-a raspândit pe scară largă, din Asia până în Europa şi Oceanul Pacific. Cu toate acestea, în Europa planta a devenit tot mai rară, iar în unele locuri a disparut complet. Din acest motiv, în România, papucul doamnei este o plantă protejată încă din 1938. Papucul doamnei este o planta anuală, care răsare primavara şi în Munţii Rodnei. Tulpina prezintă numai 3-5 frunze şi o singură floare în vârf, asemanătoare unui mocasin, aspect care i-a adus şi numele de "papuc". Planta creşte până atinge o înalţime de maxim 20-30 cm. Orhideea înfloreşte din iulie până în septembrie. 
Floarea-reginei, sau floarea-de-colţ, (Leontopodium alpinum Cass.) este o specie de plante erbacee, perene. Creşte în munţi calcaroşi, în pajişti de pe versanţi abrupţi şi însoriţi sau pe stânci. La noi creşte în Munţii Carpaţi, fiind declarată monument al naturii din 1933 şi ocrotită. Floarea reginei poate fi întâlnită în Munţii Maramureşului şi Munţii Rodnei, Obcinele Bucovinei, Rarău, etc. În afara spaţiului românesc, floarea reginei înfrumuseţează zone din Abruzzi, Alpi, Balcani, Pirinei, dar şi din Asia Centrală şi de Est. Planta este acoperită cu peri catifelaţi, argintii, ce îi conferă o eleganţă deosebită. Perioada de înflorireeste iulie - august. 
Smârdarul sau Bujorul de munte (Rhododendron myrtifolium) este o plantă originară din Balcani. În România se găseşte şi în Munţii Rodnei. Smârdarul, aşa cum este denumit 10 popular bujorul de munte, creşte spontan în tufe pitice în zona alpină. Fiind o plantă care creşte în condiţii climaterice şi de relief foarte specifice. Frumuseţea florilor sale - care emană un miros şi o aromă asemănatoare vişinelor - şi care apar de obicei pe la sfârşitul lunii iunie şi la începutul lunii iulie, şi raritatea sa, face ca smârdarul să fie o plantă ocrotită şi protejată ca atare în perimetrul Parcului Naţional Munţii Rodnei. Smârdarul este peren şi îşi păstrează frunzele verzi tot timpul anului. 
Ghinţura galbenă (Gentiana lutea) este o plantă cu flori din familia Gentianaceae. Este prezentă în etajul subalpin în fitocenozele cu jneapăn, alături de alte specii circumpolare, alpine şi edemice: Gentiana punctata, Gentiana verna etc.) Ghinţura galbenă este o plantă robustă. Tulpina poate avea şi un metru înălţime. Florile sunt mari şi de culoare galbenă. Ele stau în buchete dese la subsuoara perechilor de frunze ca nişte coşuleţe aflate în partea superioară a tulpinii. Corola are tubul scurt şi 5-6 diviziuni lungi. Ghinţura galbenă înfloreşte în lunile iulie-august. Frunzele verzi-albăstrui sunt mari, eliptice, late, aşezate în perechi. Este o plantă medicinală: rădăcina sa lungă şi foarte groasă este utilizată în farmacie, datorită proprietăţilor sale digestive şi tonice. 
Tisa (Taxus baccata) este un arbore puţin înalt (cca. 12 m). Pe teritoriul României, tisa era considerabil mai răspândită în trecut, acesteia fiindu-i acordat însă, în prezent, statutul de specie ocrotită, fiind declarată, de asemenea, un monument al naturii, numărul actualmente scăzut de indivizi fiind datorat tăierii lemnului valoros. Lemnul de tisă, foarte greu şi dur, elastic, compact poate fi lustruit, dar prelucrarea lui durează foarte mult. De culoare roşcată, lemnul acestui arbust este foarte preţios pentru confecţionarea unor piese artistice, sculpturi în lemn, garnituri de birou sau chiar obiecte uzuale. De asemenea, acesta poate fi ars ca tămâie. Prof. Timiş Clariţa 11 
artificiilor.
Prof. Huţuleac Carmen Am învăţat să spun "te rog" Am învăţat să cer iertare Am învăţat să zbor în vis Am învăţat să dau crezare. Acum, când stau şi mă gândesc Şi-ncerc din nou să-mi amintesc Realizez ca drumul nu e-ncheiat Mai avem multe de-nvăţat. Şi eu, şi tu, de fapt noi toţi
Priveşte soarele şi zi-mi Dacă te-ai întrebat vreodată De ce e el atât de cald Cu noi toţi, lumea arogantă? Priveşte valurile mării Şi lasă-le să te-nconjoare, Ascultă plânsul ploii, Întreabă-te: Le meriţi oare? Încă învăţ... Mereu voi învăţa, Să preţuiesc comori, Şi-anume: Viaţa! 12 Sunt în istoria poporului român momente de mare importanţă istorică, de prestigiu pe care n-avem dreptul să le uităm. Un astfel de eveniment este 1 Decembrie 1918 . La 1 Decembrie 1918 în cetatea lui Mihai Viteazul şi a pătimirii lui Horea, Cloşca şi Crişan, prin voinţa întregului popor român din Transilvania, reprezentat prin cei peste o sută de mii de participanţi, s-a înfăptuit Marea Unire. S-a împlinit visul de aur, pentru care şi-au dat viaţa martirii neamului.Românii de pretutindeni se îndreptau spre cetatea Neamului românesc, sub faldurile tricolorului, de a se uni cu “fraţii” de peste Carpaţi.Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Adunarea de la Alba-Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele şi toate ramurile de activitate românească erau reprezentate. Dar pe lângă delegaţii oficiali, ceea ce dădea Adunării înfăţişarea unui mare plebiscit popular era afluenţa poporului. Din toate unghiurile ţărilor române de peste Carpaţi, sosea poporul cu trenul, cu căruţele, călări, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor. Spectacol simbolic şi instructiv: mulţimea imensă urcă drumul spre Cetăţuie printre şirurile de ţărani români înveşmântaţi în sumanele de pătură albă şi cu căciulile oştenilor lui Mihai Viteazul. Pe porţile Cetăţuii, despuiate de pajurile nemţeşti, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul şi se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreţia vremurilor pe care le trăiesc. În acest timp, în sala Cazinei militare,delegaţii ţin adunarea. Pe podium, între steagurile tuturor naţiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la desăvârşirea acestui act măreţ, iau loc fruntaşii vieţii politice şi intelectuale a românilor şi delegaţii Bucovinei şi Basarabiei, care au ţinut să aducă salutul ţărilor surori, intrate mai dinainte în marea familie a statului român. Într-o atmosferă înălţătoare, în mijlocul aprobărilor unanime şi a unui entuziasm fără margini, Vasile Goldiş, cel care a redactat textul Rezoluţiei Unirii, aduce la cunoştinţa poporului conţinutul documentului (n. r.: Vasile Goldiş –fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, deputat în Parlamentul României, ministru al Culturii, fost redactor al ziarului Românul, cel care în calitate de preşedinte al delegaţiei ardelene a adus la cunoştinţa Regelui Ferdinand actul Unirii adoptat la Alba-Iulia). Marea Adunare de la Alba-Iulia proclamă dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre. Restul rezoluţiei cuprinde programul de aplicaţie: Adunarea naţională doreşte: Congresul de pace să asigure dreptatea şi libertatea atât pentru naţiunile mari, cât şi pentru cele mici şi să elimine războiul ca mijloc pentru reglementare a raporturilor internaţionale. Ea salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei austro-ungare, pe naţiunile eliberate –cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană - se închină cusmerenie înaintea acelor bravi români care şi-au vărsat sângele în acest război pentru libertatea şi unitatea naţiunii române şi exprimă mulţumirea şi admiraţia sa tuturor puterilor aliate care, prin luptele purtate împotriva duşmanului, au scăpat civilizaţia din ghearele barbariei. La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimă a rezoluţiei, Unirea Transilvaniei cu România era săvârşită... Amintirea şi cinstirea zilei de 1 Decembrie 1918 alături de întreaga suflare românească este un popas de reculegere sufletească, de adâncă trăire a unor sentimente cu adevărat patriotice româneşti. Să nu uităm să avem mereu înaintea ochilor sufleteşti cuvintele mereu actuale scrise de marele cărturar patriot Alexandru Vlahuţă: „Într-o ţară aşa de frumoasă, cu un trecut aşa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deştept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie şi cum să nu-ţi ridici fruntea, ca falnicii strămoşi de odinioară, mândru că poţi spune: Sunt român!”. prof. Ciumău Livia Catrene de iarnă Frunza în codru s-a uscatVântul suflă îndesat. Zburdă fulgii peste sat Vine iarna ne-ncetat. Peste câmpuri şi livezi Stă zăpadă în grămezi. Pădurea-i cu promoroacă Doi copii se iau la joacă. Fulgi uşor plutesc în aer, Se aşează peste flori. Totu-i alb până în zori. Pomii scârţâie de ger, Zăpadă-i multă sus pe deal Şi gheaţă s-a făcut la mal. Haide-ţi copii la săniuş, Cei mari ne duc la derdeluş. Azi s-a -ntins la noi pe râu Un pod mare argintiu. Gerul meşter l-a creat Mâine merg la patinat. Printre norii rătăciţi Apar razele de soare Peste pomii-nzăpeziţi Câte-un ram încet tresare. Grek Claudia, Timiş Bianca, cls. a VIII-a 
14  
Câte puncte au... cuvintele? 1. Se dă expresia„ŞCOALA ALTFEL”.Fiecărei litere i se acordă un număr de puncte egal cu poziţia pe care o ocupă în alfabetul limbii române. Exemplu: A-1 punct, Ă-2 puncte, Â-3 puncte etc. Conform acestei reguli, cuvântul „MAI” are: M-16 puncte A –1punct I -11 puncte Suma valorilor literelor este: 16 + 1 + 11 = 28 puncte Procedând în acelaşi mod, aflaţi câte puncte are expresia „ŞCOALA ALTFEL” 2. În povestea„Ridichea uriaşă”, bunicul a încercat să scoată ridichea. Nu a reuşit şi a venit bunica, nepoata,căţelul, pisica şi şoricelul. Ei s-au prins unul de altul. Câţi ochi priveau spre uriaşa plantă?Câte mâini trăgeau de ridiche?Câte picioare sunt în total? 3. Trei pisoi şi o pisică. Stau pe vatră la căldurică. Din trei, doi s-au speriat Şi imediat au plecat. Spuneţi repede, copii, Câţi pisoi au mai rămas. În călduţul lor lăcaş? 4. Într-o toamnă,pe răcoare, Gina a cules grăbită, Din livada împodobită: Cinci gutui şi două mere, Trei prune şi două pere. Poţi tu oare să îmi spui Câte fructe aromate a cules harnica fată? prof. Coman Elena 15 Franţa (France) Cine nu visează să ajungă măcar o dată în Franţa? De ce? Datorită peisajelor încântătoare, culturii bogate, tradiţiei fascinante şi dezvoltării economice puternice. Franţa este cea mai mare ţară din Europa Occidentală, cu două faţade maritime: Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană. Are un relief variat: Munţii Alpi cu văi adânci şi relief glaciar(gheţari, lacuri, creste ascuţite, văi), Munţii Pirinei la graniţa cu Spania şi Munţii Jura si Vosgi mai scunzi şi mai vechi cărora li se adaugă regiuni colinare si podişuri. Franţa este locul de unde au renăscut ideile de libertate, egalitate, fraternitate. 7 motive pentru care vă recomand să vizitaţi această ţară: 1. Turnul Eiffel, cu o înălţime de 320 m, din care se poate admira panorama întregului Paris  2. Notre Dame de Paris, cea mai cunoscută catedrală din Franţa 
3. Muzeul Louvre, fostă reşedinţă regală, adăposteşte sculptura antică „Venus din Milo” şi celebra pictură a lui Leonardo da Vinci „ Mona Lisa” 
4. Coasta de Azur(La Cote D’Azur) unde se găsesc staţiuni celebre: Cannes-festivalul de film, Grasse-parfumuri, Nice-carnavaluri, Monte Carlo, Menton 5. Valea Loirei, atracţie deosebită datorită numeroaselor castele construite pe malurile sale: castelul Chambord , Chinon , Chenonceaux, Blois, Montsoreau şi altele. 6. Bulevardul Champs-Elysees , cel mai cunoscut bulevard al Parisului , unde se află Arcul de Triumf 16 7. Alsacia, a cărei capitală este Strasbourg, centru important al Europei pentru că reuneşte instituţiile europene: consiliul Europei, Parlamentul Europei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Fundaţia Europeană pentru Ştiinţă Capitala : Paris Populaţia : 57.206.000 locuitori Limbi vorbite : franceza prof. Bersan Cosmina Pentru a prepara rețeta perfectă pentru primăvară, avem nevoie de următoarele ingrediente: * o linguriță de rouă * puțină catifea * un sfert din gingășia unei flori * o cană plină de culori * 3 fire de iarbă proaspătă * și o jumătate de cană de miere albastră Preparare: 1. Se pun într-un bol catifeaua cu gingășia unei flori și se amestecă până ce totul devine o pastă. 2. Adăugăm lingurița de rouă și firele de iarbă și amestecăm până ce pasta se face verde. 3. Punem treptat culorile, una, câte una, apoi adăugăm mierea albastră. 4. Se bagă compoziția la congelator timp de o primăvară, iar când este gata se servește pe frunze proaspete de cireș. Poftă bună! 
17 Culmea nesimțirii: să împingi o bătrână pe scări și s-o întrebi de ce se grăbește.. M-am trezit LUNI și m-am gândit MARȚI să mă duc MIERCURI la școală, dar când am văzut JOI că vine ziua de VINERI m-am gândit ce să caut SÂMBĂTA la școală cândDUMINICA e zi liberă! Atenție: respectați programul!!! Fi-fi-fiţi bun, u-u-unde se află ş-ş-şcoala de-de-de bâl-bâl-bâlbâiţi? - La ce vă mai trebuie? Observ că vă bâlbâiţi foarte bine! 
-Popescule, dacă te rătăceşti ziua în pădure şi nu ai busola la tine, cum afli unde e nordul? - Foarte simplu, domnule profesor. Mă duc acasă şi-o iau! Profesorul se străduieşte să lămurească elevilor proverbul ”Drumul cel mai scurt e şi cel mai bun”. -Tata zice că nu-i aşa! spune un elev. -Zău?! Şi ce meserie are tatăl tău? -Şofer de taxi! Tată, mi-ai făcut problemele la matematică? -Da. -Bine. Dă-mi caietul să le controlez
La ora de biologie:
Seara, la interogatoriu:
După vacanţă se deapănă amintiri între colegi...
Pagină redactată de clasa aVI-a 18 Ştiaţi că... Sunt necesari un minim de 17 copaci pentru a face o tonă de hârtie (in funcţie de tipul şicalitatea hârtiei se poate ajunge şi până la un număr de 34)? Peştera din platoul Meledic este cea mai importantă peşteră de sare din salba peşterilor Mânzăleşti şi cea mai lungă peştera în sare de pe glob? Zona Cazanelor Mari şi Cazanelor Micidin defileul Dunării este declarată de specialişti monument unic al naturii în Europa? În rezervaţia faunistică şi de floră Valea Arpaşului trăiesc aproximativ 80% din caprele negre din Munţii Făgăraş? Lacul Negru din Munţii Vrancei sau Lacul cu plămână(denumirea populară) are aproape jumătate din suprafaţa sa acoperită de muşchi?Acest lac este unic în România şi se intenţionează transformarea acestuia în rezervaşie ştiinţificăa biogeosferei. În comuna Ponoarele judetulMehedinti se află cea mai mare pădure de liliac din România?Aceasta este unică în România drept pentru care a fost declaratămonument al naturii. Peştera Izverna din Mehedinţi este una din cele mai renumite peşteri din Europa pentru practicarea speologiei subacvatice ? prof. Timiş Clariţa Toamna mândră soseşte în caleaşca ei de frunze moarte. Adie vântul. Soarele mai trimite câte-o rază pe pământul umed şi amorţit. Bruma apleacă florile gingaşe spre iarba ofilită. Frunzele aurii, arămii, ruginii plutesc în văzduh. Pădurea e tristă.Un vânt potolit împrăştie prin văzduh miresme de toamnă. Copacii cu veşminte de aramă sunt trişti. Tremură. În curând vor renunţa la veşmântul ruginiu şi vor înfrunta gerul aspru şi viforele neiertătoare.Păsările călătoare pleacă spre sudul însorit vâslind în înălţimi. Gâzele plăpânde, amorţite de frig, caută adăpost sub stratul gros de frunze uscate. Animalele se străduiesc să adune mâncare pentru iarnă în vizuinile lor.De pe câmpia vestejită, oamenii îşi strâng recoltele. Vor umple hambarele şi vor aştepta liniştiţi să depene amintiri la gura sobei. Toamna este un anotimp frumos şi bogat! Timiş Angela, cls. a-Va 19 OUĂLE Sus pe masa lui Gheorghiţă 9 ouă-s pe tăviţă; 6 roşii, roşioare Unul galben ca la soare Şi albastre câte-s oare? COŞUL CU OUĂ În trei coşuri mama are Ouă-aduse din cuibare. Primul are zece ouă, Iar al doilea de 5 ori nouă. În al treilea, jumătate Câtîn coşurile toate. Ei, copile, ştii tu oare Câte ouă mama are ?
Pe un câmp, bietul Păcală Şi cu vărul său, Tândală, Păzesc 70 de vite De căldură toropite. Deodată unul zice: “__Să le numărăm, amice!” Şi s-apucă-n gând apoi, Să le numere-amândoi. “__90 sunt, măi Tândală!” “__Ba am doar 80, Păcală!” Câte vaci, viţei şi boi Are turma celor doi, Dacă ştim c-am numărat Din păcate, eronat. Primul, o dată-n plus boii Iar al doilea, la fel, viţeii
20 Ghicitori matematice 
În mănuşă sau ciorap Câte degete încap? (cinci)
Poţi rapid să socoteşti Şi pe loc să îmi ghiceşti, Numărând pe îndelete Roţile la trei triciclete?
Câte colţuri, în total, Are micul tău penar? (opt)
Să vedem de te descurci, Şi pe loc să îmi răspunzi. Numără pe îndelete Roţile a două biciclete.
Pe o rămurică stau Şi privesc spre larga zare Trei vrăbii guralive Ce fac zarvă mare. Dar deodată, am găsit Pe crenguţă, nouă. Câte au venit apoi?
Câte stele lucitoare Strălucesc în Carul Mare? (şapte)
Tricicleta lui Arsente Câte roţi învârte? (trei)
Dacă numitorul e 2, Iar numărătorul e 3, Spuneţi-mi ce fracţie sunt, Că vă dau pe loc un punct!
Cine-mi spune dintr-o dată Câte colţuri are o roată? (zero) prof. Coman Elena 21
 
 
22
Poate parea un peisaj desprins de pe o alta planeta sau platoul unui film SF, insa, in realitate, acest peisaj exista pe Terra, mai exact in Nevada, SUA. Gheizerul este situat in Hualapai Valley, langa Gerlach. Insa este un fenomen natural putin vazut de publicul larg si asta pentru ca terenul pe care s-a format este proprietate privata. Poate fi observant numai de la distanta, de pe State Roade 34. In 1916, proprietarii pamantului au forat, in speranta ca vor gasi apa si vor transforma zona desertica intr-una agricola. Au gasit apa, iar metoda a functionat timp de zeci de ani. Insa forajul a ajuns pana la un “sac” de apa termala, iar rezultatul a fost acest geizer.  
prof. Ciumău Livia În anul şcolar 2014-2015,elevii şcolii au desfăşurat numeroase activităţi educative ce le-au dezvoltat gustul estetic şi etic, au înţeles rolul proiectelor educaţionale şi s-au implicat în toate activităţile. Astfel , ei au realizat proiecte la limba română, istorie, geografie,limba franceză,limba engleză, fizică,biologie. Au marcat anumite evenimente naţionale ,sărbători prin programe artistice şi au realizat un carnaval de Hallowen.
Pentru conversii rapide și ușoare puetm să accesăm site-ul http://www.onlinevideoconverter.com/ În câțiva pași simpli, poți descărca muzica preferată sau clip-ul dorit de pe YouTube, convertit rapid online în formatul dorit. Trebuie, mai întâi, să deschizi pagina de YouTube și să-ți cauți videoclipul dorit. Din bara de adrese a browserului selectezi și copiezi URL-ul videoclipului. Apoi, deschizi o nouă filă (Tab) în browser unde scrii http://www.onlinevideoconverter.com/ Apeși pe Extract now și „lipești” URL-ul videoclipului din YouTube în caseta Video Link.
De la Settings se alege tipul formatului în care vrem să ne descărcăm clipul (ex. – video: AVI; audio: mp3, wav etc). Se apasă pe Convert și se așteaptă până când clipul este procesat iar în final se apasă butonul Download. Piesa va fi descărcată direct în computerul tău, ca să te poți relaxa și bucura de un sunet de înaltă calitate. Drăgan Dinu 25 GRUP REDACŢIONAL: 
REALIZATORI Prof. Timiş Beatrice Prof. Timiş Clariţa COLABORATORI Prof. Ciumău Livia Prof. Bersan Cosmina Prof. Coman Elena Prof. Huţuleac Carmen Prof. David Roxana Adm. rețea Drăgan Dinu TEHNOREDACTARE Adm. reţea Drăgan Dinu
ISSN 2247-0166 Yüklə 198,63 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
