Grecia sau Republica Elena este asezata in Europa de Sud in Peninsula Balcanica avand ca limite la
N: Albania, Macedonia si Bulgaria
E: Turcia si Marea Egee
S: Marea Mediterana
V: Marea Ionica
In afara zonei legate de continent, Grecia cuprinde numeroase insule (cca. 2000) in M. Egee, M. Mediterana si M. Ionica. Cateva din cele mai importante ar fii: Creta, Rhodos, Corfu, Thassos, Paralia, Santorini, Halkidiki si Zakynthos.
Relieful Greciei este un relief predominant muntos si deluros( 80%), fapt care face din Grecia una dintre cele mai muntoase tari din Europa. Principalele forme de relief sunt Muntii Pindului, Muntii Traciei, Olympus, Peloponezul si Campiile Thessaliei si Volos. In principal grupele muntoase apartin cutarilor alpine, dar cuprind in structura lor si formatiuni mai vechi, paleozoice , precum cele din Tracia. Cutarile alpine au fost insotite deseori de scufundari locale care au dat nastere la bazinele marilor Egee si Ionica
Relieful Greciei este un relief predominant muntos si deluros( 80%), fapt care face din Grecia una dintre cele mai muntoase tari din Europa. Principalele forme de relief sunt Muntii Pindului, Muntii Traciei, Olympus, Peloponezul si Campiile Thessaliei si Volos. In principal grupele muntoase apartin cutarilor alpine, dar cuprind in structura lor si formatiuni mai vechi, paleozoice , precum cele din Tracia. Cutarile alpine au fost insotite deseori de scufundari locale care au dat nastere la bazinele marilor Egee si Ionica
Muntii Pindului ocupa jumatatea occidentala a tarii avand
Muntii Pindului ocupa jumatatea occidentala a tarii avand
inaltimi de peste 2000 m in varful Smolikas. Sunt prezente forme
carstice dezvoltate pe calcare mezozoice (jurasice si cretacice),
dar si tertiare cu desfasurare in benzi meridiene, depresiuni care
cantoneaza lacuri(L.Kremaston) alaturi de un relief ruiniform
legat de prezenta gresiilor , a marmelor grezoase mai ales in
nord. Se termina printr-un tarm destul de articulat cu multe
insule si peninsule deseori cu faleze, dar si cu campii litorale.
Culmile vestice sunt separate de vai care urmaresc aceasi
directie nord-sud, doar cateva avand caracter transversal. Vara
sunt fara apa din cauza lipsei de precipitatii, a infiltratiei si
evapotranspiratiei. Deasupra golfului Corint, M-tii Pindului se
termina prin cateva culmi de asemenea calcaroase (Akarnanika si
Oiti) cea din urma depasind 2000 m.
Muntii Traciei ocupa nord-estul tarii, nordul Marii Egee la granita cu Bulgaria. Spre deosebire de celelalte formatiuni muntoase ale tarii, aici predomina structurile cristaline paleozoice. Culmile de aici sunt izolate si de joasa altitiudine nedepasind 1000 m, sunt despartite morfologic de vai, unele destul de largi care debuseaza in Marea Egee (Vardarul sau Axios in vest si Struma sau Strimonas in est).
Muntii Traciei ocupa nord-estul tarii, nordul Marii Egee la granita cu Bulgaria. Spre deosebire de celelalte formatiuni muntoase ale tarii, aici predomina structurile cristaline paleozoice. Culmile de aici sunt izolate si de joasa altitiudine nedepasind 1000 m, sunt despartite morfologic de vai, unele destul de largi care debuseaza in Marea Egee (Vardarul sau Axios in vest si Struma sau Strimonas in est).
Muntii Olimp sau Olympus sunt o continuare spre sud a culmii Pieria, flancheaza spre nord in bazinul Thessaliei, are inaltimea maxima de 2911 m si se continua catre sud prin culmea Ossa si mai la sud Othris.
Catre sud-estul Greciei, regiunea s-a dezvoltat in cea mai mare parte pe structura cristalina , care incepe din Rila-Pirin Rhodopi, regiunea Calcidica pana in Atica. Intre acesti pinteni cristalini in nord si sud si bara de calcare in vest se gasesc doua importante depresiuni- campii, Thessalia si Volos.Culmile sunt usor bombate, deseori separate fie de culuare largi, fie de mici defilee atunci cand strapung transversal culmile.
O ultima culme care se ridica deasupra golfului Corinth poarta numele de Parnassos(2457 m) si reprezinta o continuare a Muntilor Pindului, calcaros spre sud ,sud-est in Tika.
O ultima culme care se ridica deasupra golfului Corinth poarta numele de Parnassos(2457 m) si reprezinta o continuare a Muntilor Pindului, calcaros spre sud ,sud-est in Tika.
Peloponezul este separat prin canalul Corinth de vestul Greciei, mai inalt in partea centrala cu directie nord-sud dar usor aplatizata se desface catre sud in mai multe culmi: Tavgetos(2409 m), Parnon(1937 m ) si Argalikos(1000 m). Partea centrala poarta numele de Arcadia fiind un podis calcaros uscat.Intre culmile care se deschid spre sud se gasesc golfuri urmate pe uscat de campii aluviale: Messenia si Evrotaz.
Campia Thessaliei este cantonata intr-un bazin sau depresiune tectonica, foarte fertila datorita si irigatiilor. Aici se afla unul din cele mai importante orase din Grecia si anume Larissa.
Principalele insule din Marea Ionica sunt: Corfu(Kerkyra), Lefkada, Cephalonia, Zantee( Zakynthos) si Paxos in care predomina calcarele si fenomenele carstice.
Principalele insule din Marea Ionica sunt: Corfu(Kerkyra), Lefkada, Cephalonia, Zantee( Zakynthos) si Paxos in care predomina calcarele si fenomenele carstice.
Insulele din Marea Egee prezinta caracteristici ale reliefului asemanatoare partii continentale, fiind situate in grupuri distincte; In nord se afla Thasos alcatuit din roci foarte vechi si insula vulcanica Samothraki; In partea centrala se gaseste arhipeleagul Sporadelor, alcatuit din roci cristaline cu o structura asemanatoare partii continentale; mai la sud se afla arhipeleagul Cicladelor ( Paros, Naxos, Milos, Thira) intre Ciclade si coasta turca se afla grupul insulelor Dodcanez cu insula Rhodos, cea mai mare ce are structura geologica variata( calcare, conul vulcanic Nisiros)
Creta( Kriti) se gaseste in sudul extrem, este cea mai mare insula de aici, este un masiv calcaros asimetric, abrupt catre sud si extrem de fragmentat; cel mai inalt varf al Cretei este Vf. Stavros(2456 m).
Grecia are o clima mediteraneeana tipica variatii locale cauzate de diversitatea conditiilor fizice, cu veri calde si secetoase si ierni umede si reci. Partea nordica prezinta caracteristici continetale,, cu veri calde, precipitatii mai multe si ierni mai reci. Temperatura medie a Atenei este 28⁰C in iulie si 10⁰C in ianuarie, vara fiind trei luni practic secetoase. Astfel temperaturile variaza de la Salonic cand in ianuarie inregistreaza o temperatura medie de 6⁰C, la Atena 9-10⁰C, iar la Herakleion 12⁰C. Temperaturile extreme au fost spre ex la Atena ,numai in intervalul 2005-2009, de +45,56⁰C in iunie 2007 si -7,22⁰C in februarie 2008.
Grecia are o clima mediteraneeana tipica variatii locale cauzate de diversitatea conditiilor fizice, cu veri calde si secetoase si ierni umede si reci. Partea nordica prezinta caracteristici continetale,, cu veri calde, precipitatii mai multe si ierni mai reci. Temperatura medie a Atenei este 28⁰C in iulie si 10⁰C in ianuarie, vara fiind trei luni practic secetoase. Astfel temperaturile variaza de la Salonic cand in ianuarie inregistreaza o temperatura medie de 6⁰C, la Atena 9-10⁰C, iar la Herakleion 12⁰C. Temperaturile extreme au fost spre ex la Atena ,numai in intervalul 2005-2009, de +45,56⁰C in iunie 2007 si -7,22⁰C in februarie 2008.
Cantitatea medie de precipitatii la Atena nu depaseste 420mm cu un maxim iarna si minim vara. In Corfu temp medii ale lunii ianuarie sunt de 10⁰C, in insule precipitatiile sunt in jur de 1320mm, in Creta in jur de 600mm. Clima Greciei continentale variaza de la zonele litorale la cele montane.In muntii din vestul Greciei si din Pelopones ninge abundent iarna, ploua toamna si primavara iar vara este cald. In Macedonia si Tracia, ploile sunt mai egal distribuite pe parcursul anului, nordul Marii Egee moderand temperaturile din zonele litorale. In jurul Atenei, temperaturile sunt ridicate vara, iar iarna rareori scad sub zero grade si ploua mult.
Meltemi este un vant ce apare în Grecia, în principal în timpul sezonului de vara (iunie - septembrie cu 70%), dar, de asemenea, mai şi octombrie o pot experimenta frecvent acest vânt uscat. De obicei, vântul începe în după-amiaza devreme ajunge la 4-5 Beaufort, iar maxima este de 5-7 beaufort intr-o zii obisnuita.
Solurile sunt in mare parte foarte stancoase si foarte uscate dar exista si soluri fertile precum Terra Rosa sau pamant rosu.
Peisajul Greciei continentale este de o frumusete salbatica, zona de coasta fiind presarata pe alocuri cu stanci, in interior existand masive muntoase, defilee si stanci, cu vulturi si alte pasari de prada. Diverstatea fantastica a vegetatiei este determinata de clima mediteraneana.Habitatul zonelor cu arbusti este de doua tipuri: machi-ul, cu arbori si arbusti densi si aromatici precum leandru, stejar verde, maslin, ienupar si gariga, cu vegetatie mai joasa si mai putin deasa.In nord apar elemente sudice din genul artar, stejar, iar la altitudini mai mari apare bradul grecesc. Grecia are o diversitate extraordinara de flori. Aici cresc cel putin 6000 de specii. Bogatia florala se datoreaza in parte diversitatii habitatelor, de la zonele umede, campiile litorale pana la muntii acoperiti de zapada. Zonele litorale ale Pelopones-ului sunt poate cele mai bogate in flori salbatice. Una din atractiile botanice ale Greciei este marea varietate de orhidee salbatice, dar si lalele, zambile sau laur.Toate au inflorescente cu forme ciudate, uneori colorate.
Peisajul Greciei continentale este de o frumusete salbatica, zona de coasta fiind presarata pe alocuri cu stanci, in interior existand masive muntoase, defilee si stanci, cu vulturi si alte pasari de prada. Diverstatea fantastica a vegetatiei este determinata de clima mediteraneana.Habitatul zonelor cu arbusti este de doua tipuri: machi-ul, cu arbori si arbusti densi si aromatici precum leandru, stejar verde, maslin, ienupar si gariga, cu vegetatie mai joasa si mai putin deasa.In nord apar elemente sudice din genul artar, stejar, iar la altitudini mai mari apare bradul grecesc. Grecia are o diversitate extraordinara de flori. Aici cresc cel putin 6000 de specii. Bogatia florala se datoreaza in parte diversitatii habitatelor, de la zonele umede, campiile litorale pana la muntii acoperiti de zapada. Zonele litorale ale Pelopones-ului sunt poate cele mai bogate in flori salbatice. Una din atractiile botanice ale Greciei este marea varietate de orhidee salbatice, dar si lalele, zambile sau laur.Toate au inflorescente cu forme ciudate, uneori colorate.
Fauna nu este abundenta dar cuprinde diferite specii de animale cum ar fii: ursul, pisica salbatica, sacal, vulpi, capre negre, iar multe zone sunt slab populate.Capra salbatica( agrimi), care a disparut din restul Europei, traieste inca in unele parti din Grecia si insula Creta. Pasarile migratoare si native abunda cum ar fii; pelican, egreta, privighetoare, potarnichea, fazan si barza. De asemena exista peste 250 de specii de animale marine.
Majoritatea raurilor mari din Grecia isi au izvoarele in Muntii Pindului. Printre ele se numara Aliakmon, Pinios, Acheloos, Kalamas si Arahthos. Raurile Evos si Nestos au izvoarele in Bulgaria dar strabat teritoriul Greciei. In Peloponez raurile principale sunt Alfios si Eurotas care isi au sursa in Muntii Taygethos.
Majoritatea raurilor mari din Grecia isi au izvoarele in Muntii Pindului. Printre ele se numara Aliakmon, Pinios, Acheloos, Kalamas si Arahthos. Raurile Evos si Nestos au izvoarele in Bulgaria dar strabat teritoriul Greciei. In Peloponez raurile principale sunt Alfios si Eurotas care isi au sursa in Muntii Taygethos.
Principalele lacuri sunt localizate in nordul tarii in regiunea Macedonia, iar printre ele se numara Volvi, Vegoritis, Trihonis, Bistonis si Koronia.Totalitatea lacurilor insumeaza 59890 ha, iar raurile acopera 327 100 ha.
Cel mai mare rau ca lungime este Aliakmon- 297km, iar cel mai mare lac este Trichonis cu o suprafata de 95 840km²
Principalele momente ale istoriei grecesti si ale umanizarii acestor teritorii au dus la formarea statului grec de astazi.
Principalele momente ale istoriei grecesti si ale umanizarii acestor teritorii au dus la formarea statului grec de astazi.
Mileniul III primele aşezări omeneşti. Civilizaţia minoică înfloreşte în Creta Knossos;
Se dezvoltă aşezări de un nou tip, ce reflectă evoluţia spre un nou mod de organizare economico-social (l000-700 î. Hr.): state cetăţi (poleis), independente (regimul oligarhic se substituie celui monarhic). Populaţia creşte, pământ este mai puţin: începe expansiunea lumii greceşti (cca. l000 î. Hr.)
Sec. V î. Hr. este epoca de aur a civilizaţiei greceşti clasice (epoca lui Pericle: este construit Parthenonul). Atena devine centrul intelectual şi artistic al Greciei
1821 grecii îşi declară independenţa dupa ce au fost sub dominatie otomana mai bine de 350 de ani.
Grecia a aderat la UE în 1981 şi a adoptat euro ca monedă în 2001
Majoritatea pop. o formează grecii (96%); minorităţi: macedoneni, turci, aromâni, bulgari, albanezi, armeni; cca. 3 mil. de greci se afla în diaspora. Concentrarea max. a pop. este pe văile râurilor şi în zona de coastă; Atena-Pireu (2/3 din pop.), Câmpia Macedoniei, ins. Korfu (l55 loc./km2), Lesbos, Samos. Valori mai scăzute ale densităţii populaţiei se întâlnesc în Creta (60 loc./km²), Epir (35 loc./km²) şi E Peloponesului (25 loc./km²).Valorile cele mai scăzute sunt în republica autonomă a călugărilor de pe Muntele Athos (4 loc./km²).Religie:ortodoxism 98%, islamism, catolicism, protestantism. Rata natalităţii: 9,8‰; a mortalităţii: l0,l‰. Rata pop. urbane: 65%. Media de vârstă: total: 40.8 ani Barbati: 39.7 ani Femei: 42 ani
Majoritatea pop. o formează grecii (96%); minorităţi: macedoneni, turci, aromâni, bulgari, albanezi, armeni; cca. 3 mil. de greci se afla în diaspora. Concentrarea max. a pop. este pe văile râurilor şi în zona de coastă; Atena-Pireu (2/3 din pop.), Câmpia Macedoniei, ins. Korfu (l55 loc./km2), Lesbos, Samos. Valori mai scăzute ale densităţii populaţiei se întâlnesc în Creta (60 loc./km²), Epir (35 loc./km²) şi E Peloponesului (25 loc./km²).Valorile cele mai scăzute sunt în republica autonomă a călugărilor de pe Muntele Athos (4 loc./km²).Religie:ortodoxism 98%, islamism, catolicism, protestantism. Rata natalităţii: 9,8‰; a mortalităţii: l0,l‰. Rata pop. urbane: 65%. Media de vârstă: total: 40.8 ani Barbati: 39.7 ani Femei: 42 ani
Agricultura este activitatea de baza in majoritatea tarii, 25% din forta de munca fiind angajata in agricultura, 30% din suprafata terenului arabil fiind folosit pentru agricultura iar 40 % pentru pasunat Se cultiva in principal grau, pe timp de iarna pentru a valorifica precipitatiile din aceasta perioada, se mai cultiva totodata sfecla de zahar si cartofi, orez in regiunile cu clima adecvata. Principalele regiuni de cultura sunt :Thessalia unde se cultiva grau pe suprafete intinse, bumbac(locul I in Europa) cu irigatii, pomi fructiferi; Regiunea Thessaloniki(Salonic)-culturi agricole cu o dispunere concentrica raportata la orasul Salonic; se cultiva pe campia litorala puternic irigata, orez, apoi tot cu ajutorul irigatiilor ceva mai la nord-bumbac asociata cu cultura de sfecla de zahar; in nord pe un relief colinar se gasesc plantatii de maslin, Grecia fiind a treia tara in furnizarea uleiului de masline. Sunt importante culturile de portocale, lamai si madarine din regiunea Peloponez-a treia ca marime din tara, dar si cele de maslin ce insumeaza aproximativ 130 mil de arbori si cea de vita de vie care acopera peste 170 000 ha. Zootehnia este axata pe cresterea ovinelor si caprinelor .Oile si caprele sunt crescute in multe locuri, deoarece pot trai pe pasuni mai sarace, 20% din suprafata este impadurita. Este inca bine dezvoltata apicultura, iar pescuitul se afla in crestere. Agricultura moderna este evidenta in special in marile campii din N tarii. Ponderea in PIB este de 9% fiind in scadere fata de anii precedenti, cu toate ca s-a intervenit cu subventii din partea UE, agricultura greaca continua sa mearga slab.
Agricultura este activitatea de baza in majoritatea tarii, 25% din forta de munca fiind angajata in agricultura, 30% din suprafata terenului arabil fiind folosit pentru agricultura iar 40 % pentru pasunat Se cultiva in principal grau, pe timp de iarna pentru a valorifica precipitatiile din aceasta perioada, se mai cultiva totodata sfecla de zahar si cartofi, orez in regiunile cu clima adecvata. Principalele regiuni de cultura sunt :Thessalia unde se cultiva grau pe suprafete intinse, bumbac(locul I in Europa) cu irigatii, pomi fructiferi; Regiunea Thessaloniki(Salonic)-culturi agricole cu o dispunere concentrica raportata la orasul Salonic; se cultiva pe campia litorala puternic irigata, orez, apoi tot cu ajutorul irigatiilor ceva mai la nord-bumbac asociata cu cultura de sfecla de zahar; in nord pe un relief colinar se gasesc plantatii de maslin, Grecia fiind a treia tara in furnizarea uleiului de masline. Sunt importante culturile de portocale, lamai si madarine din regiunea Peloponez-a treia ca marime din tara, dar si cele de maslin ce insumeaza aproximativ 130 mil de arbori si cea de vita de vie care acopera peste 170 000 ha. Zootehnia este axata pe cresterea ovinelor si caprinelor .Oile si caprele sunt crescute in multe locuri, deoarece pot trai pe pasuni mai sarace, 20% din suprafata este impadurita. Este inca bine dezvoltata apicultura, iar pescuitul se afla in crestere. Agricultura moderna este evidenta in special in marile campii din N tarii. Ponderea in PIB este de 9% fiind in scadere fata de anii precedenti, cu toate ca s-a intervenit cu subventii din partea UE, agricultura greaca continua sa mearga slab.
Grecia dispune de resurse miniere relativ variate: lignit, bauxita, magneziu, apoi minerale de fier, nichel, petrol, marmura, cu prod. modeste in general, cu exceptia lignitului, bauxitei, marmurei. Principala sursa de enrgie e tarii o constituie carbunele, principalele bazine carbonifere se gasesc in Eubea, Macedonia(Ptolemaida),Serres si Peloponez.Pe langa carbuni energia electrica se obtine si din hidrocentrale, cela mai importante aflandu-se in Muntii Pindului sau langa Atena, si petrol in regiunea Salonic.Industria,a sustinut dezvoltarea in ultimele decenii, contribuie cu peste 13% la formarea PIB, antreneaza 1/5 din populatia activa; produce, intre altele, alumina, aluminiu, feroaliaje, nave maritime, ingrasaminte chimice, ciment, textile, ulei de masline, tigarete, bauturi, hârtie, stafide (locul III pe glob), conserve de peşte.Principalele centre industriale sunt Atena si orasele din jur (Pireu, Aspropirgos, Elefsis etc.), apoi Salonic, Volos si Patras. Principalele domenii in care grecii au investit sunt: telecomunicatiile, industria alimentara, sectorul bancar, asigurarile si investitiile financiare. Practic, din intregul capital investit, 58% se regaseste in domeniul telecomunicatiilor, 18% in cel al industriei alimentare, 8% in productie, 6% in sectorul bancar, 3% in retele de distributie si 1% in constructii. Ponderea produselor la alcatuirea PIB-ului:produse alimentare,bauturi si tutun 25%, metale , masini si produse electrice 17%, produse chimice 13%, textile 18%, minerale nemetalice 6% si echipamente de transport 4,3%.
Economia Greciei este a 27-a cea mai mare economie din lume dupa PIB-ul nominal si a 30-a dupa puterea de cumparare, iar dupa PIB-ul pe cap de locuitor a 25-a in lume conform datelor furnizate de Fondul Monetar International pentru anul 2008. Economia greaca este o economie dezvoltata cu contabilitatea sectorului public pentru aprox 40% din PIB. Sectorul serviciilor contribuie cu 75,7% din PIB-ul total ,industria 20,6% si agricultura 3,7%.Grecia este a 24-a cea mai globalizata tara din lume si este clasificata avand o economie cu venit ridicat.Comertul Greciei se realizeaza prin comert exterior: prod. industriale, prod. agro-alimentare, prod. petroliere, materii prime si semifabricate si import: bunuri de capital, bunuri de larg consum, combustibili, lubrifianti, materii prime. Principalii parteneri la export: Germania, Franta, Italia, Japonia si la import: Germania, Italia, SUA, Franta, Marea Britanie, Olanda, Elvetia.
Economia Greciei este a 27-a cea mai mare economie din lume dupa PIB-ul nominal si a 30-a dupa puterea de cumparare, iar dupa PIB-ul pe cap de locuitor a 25-a in lume conform datelor furnizate de Fondul Monetar International pentru anul 2008. Economia greaca este o economie dezvoltata cu contabilitatea sectorului public pentru aprox 40% din PIB. Sectorul serviciilor contribuie cu 75,7% din PIB-ul total ,industria 20,6% si agricultura 3,7%.Grecia este a 24-a cea mai globalizata tara din lume si este clasificata avand o economie cu venit ridicat.Comertul Greciei se realizeaza prin comert exterior: prod. industriale, prod. agro-alimentare, prod. petroliere, materii prime si semifabricate si import: bunuri de capital, bunuri de larg consum, combustibili, lubrifianti, materii prime. Principalii parteneri la export: Germania, Franta, Italia, Japonia si la import: Germania, Italia, SUA, Franta, Marea Britanie, Olanda, Elvetia.
Cu toate acestea economia greaca se confrunta cu probleme semnificative, inclusiv cresterea somajului, birocratie guvernamentala ineficienta si coruptie la scara larga fapte ce au dus la criza actuala care afecteaza statul elen, acesta avand o datorie externa de 70% din PIB.
Grecia detine un sistem modern si eficient de transport preponderent in partea estica.Avand peste 2500 km de cale ferata si circa 37 000 km de sosele, isi asigura legaturile intre regiunile situate la Marea Egee si marea Ionica. O linie rutiera magistrala si cale ferata leaga Salonic de Atena, iar o alta strabate tara de la de la nord spre sud pe latura vestica ,de la granita cu Albania pana in Peloponez.linii rutiere secundare strabat tara de la est la vest inclusiv in regiunea Peloponez.Pe langa aceste sistemul de transport este in continua modernizare cu proiecte ce cuprind autostrada precum “Egnatia Odos” in nordul tarii cu o lungime de 680 km. Grecia detine si cel mai lung pod suspendat cu cabluri din Europa.Sistemul aerian cuprinde 44 de aeroporturi modernizate sau in curs de modernizare, iar 15 dintre ele opereaza curse internationale preluand 82% din turistii care sosesc anual in aceasta tara.Cele mai importante sunt Atena cu 16 500 000 de calatori, Heraklion-Creta cu 5 300 000 si Thessaloniki cu 3 802 000 de pasageri.
Grecia detine un sistem modern si eficient de transport preponderent in partea estica.Avand peste 2500 km de cale ferata si circa 37 000 km de sosele, isi asigura legaturile intre regiunile situate la Marea Egee si marea Ionica. O linie rutiera magistrala si cale ferata leaga Salonic de Atena, iar o alta strabate tara de la de la nord spre sud pe latura vestica ,de la granita cu Albania pana in Peloponez.linii rutiere secundare strabat tara de la est la vest inclusiv in regiunea Peloponez.Pe langa aceste sistemul de transport este in continua modernizare cu proiecte ce cuprind autostrada precum “Egnatia Odos” in nordul tarii cu o lungime de 680 km. Grecia detine si cel mai lung pod suspendat cu cabluri din Europa.Sistemul aerian cuprinde 44 de aeroporturi modernizate sau in curs de modernizare, iar 15 dintre ele opereaza curse internationale preluand 82% din turistii care sosesc anual in aceasta tara.Cele mai importante sunt Atena cu 16 500 000 de calatori, Heraklion-Creta cu 5 300 000 si Thessaloniki cu 3 802 000 de pasageri.
Cu toate acestea transportul maritim detine cel mai important loc, Grecia fiind unul dintre “carausii” lumii, flota comerciala aflandu-se in primele locuri in ceea ce priveste capacitatea de transport, mai ales petroliere care strabat marile lumii.Principalele porturi sunt Salonic si Pireu
Cele mai mari orase sunt:Atena, Pireu, Saloniki, Patras, Volos, Rodos.
Cele mai mari orase sunt:Atena, Pireu, Saloniki, Patras, Volos, Rodos.
Atena este capitala statului. Cu o populatie de 3,3 milioane de locuitori, Atena este centrul economic, financiar, industrial, politic si cultural al Greciei. Orasul a luat un avant considerabil pe drumul de a deveni cel mai mare centru de afaceri din Uniunea Europeana.
Pireu, oras important din punct de vedere comercial, situat in apropiere de Atena este si principalul port al Atenei si totodata este cunoscut ca fiind cel mai mare din Grecia. Prin portul ce poarta numele orasului, Pireu, se poate ajunge in insulele din Marea Egee si in orice punct estic al Marii Mediterane.
Salonic este al doilea oras ca marime din Grecia si principalul oras din regiunea greaca Macedonia. Este cunoscut si sub numele de Thessaloniki este astazi o metropola moderna, cosmopolita, cu un farmec aparte datorat imbinarii obiectivelor turistice, siturilor istorice si a ritmului alert al vietii moderne.Este un important centru universitar.
Patras este al treilea oraş ca mărime din Grecia ce se află în nordul peninsulei Peloponez, este un centru comercial internaţional, are două Universităţi de Stat şi un Institut Tehnologic, fiind caracterizat de o largă comunitate studenţească. Oraşul este un important centru ştiinţific, cu rezultate notabile în domeniul educaţiei tehnice.
Rhodos sau Rodos a devenit un centru regional important, multumită poziţiei sale, climatului şi atracţiilor naturale. Este cunoscută ca Insula Soarelui.
Volos este un centru industrial şi port comercial cu activităţi îndreptate în special spre industrii şi comerţul cu fructe, Volos este însă şi o staţiune balneară agreabilă.
Turismul constitiue una din activitatile economice cu o pondere foarte importanta in economia tarii.Oferta turistica este multipla oferind obiective legate de conditiile naturale (peisaje, rezervatii) si apoi cele istorice, arheologice, etc.
Turismul constitiue una din activitatile economice cu o pondere foarte importanta in economia tarii.Oferta turistica este multipla oferind obiective legate de conditiile naturale (peisaje, rezervatii) si apoi cele istorice, arheologice, etc.
Obiective Naturale:
Muntele Olimp. Olimp înseamnă „plin de lumină”. Este cel mai
înalt vârf din Grecia (2917 m, aflat între Thessalia şi Macedonia).
Muntele Parnassos (2547m) este al doilea vârf din cel mai cunoscut din Grecia. Acesta iese în afara oraşului Delfi. Acest sit a devenit azi una din cele mai importante staţiuni pentru sporturile de iarnă din ţară.Aceste obiective sunt si rezervatii naturale cu specii protejate.
Cheile Samaria (28 km), au o floră şi o faună excepţională. Specii unice de animale şi de plante sunt protejate aici de lege. Veţi putea găsi în sat capre sălbatice (Kri-Kri). Vechile case mai există încă, fiind folosite pentru pază. Zona a fost declarată parc naţional si sunt cele mai lungi chei din Europa
Grotele albastre sunt nişte curiozităţi din Insulele Ioniene (Zante). Grota Albastră este cea mai importantă. Aceasta şi-a căpătat numele datorită apei sale de un albastru profund. Poate vizitată cu vaporul din Agios Nikolaos.Grecia are peste 4700 de grote si caverne.
Grotele albastre sunt nişte curiozităţi din Insulele Ioniene (Zante). Grota Albastră este cea mai importantă. Aceasta şi-a căpătat numele datorită apei sale de un albastru profund. Poate vizitată cu vaporul din Agios Nikolaos.Grecia are peste 4700 de grote si caverne.
Acropolele din Athena Dealul Acropolelor, asa numitul “Stanca Sacra” a Atenei, este cel mai important site al Atenei.
Acropolele din Athena Dealul Acropolelor, asa numitul “Stanca Sacra” a Atenei, este cel mai important site al Atenei.
Muzeul Acropolelor Este unul dintre cele mai importante muzee din lume. El gazduieste temporal capodoperele civilizatiei grecesti antice, dedicate celor mai importante sanctuare atheniene.
Templul Olimp Conform traditiei, intemeierea sanctuarului merge inapoi in timpurile mitice ale lui Deucalion. Locul a fost locuit din timpuri preistorice si cultul zeului Zeus, este atestat inaca de la inceput.
Knossos este locul cel mai important si cel mai cunoscut al civilizatiei Minoniene. Conform traditiei a fost locul legendarului rege Minos. Palatul este legat de senzationale legende ca ceea a Labirintului si a Minotaurului, si cea a lui Daidalos si Icar.
Colina lui Monte Smith este locul Acropolelor anticului oras Rhodes.
Muntele Athos gazduieste 20 de manastiri si 12 schituri ortodoxe.
Complexul monarhal Meteora este centrul monarhic ortodox in Grecia.
Halkidiki
Halkidiki
Problemele de poluare a aerului ale Greciei sunt rezultatul nepasarii fata de masurile de protectie a mediului in timpul cresterii industriale rapide din anii ’70. Poluarea apei este o problema importanta datorita poluantilor industriali, chimicalelor utilizate in agricultura (fertilizatori, pesticide) si apei menajere. Golful Salonic este unul dintre cele mai poluate zone datorita faptului ca 50% dintre unitatile industriale sunt localizate aici. Orasele grecesti produc aproximativ 3.5 milioane de tone de deseuri pe an. Politicile guvernamentale au pus accentul pe folosirea rationala a resurselor naturale, a echilibrat dezvoltarea regionala, protejarea mediului inconjurator si a crescut participarea publica in problemele legate de mediu. In ciuda actiunilor guvernamentale, singura instalatie de tratare a apelor reziduale din Atena nu functioneaza la capacitate maxima. De asemenea, Grecia continua sa-si sustina puternica industrie navala in ciuda directivei UE impotriva navelor care polueaza. Aceasta pozitie va deveni si ma puternica in viitor avand in vedere ca in 2009 va fi data in folosinta o noua conducta petroliera ruso-bulgaro-greaca, care leaga portul bulgar Burgas de nord-estul Greciei. Tancuri petroliere mai mari vor traversa Marea Egee, marind astfel riscul deversarilor si dezastrelor naturale.
Problemele de poluare a aerului ale Greciei sunt rezultatul nepasarii fata de masurile de protectie a mediului in timpul cresterii industriale rapide din anii ’70. Poluarea apei este o problema importanta datorita poluantilor industriali, chimicalelor utilizate in agricultura (fertilizatori, pesticide) si apei menajere. Golful Salonic este unul dintre cele mai poluate zone datorita faptului ca 50% dintre unitatile industriale sunt localizate aici. Orasele grecesti produc aproximativ 3.5 milioane de tone de deseuri pe an. Politicile guvernamentale au pus accentul pe folosirea rationala a resurselor naturale, a echilibrat dezvoltarea regionala, protejarea mediului inconjurator si a crescut participarea publica in problemele legate de mediu. In ciuda actiunilor guvernamentale, singura instalatie de tratare a apelor reziduale din Atena nu functioneaza la capacitate maxima. De asemenea, Grecia continua sa-si sustina puternica industrie navala in ciuda directivei UE impotriva navelor care polueaza. Aceasta pozitie va deveni si ma puternica in viitor avand in vedere ca in 2009 va fi data in folosinta o noua conducta petroliera ruso-bulgaro-greaca, care leaga portul bulgar Burgas de nord-estul Greciei. Tancuri petroliere mai mari vor traversa Marea Egee, marind astfel riscul deversarilor si dezastrelor naturale.
Turcia
Turcia
Capitala: Ankara
Limba oficială: turca
Suprafaţa: 780.580 km2
Locuitori: 70 413 958 loc (85 loc./km2)
Religia: musulmana 99%
Moneda: lira turceasca
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 29 octombrie
Turcia este situata in sud-estul Europei si sud-vestul Asiei, avand ca limite :
Turcia este situata in sud-estul Europei si sud-vestul Asiei, avand ca limite :
NV: Bulgaria si Grecia;
N: Marea Neagra;
NE: Georgia si Armenia;
E: Iran si Azerbaidjian;
S: Iraq, Siria si Marea Mediterana;
V: Marea Egee
este o ţară întinsă pe două continente. 97% din suprafaţa ţării se află în Asia (Anatolia) şi 3% Europa (peninsula Balcanică)
În Turcia predomină relieful înalt de munţi şi podişuri, câmpiile fiind reduse la câteva porţiuni litorale.
În Turcia predomină relieful înalt de munţi şi podişuri, câmpiile fiind reduse la câteva porţiuni litorale.
Prezinta o serie de trasaturi fizico-geografice ce se inscriu diferentiat in peisajul treptelor de relief si anume: peisajul muntilor marginali,mai umeziti si mai impaduriti mai ales pe versantii expusi marilor,care prin dispunere constituieadevarate bariere climatice; peisajul campiilor litorale(marginale) fertile si peisajul de stepa si semidesert al Podisului Central(Podisul Anatoliei).
Relieful este reprezentat prin platouri aflate la altitudini ce variaza intre 1000-1500 m o parte din ele sunt suprafete de eroziune dezvoltate pe o structura granitica si cristalina paleo-mezozoica.Aparitia in partea central-estica a unor depozite vulcanice neozoice,demonstreaza existenta unor miscari post neocene insotite de flexuri in lungul carora au aparut masele de lava.
In partea centrala a podisului se intalnesc numeroase depresiuni dintre care cea mai importanta este cea a Licaoniei.
Insotind litoralul Marii Negre,Muntii Pontici au desfasurare V-E,prezentandu-se sub forma unor culmi paralele.Acestea sunt separate de vai longitudinale,adevarate culoare ce apartin bazinelor hidrografice Kizilirmak,Sakarya si Iesilirmak.Altitudinile maxime depasesc 3900 m(varful Kackar,3937 m),in Muntii Pontici de est pe mare,cea ce a permis instalarea glaciatiei cuaternare,precum si existenta unor ghetari actuali.Ele scad spre vest sub 3000 m si chiar sub 2500 m in Muntii Koroglu-Dag,Ponticii de vest.Spre campia litorala a Marii Negre,acesti munti se termina printr-un abrupt de peste 1000 m.
Culmile muntoase au aceiasi desfasurare paralela cu tarmul mediteranean ca si a celor din sistemul Muntilor Pontici.sunt alcatuite din sisturi cristaline,calcare,gresii,si conglomerate,iar morfologia mai complexa a lor este datorata siariajului mult mai amplu.Inaltimea maxima o inregistreaza varful
Culmile muntoase au aceiasi desfasurare paralela cu tarmul mediteranean ca si a celor din sistemul Muntilor Pontici.sunt alcatuite din sisturi cristaline,calcare,gresii,si conglomerate,iar morfologia mai complexa a lor este datorata siariajului mult mai amplu.Inaltimea maxima o inregistreaza varful
Katla Dag (3734 m) situata in estul depresiuni Licaonia.Muntii Taurus se subdivid in:
Muntii Taurus de Vest ,Muntii Taurus Central si Muntii Taurus de Est.
In regiunea sudica si nordica se dezvolta peisajul campiilor litorale,mai extinse in sectorul de varsare a raurilor Aksu si Seyhan,unele cu caracter deltaic,Antalya si Cukirova-Adana-Mersin.Sunt campii aluviale cu lacuri si mlastini.Campii apar si pe laturile nordica si vestica,constituind regiuni de culturi cerealiere,plante tehnice,plante subtropicale
Litoralul Marii Mediterane si al Marii Egee au parte de veri fierbinti si ierni blande si ploioase. Sunt crescuti maslini si citrice, smochine, struguri, bumbac si fructe primavaratice. Paduri rarefiate alterneaza cu iarba mica. Podisul central al Anatoliei are un climat continental cu veri fierbinti si ierni mai reci decat cele de pe litoral. Pe litoralul mediteranean si al Marii Egee mai mult o treime din precipitatiile anuale (650 mm) cad in decembrie si ianuarie. Podisul primeste doar jumatate din cat primeste litoralul dar sunt mai bine repartizate in timpul anului. Campiile si terenurile arabile abunda pe platou cu paduri pe pantele mai inalte.
Litoralul Marii Mediterane si al Marii Egee au parte de veri fierbinti si ierni blande si ploioase. Sunt crescuti maslini si citrice, smochine, struguri, bumbac si fructe primavaratice. Paduri rarefiate alterneaza cu iarba mica. Podisul central al Anatoliei are un climat continental cu veri fierbinti si ierni mai reci decat cele de pe litoral. Pe litoralul mediteranean si al Marii Egee mai mult o treime din precipitatiile anuale (650 mm) cad in decembrie si ianuarie. Podisul primeste doar jumatate din cat primeste litoralul dar sunt mai bine repartizate in timpul anului. Campiile si terenurile arabile abunda pe platou cu paduri pe pantele mai inalte.
Regiunile inalte din est au ierni lungi si reci. Se gasesc cateva paduri iar la punctele mai inalte este comuna vegetatia alpina, iar padurile umede de foioase ce se gasesc de-a lungul Marii Negre, au climatul bland si ploios.
Fauna Turciei se remarcă printr-o mare diversitate. În munţi şi în regiunile din interiorul ţării trăiesc urşi, lupi şi pisici sălbatice, precum şi cerbi şi căprioare. Localnicii cresc şi vaci, măgari şi cai, pe care îi folosesc la muncile agricole. Dintre păsările răpitoare, pot fi cel mai adesea văzuţi vulturii, şoimii şi vindereii (o specie de şoim) prezenţa lor constituind un semn că vă aflaţi într-un colţ al Europei încă nealterat de influenţa civilizaţiei moderne.
Aproape toate raurile din Turcia sunt rapide si nu sunt navigabile. Unele rauri nu curg in timpul verii, dar cu toate acestea sunt si rauri care sunt importante surse de putere hidroelectrica si apa de irigatii. Kizilirmak (1150 km) este cel mai lung fluviu din Turcia, varsandu-se in Marea Neagra. Büyükmenderes (in antichitate Meandru), se varsa in vestul Anatoliei in Marea Egee. Tigrul si Eufratul curg din estul Turciei pentru a se varsa in Golful Persic. Lacul Van Gölü este cel mai mare din Turcia, apa sa fiind sarata ca si a lacului Taz. Lacuri cu apa dulce sunt Beyehir, Egridir si Burdur, toate in sud-vest.
Aproape toate raurile din Turcia sunt rapide si nu sunt navigabile. Unele rauri nu curg in timpul verii, dar cu toate acestea sunt si rauri care sunt importante surse de putere hidroelectrica si apa de irigatii. Kizilirmak (1150 km) este cel mai lung fluviu din Turcia, varsandu-se in Marea Neagra. Büyükmenderes (in antichitate Meandru), se varsa in vestul Anatoliei in Marea Egee. Tigrul si Eufratul curg din estul Turciei pentru a se varsa in Golful Persic. Lacul Van Gölü este cel mai mare din Turcia, apa sa fiind sarata ca si a lacului Taz. Lacuri cu apa dulce sunt Beyehir, Egridir si Burdur, toate in sud-vest.
Teritoriul Turciei a devenit casa pentru mai multe grupuri distincte din punct de vedere etnic si cultural, de la hititi, frigieni si asirieni la greci, persi si arabi. Stramosii nomazi ai turcilor au venit din centrul Asiei cucerind imperiile Arab si Bizantin si proclamandu-se conducatori. Ei au lasat urme in cultura si in limba turcilor fiind un instrument de lupta impotriva Crestinismulul.
Teritoriul Turciei a devenit casa pentru mai multe grupuri distincte din punct de vedere etnic si cultural, de la hititi, frigieni si asirieni la greci, persi si arabi. Stramosii nomazi ai turcilor au venit din centrul Asiei cucerind imperiile Arab si Bizantin si proclamandu-se conducatori. Ei au lasat urme in cultura si in limba turcilor fiind un instrument de lupta impotriva Crestinismulul.
Turcia are o populatie de 70 413 958 locuitori si o densitate egala cu 85 loc./km2 , dintre care 74% locuiesc in mediul urban. Cele mai mari concentratii sunt in Istambul si pe litoral.
Din 1950, productia din agricultura a crescut prin mecanizare puternica si, fertilizarea si plante mai variate, Turcia fiind una dintre putinele tari care nu trebuie sa importe hrana. Diversitatea climatelor permite cresterea multor palnte speciale. In 2000, productia principalelor recolte includea 30,3 milioane tone cereale (grau, orez, orz si porumb); 21,8 milioane tone legume (rosii, ceapa, vinete si varza); 5,3 milioane tone de trestie de zahar si cartofi; 10,4 milioane tone de fructe (struguri, mere, maslini, citrice, nuci) si 737.088 tone de de seminte de floarea soarelui. Bumbacul si tutunul reprezinta principalele exporturi.
Din 1950, productia din agricultura a crescut prin mecanizare puternica si, fertilizarea si plante mai variate, Turcia fiind una dintre putinele tari care nu trebuie sa importe hrana. Diversitatea climatelor permite cresterea multor palnte speciale. In 2000, productia principalelor recolte includea 30,3 milioane tone cereale (grau, orez, orz si porumb); 21,8 milioane tone legume (rosii, ceapa, vinete si varza); 5,3 milioane tone de trestie de zahar si cartofi; 10,4 milioane tone de fructe (struguri, mere, maslini, citrice, nuci) si 737.088 tone de de seminte de floarea soarelui. Bumbacul si tutunul reprezinta principalele exporturi.
Cresterea animalelor la ferme include 1,2 milioane vite, 650.00 magari, 30,2 milioane oi, 8,4 milioane capre, 194.00 bivoli si 172 milioane pasari domestice.
Industria Turciei s-a dezvoltat puternic din 1959 dar in anii ’90 agricultura inca folosea jumatate din puterea de munca. Guvernul are o mare influenta peste economie si detine cateva industrii importante. La mijlocul anilor ’90 economia a fost zguduita de un puternic colaps, inflatia ajungand la 150%. In raspuns, guverenul a initiat un program de austeritate care includea accelerarea privatizarii si marirea preturilor. In 1999 forta de munca a fost de 30,6 milioane de locuitori. Dintre acestia, 43% lucrau in agricultura, pescuit si silvicultura, 34% detineau slujbe in domeniul de prestarilor de servicii si 22% in industrie. La inceputul anilor ’90, 1,3 milioane erau angajati in strainatate in special in Germania, Arabia Saudita si Franta.
Industria Turciei s-a dezvoltat puternic din 1959 dar in anii ’90 agricultura inca folosea jumatate din puterea de munca. Guvernul are o mare influenta peste economie si detine cateva industrii importante. La mijlocul anilor ’90 economia a fost zguduita de un puternic colaps, inflatia ajungand la 150%. In raspuns, guverenul a initiat un program de austeritate care includea accelerarea privatizarii si marirea preturilor. In 1999 forta de munca a fost de 30,6 milioane de locuitori. Dintre acestia, 43% lucrau in agricultura, pescuit si silvicultura, 34% detineau slujbe in domeniul de prestarilor de servicii si 22% in industrie. La inceputul anilor ’90, 1,3 milioane erau angajati in strainatate in special in Germania, Arabia Saudita si Franta.
Turcia are 8.607 km. de cai ferate operate de Compania Nationala a Cailor Ferate Turce. Tara mai este servita si de 385.960 km. de sosea; in 1999 fiind 63 de masini la fiecare 1000 de cetateni.
Turcia are 8.607 km. de cai ferate operate de Compania Nationala a Cailor Ferate Turce. Tara mai este servita si de 385.960 km. de sosea; in 1999 fiind 63 de masini la fiecare 1000 de cetateni.
Principalele porturi sunt Istambul si Izmir.
Pe calea aerului este o singura companie, Liniile Aeriene Turce care se ocupa de zboruri in toata lumea. Mari aeroporturi internationale deservesc Istambulul, Ankara, Adana, Antalya si Izmir.
Obiective turistice Moscheia Albastra, construită între anii 1609-1616 pentru sultanul Ahmet I de către Mehmet Aga, unul din fii lui Sinan. In interior moscheea este decorată cu motive arăbeşti iar pereţii sunt acoperiţi de motive florale.
Obiective turistice Moscheia Albastra, construită între anii 1609-1616 pentru sultanul Ahmet I de către Mehmet Aga, unul din fii lui Sinan. In interior moscheea este decorată cu motive arăbeşti iar pereţii sunt acoperiţi de motive florale.
Palatul Topkapi a fost reşedinţa sultanilor din anii 1465-1853. Complexul de clădiri care alcătuieşte Palatul Topkapi îşi ia numele de la “Poarta tunului” si care se găseste pe malul Bosforului.
Sfânta Sofia, lăcaş de cult bizantin terminat in 537 e.n. A fost catedrala vechiului oraş bizantin si transformată in moscheie dupa 1453, anul in care Constantinopolul este cucerit de otomani.
Anitkabir este numele mausoleului construit in onoarea fondatorului Turciei moderne si a primului presendinte al republicii Turciei, Mustafa Kemal Ataturk, decedat la data de 10 noiembrie 1938
Istanbul (fost Constantinopol, fost Bizanţ) este cel mai mare oraş al Turciei. Singurul oraş din lume ce se desfăşoară pe malurile a două continente, Europa şi Asia, Istanbulul are o populaţie de aproximativ 14 milioane de locuitori. Oraşul a fost întemeiat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul fostei colonii greceşti Bizanţ.
Istanbul (fost Constantinopol, fost Bizanţ) este cel mai mare oraş al Turciei. Singurul oraş din lume ce se desfăşoară pe malurile a două continente, Europa şi Asia, Istanbulul are o populaţie de aproximativ 14 milioane de locuitori. Oraşul a fost întemeiat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul fostei colonii greceşti Bizanţ.
Ankara este capitala Turciei şi al doilea cel mai mare oraş al ţării după Istanbul. Are o populaţie de 3.482.000 locuitori (2003). În acelaşi timp este capitala provinciei cu acelaşi nume si este un important centru comercial şi industrial.
Izmir este oraş şi port in vestul Turciei, unul dintre cele mai mari porturi din Turcia . Este unul din cele mai mari centre industriale, aici se produc haine, săpunuri, alimente etc.
Turcia se află în plin proces de armonizare la standardele de mediu ale UE. Potrivit evaluărilor făcute de Comisia Europeană, stadiul actual de adaptare este destul de redus. Unele progrese sau făcut în domeniul deşeurilor, apei, protecţiei naturii şi calităţii aerului. Progrese limitate s-au
Turcia se află în plin proces de armonizare la standardele de mediu ale UE. Potrivit evaluărilor făcute de Comisia Europeană, stadiul actual de adaptare este destul de redus. Unele progrese sau făcut în domeniul deşeurilor, apei, protecţiei naturii şi calităţii aerului. Progrese limitate s-au
remarcat în domeniul produselor chimice şi nici un fel de progrese în domeniul poluării industriale.
Procesul de armonizare este prevazut a se încheia în 2024, timp in care Turcia trebuie sa investeasca in infrastructură şi tehnologie de mediu peste 70 miliarde euro, din care: 37 miliarde euro in domeniul apei şi 33 miliarde euro in domeniile: deşeuri, industrie, produse
