Guvernul republicii moldova

Monitorizarea apelor de suprafață

În cadrul DBHN funcționează 24 de posturi clasice și 15 automatizate ale SHS, care monitorizează permanent parametrii hidrologici și 23 stații de monitorizare a parametrilor fizico-chimici. De asemenea, în 19 posturi se efectuează cercetări hidrobiologice (Anexa 11).

Analiza calității apelor de suprafață denotă că apele de suprafață sunt foarte poluate în afluenții Nistrului (Anexa 12). Conform clasificării prealabile a CA doar apa din Nistru poate fi atribuită la clasa de calitate III, ceea ce determină următoarele categorii de folosință: utilizare în alimentare, în scopuri de irigare și recreație. Apa din afluenții Nistrului nu poate fi folosită decît în scopuri de transport și generare de energie electrică.

În prezent rețeaua și programele de monitorizare a apelor de suprafață nu sunt relaționate la CA identificate în cadrul DBHN și clasele lor de calitate (Anexa 13). În procesul elaborării PGDBHN informația incompletă privind starea multor corpuri de apă nu a făcut posibilă finalizarea determinării clasei de calitate și a tipului de folosință. Din aceste considerente în primul ciclu al planului de gestionare accentul se va pune pe completarea informației, determinarea clasei de calitate și a tipului de folosință, cu stabilirea măsurilor de îmbunătățire a calității corpurilor de apă.

Sistemul actual de monitorizare a surselor de poluare a apelor de suprafață, care funcționează la nivel ramural, acoperă doar sursele provenite din activitățile utilizatorilor primari de apă în urma epurării insuficiente a apelor uzate, sau a evacuării lor din sistemele de canalizare fără epurare. Deși Legea apelor, care introduce noțiunea de CA și delimitarea bazinelor hidrografice, este în vigoare din octombrie 2013, informația de acest gen nu este colectată și procesată conform acestor categorii și respectiv nu are o finalitate concludentă pentru procesul de gestionare la nivel de bazin.

Dat fiind faptul că în prezent rețeaua de monitorizare a apelor de suprafață nu furnizează suficientă informație pentru o monitorizare eficientă a calității apelor și practic nu constituie un suport adecvat pentru o gestionare judicioasă a resurselor de apă, este absolut necesar să se efectueze ajustarea și dezvoltarea rețelei și a programului de monitorizare pentru a oferi suportul necesar realizării sarcinilor analitice, proceselor decizionale și în final atingerii obiectivelor de mediu. În acest sens este strict necesară aplicarea TI și utilizarea ghidurilor și a prevederilor DCA.

2. Monitorizarea apelor subterane

În prezent, în cadrul DBHN, nivelul apelor subterane este monitorizat în 109 sonde, distribuția pe acvifere nefiind uniformă. Cele mai multe sonde de monitorizare sunt amplasate în complexul Badenian-Sarmațian, fapt care se datorează importanței acestui complex în special pentru aprovizionarea cu apă a localităților.

Pentru apele subterane DCA (Art 4.1b.) specifică următoarele obiective:

• 
  Punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru prevenirea sau limitarea aportului poluanților în apele subterane și prevenirea deteriorării stării CA subterane
  
• 
  Protecția, îmbunătățirea și reabilitarea CA subterană, asigurarea echilibrului între captare și realimentarea pânzei freatice cu scopul de a obține o stare bună a apelor subterane în termen de cel mult 15 ani de la data intrării în vigoare a DCA.
  
• 
  Punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a inversa orice tendință semnificativă de creștere a nivelului concentrației oricărui poluant ca urmare a impactului activității umane, pentru a reduce în mod treptat poluarea apelor subterane.
  

Respectiv, pentru a furniza informația necesară realizării obiectivelor de mediu pentru apele subterane va fi efectuată monitorizarea cantitativă și chimică, care va furniza informația cu privire la conținutul și aportul poluanților, evidența volumelor apelor captate și de realimentare a pânzei freatice, starea zonelor de protecție a fântânilor arteziene și sondelor.

Rețeaua și programul de monitorizare a apelor subterane în DBHN nu au fost încă ajustate să corespundă prevederilor Legii apelor din cauza că nu a fost încă finalizată clasificarea CA subterană, ceea ce urmează a fi realizat în prima etapă a PGDBHN pentru a oferi suportul cuvenit în realizarea obiectivelor de mediu.

Monitorizarea de supraveghere (MS) va include toate CA din DBHN, iar monitorizarea operațională (MO) va acoperi CA subterană mari/sonde care captează peste 100m³ de apă potabilă/zi și CA aflate „la risc” prin tendința manifestată pe termen lung de creștere a concentrației de poluanți induse antropic. Monitorizarea de investigație va fi aplicată pentru cazurile de determinarea a efectelor de salinizare a apelor subterane, când nu e cunoscută geneza lor.

Un aspect important care trebuie să se regăsească în programele de monitorizare, este cel legat de identificarea și monitorizarea zonelor de interacțiune dintre apele de suprafață și apele subterane. Asta vizează în primul rând zonele mlăștinoase, palustre, cursurile mici de apă etc. În special este recomandată monitorizarea regimului de scurgere a cursurilor de suprafață în perioadele cu debit scăzut, când râurile se alimentează în principal din straturile acvifere subterane, fapt ce poate influența semnificativ calitatea apelor de suprafață.

2. 
   Monitorizarea zonelor protejate
   

După cum este menționat în capitolul 3, legislația secundară a Legii apelor încă nu a fost dezvoltată suficient ca să asigure statutul corespunzător al zonelor protejate în contextul prvederilor noii legi.

În procesul de elaborare a PGDBHN nu a fost inventarierea zonelor protejate. Astfel informația privind zonele protejate după tipurile determinate de DCA este incompletă. Faptul că nu este cunoscută starea reală a acestui element important în gestionarea durabilă a resurselor acvatice pune la risc starea corpurilor de apă pentru care aceste zone se stabilesc.

Programul de monitorizare al zonelor protejate va fi relaționat la tipurile zonelor protejate și informația rezultată din monitorizarea lor va fi sursa principală pentru crearea și actualizarea permanentă a Registrului Zonelor protejate.

Conform legislației în vigoare monitorizarea zonelor protejate cu surse de apă potabilă (ZPAP), care asigură mai mult de 100m³/zi este obligatorie cu determinarea compoziției chimice a apelor subterane.

4.