Guvernul republicii moldova

Obiectivele de mediu

PGDBHN cu o evoluție de implementare și revizuire ciclică la fiecare 6 ani va pune în aplicare măsuri în spiritul DCA a UE, urmărind crearea condițiilor necesare pentru atingerea scopului major de a avea ape de calitate bună.

Planul plasează în prim plan următoarele probleme majore de mediu identificate în DBHN:

• 
  Poluarea cu substanțe organice provenite din deversările de ape uzate neepurate, care afectează flora și fauna acvatică, și starea apelor în ansamblu
  
• 
  Poluarea cu nutrienți care se manifestă în eutrofizarea apelor ca urmare a deversării apelor uzate neepurate corespunzător, practicilor agricole și industriale neprietenoase mediului și neadaptate noilor cerințe
  
• 
  Poluarea cu substanțe prioritare, care includ micropoluanți organici, metale grele, de rând cu pesticidele, care cauzează probleme și în concentrații mici
  
• 
  Alterările hidromorfologice, care includ schimbarea cursului natural al râului, deconectarea zonelor umede, schimbarea regimului hidrologic al râului, deteriorarea diversității biologice acvatice, toate având un impact considerabil asupra mediului acvatic
  
• 
  Poluarea apelor subterane drept urmare a gestionării iresponsabile, neconforme cerințelor, care se manifestă prin lipsa lucrărilor de recondiționare, a zonelor de protecție și abandonarea în stare nesigilată a sondelor și fântânilor arteziene și expunerea lor directă riscului de poluare.
  

Analiza stării resurselor de apă și a problemelor identificate în DBHN a determinat elaborarea umătoarelor obiective generale obiectivele generale de mediu:

OG 1: Prevenirea deteriorării în continuare a stării apelor de suprafață și subterane

OG 2: Protecția și îmbunătățirea stării corpurilor de apă de suprafață, inclusiv a celor care fac obiectul desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale, precum şi a corpurilor de apă subterană în vederea atingerii „stării bune” până în 2030

OG 3: Reducerea progresivă a poluării din surse punctiforme și difuze a resurselor de apă de suprafață şi a celor subterane

Analiza stării curente a resurselor de apă în DBHN indică asupra faptului că un anumit progres în atingerea obiectivelor de mediu poate fi realizat deja în cadrul primului ciclu al PGDBHN, până în 2022. Starea bună a apei pentru majoritatea corpurilor de apă rămâne a fi un obiectiv de lungă durată, care va putea fi realizat pe parcursul următoarelor 3-4 cicluri ale planului. Situația respectivă este determinată de cauze diverse, cum ar fi:

• 
  Pentru primul ciclu al planului, analiza stării apelor de suprafață și subterane a fost realizată în baza informației disponibile, care în unele cazuri nu a fost suficientă pentru a oferi soluții problemelor identificate și nu a oferit suficient suport pentru finalizarea clasificării CA în DBHN.
  
• 
  Informația privind utilizarea resurselor de apă și modul de gestionare este disponibilă după criteriul administrativ-teritorial nu după cel bazinier și nu este relaționată la CA identificate și clasele de calitate.
  
• 
  Studiile disponibile privind presiunile și impacturile au fost efectuate până la identificarea, delimitarea și clasificarea CA. Respectiv, determinarea obiectivelor specifice și a măsurilor nu a fost suficient ancorată în evaluări calitative și cantitative, care ar fi facilitat identificarea celor mai eficiente seturilor de măsuri pentru atingerea obiectivelor propuse. Studii de evaluare a presiunilor și impacturilor efectuate pe parcursul primului ciclu al planului vor elimina barierele de acest fel, asigurând un suport mai solid pentru identificarea măsurilor în următorul ciclu al planului.
  

4. Analiza economică a utilizării apei

Efectuarea unei analize economice privind utilizarea apei în diferite scopuri este o cerință importantă în implementarea prevederilor Legii apelor și determinarea costurilor în implementarea activităților stipulate în Programul de Măsuri. Analiza economică în sine descrie dezvoltarea socio-economică din cadrul DBHN.

Ca surse de informație, sa utilizat preponderent datele Biroului Național de Statistică³² (date privind dezvoltarea socio-economică) și datele Asociației “Moldova Apă-Canal”³³ (date privind utilizarea apei).

Profilul economic al DBHN este caracterizat atât prin indicatorii demografici şi macro-economici privind populaţia şi veniturile populaţiei exprimate prin PIB raportat la DBHN cât și prin dinamica acestor indicatori pentru a determina tendințele cerinţei de apă.

DBHN participă la formarea PIB-ului naţional cu o pondere de 80% (datele anului 2013), ceea ce îl clasează pe prima poziţie între cele doua districte ale bazinelor hidrografice din Republica Moldova.

Din punct de vedere al evoluţiei demografice în ultimii ani se constată o uşoară creștere a populaţiei urbane pe fundalul unei diminuări nesemnificative a populației rurale (Tabelul 7).
Tabelul 7. Indicatori socio-economici generali

Anul	Populaţie în DBHN (locuitori)		PIB național/DBHN (milioane lei)	P.I.B./locuitor - (din statistică)
	Urban	Rural
2007	1,042,193	1,178,890	53430/42744	14,9
2008	-	-	62922/50338	17,6
2009	1,042,400	1,172,443	60429/48343	16,9
2010	1,042,636	1,121,936	71885/57508	20,2
2011	1,046,891	1,166,509	82349/65879	23,1
2012	1,066,641	1,153,623	88228/70582	24,8
2013	1,134,562	1,163,628	99879/79903	28,1

Sursa: BNS

2.