Habitate rare din carpaţii româNEŞti 3230

HABITATE RARE DIN CARPAŢII ROMÂNEŞTI

3230 (Pal. Class.: 24.223 x 44.111) Pârâuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica

Descriere :Acestui tip de habitat îi aparţin comunităţile pioniere din albia (pâ)râurilor de munte. Pietrişul albiei bogat şi în depozite de sedimente de fracţiuni mai mici acumulate printre pietre, este colonizat de Myricaria germanica.

Specii caracteristice : Myricaria germanica, Salix purpurea.

Corologie : Pe malurile pârâurilor de la poalele Carpaţilor (Munţii Făgăraşului, Ţarcu, Godeanu, Cernei, Munţii Apuseni, Ceahlău, Rarău, Munţii Maramureşului, ş.a.).

Management : în condiţii naturale nu sunt necesare măsuri de management ; se emit restricţii şi interdicţii în funcţie de impactul asupra râului.

Principalii factori de impact : rectificarea cursurilor de apă, consolidarea (pietruirea, betonarea) malurilor, extragerea pietrişului.

3240 (Pal. Class.: 24.224 x 44.112) Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasă cu Salix eleagnos

Descriere : Acest tip de habitat de vegetaţie lemnoasă se dezvoltă pe prundiş în albia râurilor de munte, adesea în strânsă legatură cu grupări de arini alb (Alnus incana).

Specii caracteristice : Salix elaeagnos şi Salix daphnoides.

Corologie : A fost semnalat în Subcarpaţii Munteniei şi Olteniei, izolat.

Managment: Se vor aplica restricţii în funcţie de impactul antropic.

Principalii factori de impact: Rectificarea cursurilor de apă, consolidarea (pietruirea, betonarea) malurilor, canalizarea şi betonarea albiilor, construcţii de baraje şi hidrocentrale, eutrofizare.

4030 (Pal. Class.: 31.2 ) *Lande europene uscate

Subtip 31.21: lande submontane de Vaccinium-Calluna

Descriere: Aceste “lande”, tufărişuri scunde, ocupă soluri silicioase, podzolice mai mult în climatul atlantic şi subatlantic, dar prin subtipul sus menţionat sunt reprezentate şi în etajul submontan din Carpaţi

Speciile caracteristice: Calluna vulgaris, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Genista sagittalis etc.

Corologie: În Munţii Apuseni, dar şi în Munţii Vrancei, Gurghiului.

Management: De regulă acest tip de habitat are nevoie de managment dezvoltându-se in timp îndelungat prin activitatea omului. Forma tradiţională a folosirii acestui tip de habitat a fost păşunatul extensiv cu oi. Fără nici un fel de management ar trece prin succesiune într-o fază cu tufăriş, iar apoi în timp îndelungat se va dezvolta o pădure de gorun. Se recomandă un management prin păşunat extensiv cu oi, capre, în mod excepţional şi vite. Extragerea tufelor se practică local şi trebuie analizată de la caz la caz. Arderea, cum se pratică în unele locuri nu este recomandată.

Principalii factori de impact: Abandonarea folosirii acestui tip de habitat. Reîmpădurire, desţelenire şi folosire ca teren agricol, îngrăşarea solului, mai ales cu azot, invazii de neofite.

4060 (Pal. Class. 31.4) Lande/ tufărişuri alpine şi boreale (subalpine)

Descriere: Tipul de habitat cuprinde tufărişurile scunde din etajul alpin şi subalpin edificate de specii din familia Ericaceae dar şi Dryas octopetala, Juniperus nana, fiind răspândit în toţi munţii Eurasiei.

Specii caracteristice: Vaccinium, Rhododendron, Bruckenthalia, Loiseleuria procumbens,

Corologie: In Carpaţi acest tip de habitat este bine dezvoltat şi reprezentat prin tufărişuri scunde subalpine şi alpine, diferenţiate în mai multe subtipuri.

Subtip 31.47 Lande/ tufărişuri alpigene de tip Mugo-Rhodoretum hirsuti (resp. în Carpaţi Mugo-Rhodoretum kotschyi/myrtifolii), Juniperion nanae şi comunităţi cu Arctostaphylos uva-ursi. Tufărişuri scunde cu strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi) sunt localizate pe Mt. Scăriţa-Belioara din Munţii Apuseni şi în Munţii Bucovinei.

Management: Trebuie emise restricţii în funcţie de factorii de impact.

Principalii factori de impact: Activităţi de agrement (amenajarea unor piste pentru schi), păşunat intensiv.
4070 (Pal.Class.: 31.5) *Tufărişuri de Pinus mugo şi de Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododenretum hirsuti)

Descriere: Acest tip de habitat cu jneapăn şi smirdar/ bujor de munte este răspândit în munţii înalţi ai lanţului carpatic. Spre deosebire de Alpi, unde ca specie edificatoare apare Rhododendron hirsutum, în Carpaţi creşte R. myrtifolium (Rhododendron kotschyi) o specie vicariantă, edificând comunităţi bine individualizate.

Specii caracteristice: Rhododendron myrtifolium, Pinus mugo ş.a.

Corologie: Tufărişurile de smirdar/ bujor de munte cu jneapăn sunt răspândite în etajul subalpin al Carpaţilor Meridionali.

Management: In caz că s-a instalat în mod secundar în locurile unor păduri defrişate de molid şi se doreşte menţinerea tufărişului, e necesar să se aplice un păşunat extensiv ca să nu intre în succesiune.

Principalii factori de impact: Păşunat intensiv, defrişarea jneapănului şi a smirdarului/bujorului de munte, folosirea intensivă a ariei pentru sporturi de iarnă (piste de schi). Recoltarea florilor de smirdar cu lăstari.

4080 (Pal. Class.: 31.622) Tufişuri subarctice de sălcii (Salix spp.)

Descriere: Acest tip de habitat caracteristic boreo-alpin se localizează în văi de-a lungul pâraielor de munte.

Specii caracteristice : Salix silesiaca, Salix bicolor ş.a.

Corologie : In Carpaţi este reprezentat prin subtipul de mai jos.

Subtip 31.6215 Tufişuri de salcie hercinic-carpatine

Au o raspândire subalpin-alpină, ocazional şi montană fiind edificate de specii de salcie ca Salix silesiaca, Salix bicolor şi altele. Tufisurile de Salix bicolor sunt rare, semnalate fiind din Munţii Sebeşului (Tărtărău şi Oaşa), in timp ce tufisurile de Salix silesiaca răspândite în toţi Carpaţii.

Management: Ca tip de habitat natural nu are nevoie de un management special.

Principalii factori de impact: Construirea de baraje, consolidarea malurilor, amenajări turistice (cabane şi căi de acces).

6170 (Pal. Class.: 36.41 - 36.45) Pajişti calcaroase alpine şi subalpine

Descriere: Acest tip de habitat se întâlneste în toţi munţii înalţi ai Europei, pe soluri bogate în baze.

Specii de recunoaştere: Dryas octopetala, Gentiana nivalis, Astragalus alpinus, Aster alpinus, Draba aizoides, Polygala alpestris, specii alpine de Carex, etc.

Corologie: In Carpaţi acest tip de habitat este reprezentat prin două subtipuri.

Subtip 36.42 Pajişti scunde de culmi puternic vântuite

Se prezintă ca nişte paturi destul de închegate edificate de specii scunde de ciperacee, mai ales Elyna myosuroides şi alte specii adaptate la condiţile golului alpin, înfiripate pe soluri profunde, fine (Carpaţii Meridionali spre ex. Munţii Făgăraş, Bucegi). Specii caracteristice ale acestui subtip de habitat sunt Dryas octopetala, Oxytropis carpatica, Draba aizoides, Erigeron uniflorus, Dianthus gelidus, Elyna myosuroides, Carex atrata, Carex capillaris, Carex curvula, Carex rupestris.

Management: In caz că habitatul s-a dezvoltat în mod secundar e nevoie din când în când de măsuri de îndepărtarea tufărişului ce apare în cursul succesiunii, sau de un păşunat foarte extensiv cu oi.

Principalii factori de impact : Turism intensiv (sporturi de iarnă, călcare de turşti/drumeţie, căţărat alpin).
6410 (Pal. Class.: 37.31) Pajişti mezohigrofile de iarbă albastră (Molinia) pe soluri calcaroase, turboase, argiloase, alianţă de vegetaţie Molinion coeruleae

Descriere: Pajiştile de Molinia sunt răspândite din câmpie până în regiunea munţilor pe soluri mai mult sau mai puţin umede şi sărace în azot şi fosfor. Ele se menţin prin management extensiv câteodată printr-un cosit toamna târziu şi corespund unui stadiu de deteriorare al mlaştinilor turboase drenate.

Corologie: Habitatul este destul de răspândit de exemplu în Maramureş, Munţii Apuseni, Depresiunea Gheorgheni/Giurgeu, Ciuc, Baraolt etc. Acest habitat este reprezentat prin subtipurile :

Subtip 37.311 Pajişti pe soluri neutro-alcaline până la calcaroase cu nivel variabil de apă freatică fiind relativ bogat în specii (Eu-Molinion).

Speciile caracteristice sunt: Molinia coerulea, Dianthus superbus, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Galium boreale, Ranunculus polyanthemos, Gentiana pneumonanthe, Juncus atratus, Iris sibirica, Betonica officinalis, Selinum carvifolia, Peucedanum rochelianum (ultima specie în Banat şi Transilvania de sud); In unele regiuni comunităţile de Molinia sunt în strânsă legătură cu comunităţi de Nardetalia. In luncile râurilor se observă o tranziţie spre comunităţi de tip Cnidion dubii (ex. Lunca Cibinului inferior, Lunca Sadului inferior). În depresiuni intramontane şi pe tyerase se dezvoltă moliniete cu Narcissus radiiflorus care sunt puse, pe alocuri, sub protecţie, în rezervaţii (Depresiunea Maramureşului, Depresiunea Făgăraşului, Depresiunea Caransebeş). Ar trebui toate molinietele cu narcise protejate.

Subtip 37.312 Pajişti pe soluri acide specifice pentru Junco-Molinion

Specii caracteristice sunt Viola persiciflora, Viola palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Potentilla erecta, Carex pallescens şi altele.

Management: Se recomandă un cosit de toamnă odată pe an. Acest mod de folosire a fost practicat în trecut, iar fânul care era prea tare se folosea numai în grajduri ca aşternut pentru animale. Renunţându-se la acest mod de folosinţă, cu modernizarea creşterii animalelor, molinietele au fost parţial abandonate. In acest caz pentru menţinerea acestui tip de habitat este necesar un management conservativ, care se poate aplica odată la doi sau la trei ani prin cosire, pentru a se împiedica intrarea în succesiune.

Principalii factori de impact : Măsuri de drenaj, abandonarea folosinţei, intrarea în succesiune prin apariţia de arbuşti, intensificarea cositului şi schimbarea perioadei de cosit, îngrăşarea terenului, desţelenire şi folosire ca teren agricol, invazie de specii adventive (ex. Rudbeckia laciniata), recoltarea speciilor decoratice (ex. Narcissus radiiflorus, Iris sibirica, orhidee ş.a.).
6440 (Pal. Class.: 37.23) Pajişti/Fâneţe aluviale de tip Cnidion dubii din văi

Descriere: Acest tip de habitate dezvoltat în condiţiile climatice continental-subcontinentale cuprinde pajiştile/fâneţele aluviale supuse regimului periodic de inundare.

Corologie: Habitat foarte rar la noi (ex. Depresiunea Giurgeului/Gheorgheni).

Plante caracteristice: Cnidium dubium, Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratiola officinalis, Carex praecox, Clematis integrifolia, Juncus atratus, Lythrum virgatum si altele.

Management: Cosit extensiv odată pe an cu extragerea biomasei (fân sau aşternut în grajduri) sau cosit la intervale de 2-3 ani în scopuri conservative. Nu se vor aplica îngrăşăminte.

Principalii factori de impact: Drenaj şi scăderea apei freatice, schimbarea regimului hidrologic, intensificarea cositului sau a păşunatului, aplicare de îngrăşăminte, împădurire, invazie de neofite. Datorită suprafeţelor mici în cazul unui management inadecvat sunt periclitate prin pătrunderea speciilor din pajistile învecinate. Fiind din ce in ce mai rare prezintă un deosebit interes conservativ.
6450 (Pal. Class.: -) Fâneţe aluviale boreal-nordice

Descriere: Acest tip de habitat este localizat în văi de râuri cu secţiuni echilibrate şi relief înconjurător domol. Sunt râuri care îngheaţă în fiecare iarnă, fiind afectate de inundaţii primăvara. Folosirea tradiţională a acestor pajişti de văi este cea de fâneaţă. Tipul de habitat cuprinde doar acele arii, care nu sunt prea tare invadate de arbori şi arbuşti. Include câteva tipuri de vegetaţie care variază în funcţie de umiditate, fiind dependente de regimul inundabil al râului. Acestea sunt pajişti aluviale cu Equisetum fluviatile, Calamagrostis, Phalaris, Deschampsia caespitosa, pajişti aluviale bogate în plante de talie înaltă şi pajisti aluviale uscate.

Corologie: Este reprezentat doar pe suprafeţe foarte mici în preajma unor mlaştini de turbă (Depresiunea Giurgeului, Munţii Baraoltului, Bazinul superior al Ciucului, bazinul râului Suceava).

Specii caracteristice: Carex diandra, Carex canescens, Equisetum limosum, Saxifraga hirculus, Valeriana simplicifolia, Menyanthes trifoliata, Deschampsia caespitosa, Galium boreale, Molinia coerulea, Nardus stricta, Phalaris arundinacea, Salix triandra, Solidago virgaurea, Thalictrum simplex, Trollius europaeus.

Management: Restricţii sau interdicţii, în funcţie de factorii de impact.

Principalii factori de impact: Scăderea apei freatice, schimbarea regimului hidrologic, împădurire, invazie de neofite.
7110 (Pal. Class: 51.1) *Turbării înalte active/tinoave bombate active

Descriere: Mlaştinile de turbă înalte cu bombare activă sunt mlaştini ombrogene, foarte sărace în nutrienţi minerali, fiind intreţinute numai din apa de ploi. Nivelul apei este în general mai mare decât cel din jur. Aceste mlaştini cunoscute ca tinoave, sunt caracterizate prin vegetaţie perenă dominată de muşchiul de turbă (Sphagnum spp.), aparţinând ordinelor Scheuchzeriatalia palustris şi Caricetalia fuscae. Termenul de tinov activ se referă la faptul că există o suprafaţă semnificativă de vegetaţie generatoare de turbă. Sunt incluse însă şi acele tinoave la care se remarcă o încetare temporară de creştere (datorită, spre exemplu, unui foc) sau având o perioadă mai uscată în timpul unui ciclu climatic.

Corologie: Este răspândit în Carpaţii Orientali (Munţii Maramureşului, Oaş-Gutâi, Bazinul Dornei, Munţii Călimani şi Harghita) şi Meridionali (Muntii Bucegi, Sebeşului) şi Apuseni (Izvoarele Someşului, Vlădeasa şi altele).

Specii caracteristice: Andromeda polyfolia, Carex pauciflora, Cladonia ssp., Drosera rotundifolia, Eriophorum vaginatum, Vaccinium oxycoccus, Sphagnum magellanicum şi alte specii de Sphagnum, Carex fusca, Carex limosa, Eriophorum gracile, Rhynchospora alba, Scheuchzeria palustris şi altele.

Management: În stare naturală tipul de habitat nu necesită management. Se emit restricţii sau interdicţii, în funcţie de factorii de impact.

Principalii factori de impact: Drenarea mlaştinii, exploatarea turbei, care duce la descompunerea ei şi distrugerea habitatului; eutrofizare, poluare difuză de la marginea mlaştinii, eutrofizare/poluare atmosferică, împădurire, folosire turistică.

7120 (Pal. Class.: 51.2) Turbării înalte/tinoave bombate degradate (capabile încă de regenerare naturală)

Descriere: Există tinoave în care a avut loc o întrerupere a regimului hidrologic al turbăriei, condiţionată (de obicei) antropogen. Datorită acestui fapt are loc o desecare de suprafaţă şi schimbări în componenţa floristică sau pierderea unor specii. Vegetaţia conţine în mod normal ca element principal, specii caracteristice pentru tinoave active bombate, dar abundanţa relativă a acestor specii este diferită.

Corologie: In România astfel de tinoave parţial exploatate se întâlnesc în Munţii Apuseni, Munţii Maramureşului, zona Poiana Ştampei s.a.

Management: Refacerea condiţiilor hidrologice naturale, umplerea şanţurilor de drenaj, organizarea unor zone de tampon, împiedicarea eutrofizării, îndepărtarea arbuştilor (dacă e cazul);

Principalii factori de impact: Drenaj, exploatare de turbă, eutrofizare, poluare difuză, păşunat la margini, turism (călcat), mineralizare.
7150 (Pal. Class.: 54.6) Depresiuni pe substraturi de turbă de tip Rhynchosporion

Descriere : Sunt habitate pioniere pe substrat de turbă sau câteodată pe nisip, fiind edificate de Rhynchospora alba, Drosera intermedia, Drosera rotundifolia, Lycopodiella inundata. Ele apar la marginea tinoavelor, dar şi în lande umede şi mlaştini. Aceste habitate sunt strâns legate şi de mlaştini de trecere.

Corologie : Acest tip de habitat s-a semnalat din Apuseni (pe cursul superior al Someşului Cald) şi Depresiunea Făgăraşului (Arpaşu de Sus).

Specii caracteristice : Rhynchospora alba, Drosera intermedia, Drosera rotundifolia, Lycopodiella inundata ş.a.

Management : În condiţii naturale nu sunt necesare măsuri de management. In funcţie de factori de impact se emit interdicţii ca oprirea drenajului, oprirea exploatării turbei, reglarea activităţilor turistice etc.

Principalii factori de impact : Drenaj, exploatarea turbei în caz că încă există, eutrofizare, folosire ca pajişti şi pentru agricultură, împădurire, folosire pentru agrement.
7210 (Pal. Class.:53.3) *Mlaştini calcaroase cu comunităţi de Cladium mariscus şi specii din Caricion davallianae

Descriere: Apar în depresiuni la contactul cu specii emerse ale unor lacuri, sau ca stadii de succesiune în pajişti umede. Ele sunt în contact cu vegetaţie de tip Caricion davallianae sau stufăriş.

Corologie: Habitat cu areal redus (ex. Hărman, Stupini, Prejmer jud. Braşov, Valea Morii jud. Cluj).

Management : În condiţii de habitate naturale nu sunt necesare măsuri de management. În cazul comunităţilor secundare se recomandă din când în când îndepărtarea arbuştilor (succesiune) sau o cosire ocazională. In funcţie de factorii de impact se recomandă oprirea drenajului, a extragerii de apă, evitarea eutrofizării.

Principalii factori de impact : Drenaj, extragere de apă, scăderea nivelului freatic, eutrofizare, intensificarea folosirii ca pajişte.
7230 (Pal. Class.: 54.2) Mlaştini alcaline

Descriere : Sunt ocupate de rogozuri mici şi muşchi bruni, formate fiind pe soluri permanent saturate cu apă şi având o alimentare cu apă bogată în baze, soligenă, sau topogenă, adesea calcaroasă. Nivelul apei freatice este la suprafaţă sau aproape de aceasta, sub sau deasupra nivelului substratului. Formarea turbei, dacă se petrece, are loc sub apă. Mlaştina este de obicei edificată de rogozuri pitice aparţinând alianţei Caricion davallianae.

Corologie: Habitat răspândit în Depresiunile Giurgeului, Ciucului, Dornei, Bârsei ş.a.

Specii caracteristice: Schoenus nigricans, Schoenus ferrugineus, Eriophorum latifolium, Carex davalliana, Carex flava, Carex lepidocarpa, Carex hostiana, Carex panicea, la care se adaugă Juncus subnodulosus, Tofieldia calyculata, Dactylorhiza incarnata, Epipactis palustris, Primula farinosa, Swertia perennis.

Management: Se recomandă cosit sau păşunat extensiv de la caz la caz.

Principalii factori de impact: Drenaj, scăderea apei freatice, abandonare /succesiune şi apariţia de vegetaţie arbustivă), intensificarea folosirii ca pajişte, eutrofizare (îngrăşare) sau poluare. Acest tip de habitat se află între habitatele cu cel mai mult în declin. Din anumite regiuni au dispărut, iar în altele sunt foarte periclitate.
7240 (Pal. Class.: 54.3) *Formaţiuni de vegetaţie alpină pionieră de tip Caricion bicoloris-atrofuscae

Descriere: Acest tip de habitat cuprinde comunităţi alpine, peri-alpine şi din Anglia de nord, colonizând substraturi neutre sau slab acide de pietriş, nisip, câteodata argiloase sau turboase îmbibate de apa rece din morene, sau margine de izvoare, pârâiaşe, torenţi glaciali din etajul alpin şi subalpin. Apare şi pe nisipuri aluviale ale unor pârâuri/râuri clare, reci, lin curgătoare. Ingheţul substratului pe o perioadă lungă este esenţial pentru existenţa acestui tip de habitat. Vegetaţia este scundă, fiind compusă în primul rănd de specii de Carex şi Juncus.

Corologie: Dintre speciile caracteristice acestui tip de habitat, Carex bicolor este foarte rară în România fiind citată de pe prundişuri umede pe Valea Izvoru Mare din Munţii Rodnei. Ca unitate fitocenologică Caricion bicoloris-atrofuscae nu este menţionat din Munţii Rodnei. Carex atrofusca este citată de asemenea din Munţii Rodnei (Corongiş), unde creşte în păşuni umede din zona alpină.

Management: Fiind un tip de habitat natural, nu sunt necesare măsuri de management.

Principalii factori de impact: Sporturi de iarnă (tasare), schimbarea dinamicii hidrologice.
8160 (Pal. Class.:61.313) *Grohotişuri calcaroase central-europeene din etajul colinar şi montan

Descriere: Acest tip de habitat este răspândit din etajul colinar până în cel montan şi subalpin, de obicei în locuri uscate, calde. Este reprezentat prin comunităţi încadrate în ordinul Stipetalia calamagrostis.

Corologie: Se întâlneşte pe grohotisurile calcaroase de pe versanţii abrupţi la altitudini între 300-800 m din partea de sud-vest a ţării.

Specii caracteristice: Achnatherum calamagrostis, Gymnocarpium robertianum, Galeopsis angustifolia, Rumex scutatus etc.

Management: Se vor emite restricţii au interdicţii în funcţie de impact şi de intensitatea acestuia.

Principalii factori de impact : Tursim, exploatare de piatră.
8220 (Pal. Class.: 62.2) Stânci silicioase cu vegetaţie casmofit

Descriere: Vegetaţia casmofită este reprezentată prin multe subtipuri regionale răspândite din etajul montan până în cel alpin. In Carpaţii româneşti sunt prezente următoarele subtipuri:

Subtip 62.21 Vegetaţie alpină de stânci silicioase reprezentată prin comunităţi cuprinse în alianţa Androsacion vandelii, iar vegetaţia saxicolă din etajul planar până în cel montan reprezentată prin comunităţi din alianţa Asplenion septentrionalis.

Corologie: Munţii Gutâi, Călimani, Făgăraş, Cindrel, Apuseni ş.a.

Subtip 62.25 Vegetaţie de stânci silicioase edificate de Silene lerchenfeldiana, însoţită de speciile Symphyandra wanneri, Silene dinarica şi altele.

Corologie: Carpaţii Meridionali (mai ales Munţii Făgăraşului, dar şi în Parâng, Cindrel, Retezat).

Management: Fiind un tip de habitat natural nu sunt necesare măsuri de management.

Principalii factori de impact: Exploatare de piatră, activităţi de turism alpin (căţărat).
9150 (Pal. Class.: 41.16) Păduri de fag medio-europene pe calcare (Cephalanthero-Fagion)

Descriere: Este un tip de pădure de fag xero-termofilă ce se dezvoltă pe soluri calcaroase, adesea superficiale, pe pante, având un strat ierbos şi de arbuşti abundent.

Corologie: Semnalat din Apuseni (Depresiunea Vad, Defileul Crişului Repede) şi din Banat (Piemontul Lugojului).

Specii caracteristice: Fagus sylvatica, Carex digitata, Carex flacca, Carex montana, Cephalanthera ssp., Neottia nidus-avis, Epipactis ssp. şi specii termofile transgresive din Quercetalia pubescenti-petraea. Stratul de arbuşti include câteva specii calcifile ca Ligustrum vulgare şi Berberis vulgaris.

Management: In condiţii naturale un management nu e necesar. In cadrul unui sit declarat, se preconizează existenţa unor mari suprafeţe naturale din acest tip de habitat fără intervenţii silviculturale.

Principalii factori de impact: Management forestier intensiv, ciclu de producţie prea scurt, defrişări, poluare atmosferică, reîmpăduriri cu alte esenţe lemnoase decât cele caracteristice locului, densitate mare a vânatului, care împiedică regenerarea naturală prin roaderea lujerilor tineri.
91D0 (Pal. Class.: 44.A1 - 44.A4) * Mlaştini împădurite

Descriere: Mlaştini împădurite cu conifere şi specii de foioase sunt specifice substraturilor umede, turboase cu nivelul apei în permanenţă ridicat şi adeasea mai înalt decât nivelul apei din împrejurimi. Apa este întotdeauna foarte săracă în substanţe nutritive (tinoave şi mlaştini acide). Aceste comunităţi sunt în general dominate de mesteacăn pufos (Betula alba ssp. glutinosa =Betula pubescens), crusân (Frangula alnus), pin silvestru (Pinus sylvestris), molid (Picea abies) împreuna cu specii specifice pentru turbării, sau mai general pentru staţiuni oligotrofe, cum sunt afinul Vaccinium spp., Sphagnum ssp., Carex ssp. (Vaccinio-Piceetea, Piceo-Vaccinenion uliginosi, Betulion pubescentis). Tipul de habitat are mai multe subtipuri:

Sfagnete cu mesteacăn, cu jneapăn, cu pin silvestru şi cu molid.

Corologie : In Carpaţii României există aceste tipuri de mlaştini împădurite (ex. Poiana Brazilor- Maramureş, Poiana Ştampei-Bucovina, Tinovul Luci şi Mohoş-Harghita, Sălane-Valea Sebeşului etc.) având o mare importanţă din punct de vedere conservativ.

Specii caracteristice: Agrostis canina, Betula alba ssp. glutinosa, Carex canescens, Carex echinata, Carex nigra, Carex rostrata, Frangula alnus, Juncus acutiflorus, Molinia coerulea, Trientalis europaea (rară în România), Picea abies, Pinus sylvestris, Sphagnum spp., Vaccinium oxycoccus, Vaccinium uliginosum, Viola palustris, Hylocomium, Rhytidiadelphus triquetrus.

Management : In siturile listate în cadrul reţelei Natura 2000 se impune interdicţia de a nu fi folosite. Alte restricţii şi interdicţii se emit în funcţie de factorii de impact.

Principalii factori de impact: Silvicultură intensivă, reîmpăduriri, drenări şi scăderea apei freatice, favorizarea unei singure specii lemnoase, defrişări, eutrofizare, poluare atmosferică, exploatare manuală şi mecanică a turbei.

91K0 (Pal. Class.: 41.1C) Păduri ilirice de fag (Aremonio-Fagion)

Descriere: Pădurile ilirice de fag sunt raspândite în regiunea Munţilor Dinarici şi a dealurilor din jurul acestora având iradiaţii în Alpii sud-estici şi dealurile central panonice. Aceste făgete se dezvoltă pe soluri brune, mezobazice, moderat acide (pH 5,5-6,4) şi cu troficitate crescută.

Corologie: Iradiaţii ale acestui tip de habitat există şi de pe versanţi sudici ai munţilor Ţarcu, Godeanu, Cernei şi Mehedinţi. In arealul său acest tip de habitat se întrepătrunde cu cel al făgetelor central-europene, având însă faţă de acestea o mai mare diversitate. Astfel Aremonio-Fagion constitue un centru important de diversitate a speciilor.

Specii caracteristice: Fagus sylvatica, Fagus moesiaca, Tilia tomentosa, Fraxinus ornus, Aremonia agrimonioides, Dentaria eneaphyllos, Knautia drymeia, Ruscus spp., Scrophularia scopolii şi altele.

Management: Scoaterea din producţie a unor părţi ale acestui tip de habitat în vederea conservării lui.

Principalii factori de impact: Silvicultură intensivă, tăierea lemnelor, reîmpădurire cu esenţe străine şi necorespunzătoare caracterului locului.
91Q0 /Pal. Class. 42.542) Păduri vest-carpatice calcicole de Pinus sylvestris

Descriere: Acest tip de habitat calcicol este descris din Carpaţii de Vest de la altitudini de 1000-1200 m. Solurile sunt scheletice. In stratul ierbos apar specii cu răspândire continentală şi afinităţi xeroterme, de asemenea endemisme ale Carpaţilor vestici. Pinetele acestui tip sunt întrepatrunse cu comunităţi de pajişti de stâncării (Seslerio-Festucion pallentis) şi făgete de tip Cephalanthero-Fagion.

Corologie: In Carpaţii României există enclave similare de Pinus sylvestris relictar pe stânci de calcar. Sunt citate sub numele Seslerio-Pinetum sylvestris (din Munţii Apuseni, Carpaţii Răsăriteni/Munţii Giurgeului şi Carpaţii Meridionali/Munţii Leaota, sub Poaeto-Pinetum sylvestris, din Valea Sebeşului), sub numele Pinetum sylvestris saxatile din Muntii Rarău, Piatra Craiului şi Penteleu, Arctostaphylo uva-ursi-Pinetum. Aceasta din urmă are mari afinităţi cu asociaţia Seslerio rigidae-Pinetum sylvestris cu Arctostaphylos uva-ursi de pe masivul Scăriţa-Belioara din Munţii Apuseni. Pinete relictare cu Pinus sylvestris sunt descrise sub numele de Daphno blagayanae-Pinetum sylvestris de pe Muntele Cozia, formând un subtip aparte datorită faptului că aceste pinete cresc pe amfibolite şi gneis de Cozia.

Speciile caracteristice: Pinus sylvestris, Cotoneaster integerrima, Sorbus aria, Sorbus dacica, Rhamnus saxatilis ssp. tinctoria, Juniperus sabina, Juniperus communis, Carex humilis, Convallaria majalis, Festuca pallens, Polygonatum multiflorum Arctostaphylos uva-ursi (Munţii Apuseni), Daphne blagayana, Iris ruthenica etc.

Management: fiind un habitat natural pe stâncării, nu sunt necesare măsuri de management.Intenrzicerea culegerii speciei strugurele ursului (Arctostaphyllos uva-ursi), plantă medicinală (Scăriţa-Belioara). Restricţii pentru culegerea tulichinei (Daphne blagayana), plantă decorativă (Cozia).

Principalii factori de impact: Tăieri de arbori, culegerea speciilor rare.
9420 (Pal. Class.: 42.31, 42.32 si 42.35) Păduri de zadă şi/sau zâmbru Pinus cembra

Descriere : Sunt păduri subalpine (sau uneori montane) dominate de larice/zadă (Larix decidua) sau zâmbru (Pinus cembra), specii care formează grupări pure sau mixte şi pot fi asociate şi cu molid. Se dezvoltă pe soluri brune acide scheletice şi protorendzine.

Dintre subtipurile existente în cadrul acestei unităţi, în Carpaţii României este prezent

subtipul 42.35 Păduri carpatine de larice/zâmbru

Corologie: Acest habitat este puţin răspândit în Carpaţi, formând grupări edificate numai de larice sau numai de zimbru, grupări cu ambele specii şi grupări în amestec cu molidul. Se dezvoltă la limita superioară a pădurilor de molid în Munţii Maramureşului, Rodnei, Călimani, Bistriţei, Ceahlău, Ciucaş, Bucegi, Lotru, Retezat.

Specii caracteristice: Larix decidua, Pinus cembra, Picea excelsa, Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium, Saxifraga cuneifolia, Ranunculus carpaticus, Trisetum fuscum, Aquilegia transsilvanica, Campanula abietina, Hieracium rotundatum.

Management: Fiind un habitat natural la limita superioară a pădurilor, nu sunt necesare măsuri de management. In baza faptului, că acest tip de habitat e foarte rar, este recomandat să se protejeze. In aceste păduri au, ca şi cele de molid, un rol important în protecţia împotriva eroziunii.

Principalii (eventualii) factori de impact: Tăieri de arbori, amenajări turistice pentru sporturi de iarnă , construcţii de drumuri.
9530 (Pal. Class.: 42.61 - 42.66) *Păduri (sub-) mediteraneene de pin (cu pin negru endemic)

Descriere: Pădurile de acest tip sunt răspândite în regiunea mediteranean-montană pe substrat dolomitic (toleranţă mare faţă de magneziu) dominate de pini din grupa pinului negru (Pinus nigra). Acest tip de habitat este reprezentat prin mai multe subtipuri în regiunea mediteraneană. Pădurile de pin negru din sud-vestul României corespund subtipului

42.66 păduri de Pinus pallasiana, păduri de pin montan din Grecia şi Peninsula Balcanică, la care ar putea fi încadrate într-un subtip aparte pinetele cu Pinus nigra banatica.

Corologie: Arborete relicte de Pinus nigra ssp. banatica sunt cantonate pe versanţii abrupţi ai cursului inferior al râului Cerna (ex. Muntele Domogled la Băile Herculane, Valea Ţesnei) şi în Valea Dunării (Treicule), ele prezentând asemănări cu cele balcanic-moesice. Vegetează pe soluri superficiale, pe versanţi calcaroşi, însoriţi şi puternic vântuiţi.

Specii caracteristice: Alături Pinus nigra ssp. Banatica apar Corylus colurna, Fraxinus ornus, Rosa pimpinellifolia, Genista radiata, Cotinus coggygria, Carex humilis, Sesleria heufleriana, Scabiosa banatica, Galium pseudoaristatum, Campanula crassipes, ş.a.

Management : Fiind destul de rare se recomandă protecţia ariilor cu acest tip de habitat.

Principalii posibili factori de impact : exploatare de piatră, construcţii de drumuri.


Bibliografie
ALEXIU V. (1998) Vegetaţia Masivului Iezer-Păpuşa. Studiu fitocenologic. Edit. Cultura, Piteşti.

ANASTASIU, P., NEGREAN, G. (2009) Neophytes in Romania, Neobiota din România, Presa Universitară clujană, 66-97

ARDELEAN A. (1999) Flora şi vegetaţia din valea Crişului Alb. Vasile Goldiş University Press, Arad.

BALÁZS MARCELA (1997) La caractérisation de la flore des gorges calcariféres de Monts Metalliferes. Des aspects phytocenologiques. Sargetia, Acta Musei Devensis, Seria Şti. Nat., Deva, 17: 49-107.

BARABAŞ N. (1978) Cercetări asupra vegetaţiei bazinului Tazlău (jud. Bacău). Rezumatul tezei de doctorat. Bucureşti.

BARABAŞ VICTORIA (1982) Conspectul asociaţiilor vegetale din Munţii Nemira, cu indicarea briocenozelor şi a unor asociaţii principale. Stud. şi Comunic. Muz. Şti. Nat., Bacău, 1979-1980: 53-82.

BAUMGARTEN, J.Ch.G., 1816, Enumeratio stirpum Magno transsilvaniae principatui praeprimis indigenarum in usum nostrarum botaniphilorum conscripta inque ordinem sexuali- naturalem concinnata, I-III, Vindobonae (incl. IV, 1840 Sibiu auct. M. Fuss)

BELDIE A. (1952) Vegetaţia masivului Piatra Craiului. Bul. Şti. Secţ de Şti. Biol. Agron., Geol. şi Geogr., Bucureşti, 4: 999-1029.

BELDIE A. (1967) Flora şi vegetaţia Munţilor Bucegi. Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti.

BELDIE A., DIHORU G. (1967) Asociaţiile vegetale din Carpaţii României. Comunic. de Bot., Soc. Şti. Nat. Geogr., Bucureşti, 6: 133-238.

BORZA A. (1946) Vegetaţia Muntelui Semenic din Banat. Bul. Grăd. Bot. Muz. Bot. Univ. din Cluj, Cluj-Napoca, 26(1-2): 24-53.

BORZA A. (1959) Flora şi vegetaţia văii Sebeşului. Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti

BOŞCAIU N. (1971) Flora şi vegetaţia Munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei. Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti.

BOŞCAIU N., GERGELY I., CODREANU V., RAŢIU O., MICLE F. (1966) Flora şi vegetaţia rezervaţiei naturale “Defileul Crişului Repede”. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 1: 167-258.

BOŞCAIU N., TÄUBER F. (1978) Asociaţii vegetale rupicole şi petrofile din Munţii Piatra Craiului (I). Stud. şi Comunic. de Ocrot. Nat., Suceava, 4: 265-271.

BOŞCAIU N., TÄUBER F., COLDEA G. (1978) Asociaţii vegetale rupicole şi petrofile din Munţii Retezatului. Stud. şi Comunic. de Ocrot. Nat., Suceava, 4: 253-264.

BUICULESCU ILEANA (1987) Flora şi vegetaţia Masivului Piatra Mare (jud. Braşov). Ocrot. Nat. Med. Înconj., Bucureşti, 33(2): 135-138.

BUJOREAN G., POPESCU C.P. (1966) Rezervaţia naturală Domogled (Băile Herculane). Ocrot. Nat., Bucureşti, 10(1): 5-29.

BURDUJA C. (1962) Muntele Ceahlău - Flora şi vegetaţia. Ocrot. Nat., Bucureşti, 6: 63-92.

BURESCU P., DONIŢĂ N. (2006) Flora und Vegetation des Gebirges Pădurea Craiului (Königswald) (Westliche Karpaten Rumäniens). manuscris.

CHIFU T., MÂNZU C., ZAMFIRESCU OANA (2006). Flora şi vegetaţia Moldovei. Vol. I-II. Edit. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.

CHIFU T., MITITELU D., DĂSCĂLESCU D. (1987) Flora şi vegetaţia judeţului Neamţ. Mem. Secţ. Şti. Acad. Rom., Bucureşti, 10(1): 281-302.

CIUCĂ MARIA, BOŞCAIU N., SCHNEIDER-BINDER ERIKA (1977) Vegetaţia pietrişurilor, bolovănişurilor şi grohotişurilor din Carpaţii R.S.R. Comunic. de Bot., Soc. Şti. Nat. Geogr., Bucureşti, 199-204.

CIURCHEA MARIA (1970) Vegetaţia stâncăriilor de pe valea Călineşti (jud. Vâlcea). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 145-165.

COLDEA G. (1972) Flora şi vegetaţia Munţilor Plopiş. Rezumatul tezei de doctorat. Cluj-Napoca.

COLDEA G. (1990) Munţii Rodnei. Studiu geobotanic. Edit. Acad. Rom., Bucureşti.

COLDEA G. (1991) Prodrome des associations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines). Documents Phytosociologiques, Camerino, 13: 317-359.

COLDEA G. (1993) Cormofite. Sintaxonomia şi descrierea asociaţiilor vegetale în Parcul Naţional Retezat. În: Studii ecologice. (Ed.) Popovici I., Braşov, 31-48.

COLDEA G., KOVÁCS A. (1969) Cercetări fitocenologice în Munţii Nemirei. Stud. Cerc. Biol., Ser. Biol. Veget., Bucureşti, 21(2): 94-104.

COLDEA G., POP ADRIANA (1988) Cercetări fitocenologice în Muntele Cozia. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 51-65.

COLDEA G., TÄUBER F., PÂNZARU G. (1981) Asociaţii vegetale din rezervaţia naturală Pietrosul Mare. Studii şi Comunic. de Ocrot. Nat., Suceava, 5: 424-452.

COSTE I. (1975) Flora şi vegetaţia Munţilor Locvei. Rezumatul rezei de doctorat, Cluj-Napoca.

CRISTUREAN I. (2000) Fitocenoze cu Juncus trifidus din vegetaţia Muntelui Giumalău (Carpaţii Orientali). Acta Bot. Horti Buc., Bucureşti, 1999, 28: 171-176.

CSŰRÖS Ş. (1951) Cercetări floristice şi de vegetaţie în Munţii Călimani. Studii şi Cerc. Şti. Cluj-Napoca, 2(1-2): 127-143.

CSŰRÖS Ş. (1953) Contribuţii la studiul vegetaţiei alpine din Munţii Făgăraşului. Bul. Şti. Secţ. de Şti. Biol., Agron., Geol. şi Geograf., Bucureşti, 5(2): 219-235.

CSŰRÖS Ş. (1957) Adatok a Fogarasi havasok központi része alpin vegetációjának ismeretéhez. Babeş és Bolyai Egyet. Természettud. Közl., Cluj-Napoca, 2(1-2): 303-328.

CSŰRÖS Ş. (1958) Cercetări de vegetaţie pe Masivul Scărişoara-Belioara. Studia Univ. Babeş-Bolyai, Seria Biol., Cluj-Napoca, (2): 105-128.

CSŰRÖS Ş., CSŰRÖS-KÁPTALAN MARGARETA, GERGELY I. (1988) Caracterizarea ecologică a unor asociaţii de pe Muntele Scărişoara-Belioara (jud. Alba). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 97-112.

CSŰRÖS Ş., CSŰRÖS-KÁPTALAN MARGARETA, NAGY F. (1956) Contribuţii la studiul vegetaţiei alpine a regiunii centrale a Munţilor Retezat. Studii şi Cerc. de Biol., Cluj-Napoca, 7(1-4): 57-77.

CSŰRÖS Ş., CSŰRÖS-KÁPTALAN MARGARETA, PAP S. (1956) Contribuţii la studiul vegetaţiei zonei de calcar din vecinătatea sudică a Munţilor Retezat. Studii şi Cerc. de Biol., Cluj-Napoca, 7(1-4): 33-56.

CSŰRÖS Ş., KOVÁCS A., MOLDOVAN I. (1964) Cercetări de vegetaţie în rezervaţia ştiinţifică a Parcului Naţional Retezat. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 167-168.

DANCIU, M., POP, O. G., 2006, Flora rezervaţiei Muntele Tâmpa în Muntele Tâmpa, rezervaţia din inima cetăţii, Edit. Univ. Transilvania Braşov

DEYL M. (1940) Plants, soil and climate of Pop Ivan (Synecological study from Carpathian Ukraina), Praha.

DIACONESCU FLORIŢA (1973) Aspecte din vegetaţia Masivului Leaota. Analele Şti. Univ. “Al.I. Cuza” Seria nouă, Secţ. II. Biol., Iaşi, 19 (2): 465-474.

DIHORU G. (1975) Învelişul vegetal din Muntele Siriu. Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti.

DIHORU, Gh., NEGREAN, G. (2009) Cartea Roşie a plantelor vasculare din România, Edit. Acad. Bucureşti

DOBRESCU C., ŢOPA E., LAZĂR MARIA (1989) Phytocenological contributions refering to the Giumalău massive (Suceava district). Wooden Vegetation. Analele Şti. Univ. Al.I. Cuza”, Serie nouă, Secţ. II. Biol., Iaşi, 24-26.

DOMIN K. (1933) Die vegetationsverhaltnisse des Bucegi in den rumänischen Südkarpaten, Veröff. Geobot. Inst. Rubel., Zürich, 10: 1-48.

DONIŢĂ N., IVAN DOINA (1985) Vegetaţia Carpaţilor. Lucr. Şti. ale Inst. de Cerc. şi producţie pentru cultura Pajiştilor Măgurele-Braşov, Vol. X. Pajiştile din Carpaţii României. Bucureşti, 109-140.

DONIŢĂ N., IVAN DOINA, COLDEA G., SANDA V., POPESCU A., CHIFU T., PAUCĂ-COMĂNESCU MIHAELA, MITITELU D., BOŞCAIU N. (1992) Vegetaţia României. Edit. Tehn. Agric., Bucureşti

DONIŢĂ N., POPESCU A., PAUCĂ-COMĂNECU MIHAELA., MIHĂILESCU SIMONA., BIRIŞ, I.A. (2005) Habitatele din România. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti.

DRĂGHICI BIBICA (1980) Flora şi vegetaţia văii Dâmbovicioara şi a versantului estic al Pietrii Craiului. Rezumatul tezei de doctorat, Bucureşti.

DRĂGHICI BIBICA (1994) Vegetaţia saxicolă din valea Dâmbovicioara şi a versantului estic al Pietrii Craiului. Bul. Şti. Fac. Şti., Seria Biol. şi Ed. fizică, Univ. Piteşti, Piteşti, 37-88.

DRĂGULESCU C. (1988) The saxicolous vegetation in the Sadu valley basin. (District Sibiu). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 75-84.

DRĂGULESCU C. (1990) Vegetaţia rezervaţiei naturale “Iezerele Cindrelului” (Jud. Sibiu). Ocrot. Nat. Med. Înconj., Bucureşti, 34(1-2): 39-43.

DRĂGULESCU C. (1994) The vegetation from the Someş (Szamos) valley. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 13-21.

DRĂGULESCU C. (1995) The Maros/Mureş River Valley. A study of the geography, hydrobiology and ecology of the river ant its environment. The flora and Vegetation of the Mureş (Maros) Valley. Tiscia monograph series, Szolnok-Szeged-Târgu Mureş, 47-111.

DRĂGULESCU C. (1995) Flora şi vegetaţia din bazinul văii Sadului. Edit. Constant, Sibiu.

DRĂGULESCU C. (1995) Flora şi vegetaţia Cheilor Cibinului. Argessis. Studii şi Comunic. Muz. Şti. Nat., Piteşti, 7: 73-80.

DRĂGULESCU, C., 1996, Die rote Liste der Kormophyten im Hermanstadter Kreis (Siebenburgen), Staphia, Linz, 45, 171-180

DRĂGULESCU, C. (2010) Cormoflora judeţului Sibiu, ed. 2, Edit. Univ. ”Lucian Blaga” Sibiu

FINK G.H. (1977) Pflangensellschaften der Schulergebirges (Sudostkarpaten). Stapfia. Publikation der Botanischen Arbetsgeminschaft am O.O. Landsmuseum, Linz.

GAFTA, D., MOUNTFORD, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca

GERGELY I. (1957) Studii de vegetaţie pe “Colţii Trascăului”. Studii şi Cerc. de Biol., Cluj-Napoca, 8(1-2): 95-131.

GERGELY I. (1964) Flora şi vegetaţia regiunii cuprinse între Mureş şi Masivul Bedeleu. Rezumatul tezei de doctorat. Bucureşti.

GERGELY I. (1967) Pajişti de stâncării din partea nordică a Munţiilor Trăscăului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 131-143.

GHIŞA E. (1940) Contribuţiuni la studiul fitocenologic al munţilor Făgăraş. Bul. Grăd. Bot. Muz. Bot., Cluj-Napoca, 20(3-4): 127-141.

GHIŞA E., KOVÁCS A. (1963) Cercetări fitocenologice în Munţii Zarandului. Acta Bot. Horti Buc., Bucureşti, 1961-1962(2): 785-796.

GHIŞA E., KOVÁCS A., SILAGHI G. (1965) Cercetări floristice şi fitocenologice în Munţii Apuseni la Piatra Cetii. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 133-150.

GHIŞA E., POP I., HODIŞAN I., CIURCHEA MARIA (1960) Vegetaţia Muntelui Vulcan-Abrud. Studii şi Cerc. de Biol., Cluj-Napoca, 11(2): 255-267.

GUŞULEAC M. (1932) Zur Kenntnis der Felsvegetation des Gebirges der Bicaz-Klamm in den Ostkarpaten. Bul. Fac. de Şt., Cernăuţi, 16(1): 307-347.

HOBORKA IRINA (1980) Flora şi vegetaţia Munţilor Dognecei. Rezumatul tezei de doctorat. Cluj-Napoca.

HODIŞAN I. (1965) Vegetaţia saxicolă de la Cheile Feneşului (raion Alba, reg. Hunedoara). Studia Univ. Babeş-Bolyai, Ser. Biol., Cluj-Napoca, 2: 9-22.

HODIŞAN I., POP I. (1970) Aspecte de vegetaţie de pe valea Someşului Rece (Munţii Gilău). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 207-219.

HOREANU C. (1979) Consideraţii asupra importanţei ştiinţifice a florei şi vegetaţiei compexului carstic Cheile Bicazului-Lacul Roşu. Ocrotirea naturii nemţene - a VI-a Sesiune de comunicări ştiinţifice “Conservarea naturii pe baze ecologice” în judeţul Neamţ, Piatra Neamţ, 137-149.

HOREANU C. (1979) Flora rezervaţiei naturale Munticelu-Cheile Şugăului, judeţul Neamţ. Anuarul Muz. Şti. Nat. Piatra-Neamţ, Ser. Bot.-Zool., Piatra Neamţ, 4: 75-86.

HOREANU C., VIŢALARIU G. (1991) Noi contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei din Munţii Călimani (I). Anuarul Muz. Bucovinei, fasc. Şti. Nat., Suceava, 23-32.

KOVÁCS A. (1979) Flora şi vegetaţia Munţilor Bodoc (jud. Covasna). Studiu taxonomic, geobotanic şi economic. Rezumatul tezei de doctorat. Cluj-Napoca.

KOVÁCS A. (1981) Flora şi vegetaţia Munţilor Bodoc. Aluta. Studii şi Comunic. Muz. Jud. Covasna, Sfântu-Gheorghe, 11-13: 363-405.

MALOŞ C. (1975) Vegetaţia ierboasă calcofilă din Muntele Piatra Cloşanilor. Analele Univ. Craiova, Craiova, 5(15): 22-29.

MALOŞ C. (1977) Flora şi vegetaţia cormofitelor din bazinul superior al Motrului. Rezumatul tezei de doctorat. Bucureşti.

MATACĂ SORINA (2004) Asociaţii endemice din Parcul Natural Porţile de Fier. Drobeta. Seria Şt. Nat., Edit. MJM, Craiova, 14: 15-34.

MIHĂILESCU SIMONA (2001) Flora şi vegetaţia Masivului Piatra Craiului. Edit. Vergiliu, Bucureşti.

MITITELU D., BARABAŞ N. (1978) Flora şi vegetaţia judeţului Bacău. Studii şi Comunic. Muz. Şti. Nat., Bacău, 1976-1977, 9-10: 193-272.

MITITELU D., BARABAŞ N. (1994) Flora şi vegetaţia Munţilor Nemira. Studii şi Comunic. Muz. Şti. Nat., Bacău, 1980-1993, 13: 29-48.

MITITELU D., CHIFU T. (1994) Flora şi vegetaţia judeţului Botoşani. Stud. şi Com. Muz. Şt. Nat., Edit. “I. Borcea”, Bacău, 1980-1993, 13: 109-126.

MITITELU D., CHIFU T., PASCAL P. (1989) Flora şi vegetaţia judeţului Suceava. Anuar. Muz. Suceava, Şt. Nat., Suceava, 11: 93-120.

MITITELU D., PAŢA MARGARETA, GEORGESCU CRISTINA (1987) Flora şi vegetaţia rezervaţiei "12 Apostoli" - Munţii Călimani. Ocrot. Nat. Med. Înconj., Bucureşti, 31 (1): 74-76.

MITITELU D., NECHITA NICOLETA (1993) Contribuţii la studiul vegetaţiei din Masivul Hăşmaş şi Cheile Bicazului. Studii şi Cerc. Muz. Piatra Neamţ, Piatra Neamţ, 7: 16-24.

MITITELU D., ŞTEFAN N., COROI ANA-MARIA, DIACONU M. (1996) Flora şi vegetaţia judeţului Vrancea. Stud. Cerc. Muz. Şti. Nat. Piatra Neamţ, Piatra Neamţ, 8: 163-192.

MOLDOVAN I. (1969) Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei ierboase din Muntele Gutâi. Bul. Şti. Inst. Pedagog., Seria B, Baia Mare, 1: 11-33.

MOLDOVAN I. (1970) Flora şi vegetaţia Muntelui Gutâi. Rezumatul tezei de doctorat. Cluj-Napoca.

MORARIU I., ULARU P., DANCIU M., LUNGESCU ELENA (1969) Vegetaţia stâncăriilor de pe Măgura Codlei-Braşov. Bul. Inst. Politehnic, Seria B. Econ. Forest, Braşov, 10: 15-24.

NEBLEA MONICA (2005) The similarities of the saxicolous vegetation from the Leaota massif with the other mountainous massifs from Romanian Carpathians. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 40: 55-65.

NEBLEA MONICA (2006) Flora şi vegetaţia Munţilor Leaota şi al versantului vestic al Munţilor Bucegi. Teză de doctorat, Bucureşti.

NECHITA NICOLETA (2003) Flora şi vegetaţia cormofitelor din Masivul Hăşmaş, Cheile Bicazului şi Lacul Roşu. Fundaţia “Constantin Matasă”, Piatra Neamţ.

NECHITA NICOLETA, MITITELU D. (1996) Vegetaţia din Munţii Hăşmaş, Cheile Bicazului şi Lacul Roşu. Stud. şi Cercet. Şt. Nat., Piatra Neamţ, 213-287.

NIEDERMAIER K. (1965) Vegetaţia căldărilor glaciare din Munţii Cibinului. Ocrot. Nat., Bucureşti, 9(1): 41-50.

NUŢU AGNIŞA, BOŞCAIU N., CÂNDEA MARIA, COŞOVEANU ROZALIA (1974) Aspecte de vegetaţie de pe dealul Cetăţii Deva. Sargetia. Acta Musei Devensis, Seria Şti. Nat., Deva, 197-208.

NYÁRÁDY A. (1942) A Brázai Havasok flórájáról és növényzetéről. Acta. Geob. Hung., Budapest, 4: 241-264.

NYÁRÁDY A. (1955) CheiaTurzii, Monumet al Naturii. Ocrot. Nat., Bucureşti, 2: 173-175.

NYÁRÁDY A. (1958) Flora şi vegetaţia Munţilor Retezat. Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti.

NYÁRÁDY A., RESMERIŢĂ I., SPÎRCHEZ Z. (1971) Aspecte privind flora şi vegetaţia Munţilor Rodnei şi Maramureşului. Comunic. de Bot., Bucureşti, 149-172.

NYÁRÁDY E.I. (1955) Vegetaţia Muntelui Cozia şi câteva plante noi pentru flora Olteniei, Moldovei şi Transilvaniei. Bul. Şt., Secţ de Şt. Biol. Agron., Geol. şi Geogr., Bucureşti, 7(12): 209-246.

OLOŞ ELISABETA (1982) Flora şi vegetaţia stâncăriei Piatra Rea din Munţii Rodnei. Ocrot. Nat. Med. Înconj., Bucureşti, 26(1-2): 90-96.

ONETE MARILENA (2002) Contributions to the study of the shrub vegetation from Cozia mountains and coenological considerations of the populations of Daphne blagayana Freyer. Proceedings of the Institute of Biology, Bucureşti, 4: 209-214.

OROIAN SILVIA (1997) Vegetaţia saxicolă din defileul Mureşului între Topliţa şi Deda. Marisia, XXV, Studia Scietiarum Naturae, Târgu Mureş, 2: 101-119.

OROIAN SILVIA (1998) Flora şi vegetaţia defileului Mureşului între Topliţa şi Deda. Casa de Editură Mureş, Târgu-Mureş.

PAUCĂ ANA (1941) Studiu fitocenologic în Munţii Codru şi Muma. Teza de doctorat. Bucureşti.

PAUCĂ ANA, RĂDULESCU-IVAN DOINA (1961) Observaţii asupra raporturilor fitocenotice din vegetaţia iniţială instalată în jurul lacurilor glaciare “Bâlea” şi “Podragu” din Masivul Făgăraş. Acta Bot. Horti Buc., Bucureşti, 1960: 323-332.

PEIA P. (1978) Aspecte de vegetaţie din Cheile Minişului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 235-250.

PEIA P. (1981) Asociaţii vegetale noi în Munţii Banatului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 103-109.

POP I. (1968) Conspectul asociaţiilor ierboase de pe masivele calcaroase din cuprinsul Carpaţilor româneşti. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 267-275.

POP I., ARDELEAN MARIA, CODOREANU V., CRIŞAN AURELIA, CRISTEA V, CSŰRÖS-KÁPTALAN MARGARETA, CSŰRÖS Ş. GHIŞA E., HODIŞAN I., RAŢIU O., SZÁSZ ELISABETA (1978) Flora şi vegetaţia Munţilor Zarand. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 18: 1-215.

POP I., CRISTEA V., HODIŞAN I. (2002) Vegetaţia judeţului Cluj. (Studiu fitocenologic, ecologic, bioeconomic şi eco-protectiv). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 1999-200, 35(2): 5-254.

POP I., CSŰRÖS Ş., KOVÁCS A., HODIŞAN I., MOLDOVAN I. (1964) Flora şi vegetaţia Cheilor Runc (reg. Cluj, raion Turda). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 4: 205-224.

POP I., HODIŞAN I. (1957) Contribuţii la cunoaşterea florei şi vegetaţiei Cheilor Mada. Studii şi Cerc. de Biol., Cluj-Napoca, 8(1-2): 133-157.

POP I., HODIŞAN I. (1959) Flora şi vegetaţia masivelor calcaroase de la Băcâia şi Cheile Cibului. Studii şi Cerc. de Biol., Cluj-Napoca, 10(2): 217-239.

POP I., HODIŞAN I. (1963) Aspecte din flora şi vegetaţia Cheilor Bulzeşti (reg. Hunedoara, raion Brad). Studia Univ. Babeş-Bolyai, Seria Biol., Cluj-Napoca, 2: 47-54.

POP I., HODIŞAN I. (1964) Studii floristice şi de vegetaţie de la Cheile Crăciuneşti (reg. Hunedoara, raionul Brad). Studia Univ. Babeş-Bolyai. Seria Biol., Cluj-Napoca, 1: 7-24.

POP I., HODIŞAN I. (1967) Aspecte de vegetaţie din Cheile Ordâncuşii (Munţii Bihorului). Studia Univ. Babeş-Bolyai, Seria Biol., Cluj-Napoca, 2: 7-12.

POP I., HODIŞAN I. (1969) Consideraţii asupra florei şi vegetaţiei masivelor calcaroase din Valea Sighiştel (Munţii Bihor). Studia Univ. Babeş-Bolyai, Seria Biol., Cluj-Napoca, 1: 33-43.

POP I., HODIŞAN I. (1979) Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei de stâncării din R.S. România. Studia Univ. Babeş-Bolyai, Seria Biol., Cluj-Napoca, 2: 3-7.

POP I., HODIŞAN I., RAŢIU O., PÁLL Ş. (1960) Vegetaţia masivelor calcaroase de la Cheile Întregalde şi Piatra Caprii. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 195-219.

POPESCU G. (1974) Studiu floristic şi geobotanic al bazinului hidrografic al Bistriţei-Vâlcii. Rezumatul tezei de doctorat. Bucureşti.

POPESCU G. (1975) Asociaţii vegetale din bazinul Bistriţei Vâlcii. Lucr. Şti. Univ. Craiova, Craiova, 144-150.

POPESCU G., POPESCU ELENA (1974) Asociaţii vegetale noi de stâncării calcaroase din Oltenia. Studii şi Cerc., Slatina, 131-139.

POPESCU P.C., COCORA-TIETZ GABRIELA (1961) Cheile Caraşului, monument al naturii. Stud. şi Cerc. de Biol. şi Şt. Agric., Timişoara, 8(3-4): 311-316.

PUŞCARU-SOROCEANU EVDOCHIA, CSŰRÖS Ş., PUŞCARU D., POPOVA-CUCU ANA (1981) Die Vegetation der Wiesen und Weiden des Făgăraş-Gebirges in den Südkarpaten. Phytocoenologia, Stuttgart-Braunschweig, 9(2): 257-309.

RACLARU P. (1970) Flora şi vegetaţia Munţilor Rarău. Rezumatul tezei de doctorat. Bucureşti.

RAŢIU O. (1965) Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei din bazinul Stâna de Vale. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 151-175.

RAŢIU O., GERGELY I., DIACONEASA B., LŐRINCZI F., ŞUTEU Ş., CRIŞAN S. (1982) Flora şi unităţile fitosintaxonomice de pe Valea Iadului (jud. Bihor). Importanţa economică şi ştiinţifică. Caracterizarea lor ecologică (I). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 3-57.

RĂDUŢOIU D. (2006) Flora şi vegetaţia bazinului Cernei de Olteţ. Teză de doctorat. Bucureşti.

RESMERIŢĂ I. (1970) Flora, vegetaţia şi potenţialul productiv pe Masivul Vlădeasa. Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti.

ROMER, J., 1892, Die Pflanzenwelt der “Zinne” und des “Kleiner Hangesteins”, Beitrage zu einer Monographie der Konigl. Freien Stadt Kronstadt, Braşov

SANDA V., DOLTU M.I. (1978) Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei Băilor Olăneşti. Studii şi Comunic. Şti. Nat., Muz. Brukenthal, Sibiu, 22: 173-188.

SANDA V., POPESCU A. (1976) Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei de stâncării din Masivul Piatra Craiului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 149-160.

SANDA V., POPESCU A. (1988) La végétation du massif du Semenic. Analele Univ. Buc., Seria Biol., Bucureşti, 97-105.

SANDA V., POPESCU A. (1991) Aspecte ale vegetaţiei din culoarul Cernei. Ocrot. Nat. Med. Înconj., Bucureşti, 35(1-2): 27-34.

SANDA V., POPESCU A., DOLTU M.I. (1973) Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei din Defileul Oltului. Studii şi Comunic. Şti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 18: 51-70.

SANDA V., POPESCU A., DOLTU M.I. (1977) Vegetaţia Masivului Piatra Craiului. Studii şi Comunic. Şti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 21: 115-212.

SANDA V., POPESCU A., PEICEA I.M. (1972) Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei din judeţul Hunedoara. Stud. Cerc. Biol., Ser. Bot., Bucureşti, 24(4): 295-317.

SĂMĂRGHIŢAN MIHAELA (2005) Flora şi vegetaţia Văii Gurghiului. University Press, Târgu-Mureş.

SĂVULESCU, TR. (coordd.) (1952-1976) Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, Edit. Acad. Bucureşti

SCHNEIDER-BINDER ERIKA (1968) Consideraţii asupra fitocenozelor de Asplenium septentrionale (L.) Hoffm. din Carpaţii României. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 231-241.

SCHNEIDER-BINDER ERIKA (1969) Contribuţii la studiul clasei Asplenietea rupestris H. Meier et Br.-Bl. 1934. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 145-155.

SCHNEIDER-BINDER ERIKA (1970) Aspecte din flora şi vegetaţia conglomeratelor Tălmaci-Podul Olt (jud. Sibiu) Studii şi Comunic. Şti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 15: 161-185.

SCHNEIDER-BINDER ERIKA (1972) Contribuţii la studiul asociaţiilor din alianţa Asplenion septentrionalis Gams 1927 în Carpaţii României. Studii şi Comunic. Şti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 17: 167-181.

SCHNEIDER-BINDER ERIKA (1975) Über das Woodsio-Asplenietum septentrionalis Tx. 1937 in den Carpaten Rumäniens. Studii şi Comunic. Şti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 19: 127-134.

SCHNEIDER-BINDER ERIKA, BOŞCAIU N., COLDEA G., LUPŞA VIORICA, PLĂMADĂ E., RESMERIŢĂ I., STOICOVICI LUCIA (1970) Zur Felsen-Vegetation der Sektoren Eşelniţa-Mraconia und Kazan pass-Tricule (Durchbruchtal der Donau). I. Revue Roum. de Biol., Série de Bot., Bucureşti, 15(5): 311-322.

SCHNEIDER-BINDER ERIKA, BOŞCAIU N., COLDEA G., LUPŞA VIORICA, RESMERIŢĂ I. (1971) Zwei neue xerotherme Felsengesellschaften aus dem Durchbruchtal der Donau. Revue Roum de Biol., Série de Bot., Bucureşti, 16(2): 97-103.

SCHNEIDER-BINDER E., VOIK W. (1976) Chorologische und zönologische Untersuchunger über Silene dinarica, Speng. Linzer boil. Beitr., Linz, 8/1, 23-39.

SCHNEIDER, E., DRĂGULESCU, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit. Univ. “Lucian Blaga” Sibiu

SCHRÖTT L. (1968) Vegetaţia rezervaţiei naturale Cheile Nerei. Ocrot. Nat., Bucureşti, 12(2): 193-202.

SCHRÖTT L. (1972) Flora şi vegetaţia rezervaţiei naturale Beuşniţa-Cheile Nerei (Munţii Aninei). Rezumatul de tezei de doctorat, Bucureşti.

SÎRBU, C., OPREA, A. (2011) Plante adventive în flora României, Edit. ”Ion Ionescu de la Brad” Iaşi

STANCU ILEANA DANIELA (2005) Flora şi vegetaţia Munţilor Râiosu şi Buda, Masivul Făgăraş. Edit. Univ. Piteşti.

ŞUTEU Ş. (1968) Vegetaţia ierboasă de stâncărie din Cheile Râmeţului (jud. Alba). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 243-266.

ŞUTEU Ş. (1970) Aspecte ale vegetaţiei lemnoase de stâncărie din Cheile Râmeţului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 221-228.

VICOL E.C., SCHNEIDER-BINDER ERIKA, COLDEA G. (1971) Contribuţii la vegetaţia Munţilor Vrancei. Comunic. de Bot., Soc. Şti. Biol., Bucureşti, 12: 349-358.

VOIK W. (1976) Vegetaţia alpină din valea Şerbotei (Munţii Făgăraşului). Studii şi Comunic. Şti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 20: 47-64.

ZANOSCHI V. (1971) Flora şi vegetaţia Masivului Ceahlău. Teză de doctorat. Cluj-Napoca.