HotăRÂre nr. 14 din iunie 2015 privind aprobarea Programului pentru implementarea Planului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii ngn

Costul dezvoltării infrastructurii NGN

Costurile de dezvoltare a infrastructurii NGN în România sunt estimate a ajunge la un nivel între 3,1 şi 5,5 miliarde Euro, în funcţie de tehnologia aleasă. Planul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii NGN sprijină obiectivele Agendei Digitale pentru România 2020 prin asigurarea implementării Domeniului de acţiune IV – Broadband şi Infrastructura de servicii digitale, pentru care s-a estimat un necesar de investiţii de minim 3,1 miliarde Euro. Din aceste costuri, 2 miliarde Euro sunt estimate a fi necesare dezvoltării de rețele backbone şi backhaul, în timp ce suma de 1,1 – 3,5 miliarde Euro este necesară pentru dezvoltarea de reţele NGA, în funcţie de tehnologia aleasă. Aceste costuri vor fi acoperite doar parţial de investiţii private şi, astfel, o finanţare estimată de 0,7 până la 1,7 miliarde Euro este de aşteptat să provină din surse de finanţare publică şi/sau din alte surse.

Estimările de mai sus se bazează pe următoarele ipoteze:

• 
  Ambele tehnologii, atât cea terestră cât şi cea fără fir, vor fi utilizate în implementările NGN ce au ca scop atingerea eficientă a obiectivelor Agendei Digitale 2020 (principiul neutralităţii tehnologice);
  
• 
  Acoperirea existentă a servit ca bază pentru identificarea evoluţiilor rețelelor NGN necesare şi afirmării necesităţilor de intervenţie (o hartă actualizată a informaţiilor de acoperire a serviciilor este pusă la dispoziţie de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (denumită în continuare ANCOM) la adresa https://statistica.ancom.org.ro:8000/sscpds/public/serviceCoverage#gmap);
  
• 
  Dezvoltări ulterioare a reţelelor de distribuţie de viteză ridicată, precum şi dezvoltări ale infrastructurii backhaul și backbone şi/sau upgrade-uri ale celor existente, totalizând peste 150 mii km sunt estimate a fi necesare în sprijinul implementării reţelelor NGA preconizate.
  

Numeroase studii (OECD 2008, WIK 2008, Francisco Caio 2008, Analysys Mason 2008⁷) estimează că până la 80% din costurile legate de dezvoltarea de noi reţele sunt reprezentate de costurile lucrărilor civile. Chiar dacă astfel de costuri diferă în funcţie de tehnologia utilizată, cifre similare au fost depuse de către cei mai mulţi dintre respondenţii consultărilor publice la nivel european⁸ Conform aceloraşi sondaje, susţinute de feedback-ul primit de la părţile în cauză, arată că o parte semnificativă a acestor costuri pot fi atribuite ineficienţelor în procesul de dezvoltare. Unele dintre aceste ineficienţe pot fi eliminate, iar costurile pot fi astfel reduse prin implementarea unor măsuri simple, cum ar fi o utilizare pe scară mai largă a infrastructurii fizice existente, cooperarea cu furnizorii de utilităţi şi o mai bună coordonare a tuturor actorilor implicaţi în dezvoltarea reţelei. Mai exact, aici sunt abordate cele patru domenii mari, care au fost identificate la nivelul Uniunii Europene ca reprezentând incontestabil factori decisivi adresabili în temeiul legislaţiei naţionale şi/sau comunitare:

(1) ineficienţe sau neajunsuri în utilizarea infrastructurii fizice existente (cum ar fi ţevi, conducte, camere de control, guri de vizitare, cabinete, stâlpi, piloni, instalaţii de antene, turnuri şi alte construcţii de susţinere),

(2) limitări în ceea ce priveşte dezvoltarea în comun,

(3) ineficienţe în acordarea autorizaţiilor de construcţii civile,

(4) limitări cu privire la dezvoltare / instalare de reţele în interiorul clădirilor.

2. Părţi interesate

Următoarele organisme şi/sau organizaţii ar putea fi vizate în mod expres de măsurile de reducere a costurilor de dezvoltare a infrastructurii ca o metodă pentru încurajarea dezvoltării reţelelor NGN:

• 
  Furnizori de servicii de comunicaţii electronice şi operatorii de reţele (operatori de comunicaţii electronice), furnizorii de utilităţi publice proprietarii de infrastructură fizică, municipalităţi, comunităţi, fonduri private, antreprenori sau orice alte companii care intenţionează să dezvolte reţele de comunicatii electronice de bandă largă. Ele ar trebui să beneficieze de măsurile de reducere a costurilor în eforturile lor de dezvoltare a infrastructurii.
  
• 
  Autorităţi publice (cum ar fi autorităţile locale, serviciul de urbanism, arheologie, de mediu şi alte organisme) care eliberează permise de acces la domeniul public, autorizaţii de construcție, precum şi alte autorizații. Simplificarea procedurilor de eliberare a avizelor, precum şi crearea de noi mecanisme de coordonare şi îmbunătăţirea transparenţei în ceea ce priveşte lucrările publice şi de utilizare a infrastructurii va creşte sarcinile administrative ale unor autorităţi;
  
• 
  Contractorii care efectuează lucrări pentru operatori şi municipalităţi. Creşterea eficienţei autorizării şi a procesului de execuţie va schimba profilul cererii de servicii specifice pentru astfel de întreprinderi; pe termen mediu şi lung se aşteaptă o dezvoltare sporită a reţelelor de mare viteză ca urmare a economiilor generate, în beneficiul companiilor care efectuează lucrări publice.
  
• 
  Producători de echipamente şi tehnologii care dezvoltă reţele broadband. Dezvoltarea accelerată şi infrastructura comună aferentă (cum ar fi infrastructura fizică), în special inter-utilităţi, va duce la o creştere a cererii de noi soluţii şi va încuraja inovarea.
  
• 
  Constructori - firmele de construcţii şi dezvoltatorii imobiliari vor trebui să respecte noile cerinţe specifice referitoare la echipamentele din interiorul clădirilor, cerinţe care vor creşte valoarea clădirilor nou-dezvoltate.
  
• 
  Cetăţenii români şi mediul de afaceri - în ceea ce priveşte efectele directe, un acces sporit la infrastructura fizică existentă şi o mai bună coordonare a executării lucrărilor de construcţii civile vor însemna lucrări de săpat mai puţine, ceea ce duce la o scădere a disconfortului urban; cât despre efectele indirecte, accelerarea dezvoltării reţelelor de bandă largă va avea un impact pozitiv asupra gradului de ocupare a forţei de muncă, e-incluziunii, accesului la servicii publice şi, în general, a nivelului de trai.
  
  
  

2.