Industria auto și mecatronica, un domeniu economic cu o dezvoltare rapidă în Regiunea Centru
Yüklə 2,89 Mb.
|
|
Sursă date: ANAF și INS Din analiza situațiilor24 raportate de întreprinderile active în sectoarele economice examinate25, se pot concluziona următoarele:
Mediul construit sustenabil se poate realiza pe baza unor modele conceptuale performante (funcționale, care să ofere siguranță, cu impact redus faţă de mediu), folosind materiale cu caracteristici fizico-mecanice superioare (ex.reciclabile şi cu consumuri de resurse energetice scăzute, impact minim faţă de mediu) și prin aplicarea unor tehnologii adecvate. Dezvoltarea acestor modele conceptuale se poate realiza numai prin existența unei relații strânse între mediul academic și mediul de afaceri, respectiv intensificarea cooperării şi comunicării dintre aceștia. În ultima perioadă (2015-2016), potrivit datelor publicate de Forumul Economic Mondial, în documentul intitulat „Raport privind competitivitatea globală 2015-201630”, România este clasată pe locul 71 în ceea ce priveşte indicele global al competitivității din punct de vedere al calității colaborării CDI dintre universități și întreprinderi , cu un scor de 3,6 pe o scară de la 1 la 7. În acest context, în perioada 2014-2020, la nivel regional se au în vedere dezvoltarea de proiecte și/sau programe care să asigure creșterea gradului de colaborare CDI dintre IMM-uri și universități și asigurarea transferului tehnologic. Schematic, mediul construit sustenabil cuprinde: MEDIUL CONSTRUIT SUSTENABIL materiale și produse (avansate) - dezvoltarea durabilă a mediului construit este condiționată de asigurarea unor materiale și produse sustenabile, reducerea consumului de resurse neregenerabile, valorificarea resurselor locale regenerabile și reducerea cantității de deșeuri;
Avantajele cheie ale regiunii Centru
*Sursă: Prelucrare pe baza datelor publicate de ANAF și RECOM
Consumul de resurse naturale în mediul construit și respectiv în sectorul construcțiilor este determinat în mare parte de deciziile din faza de proiectare și de alegere a materialelor. În ceea ce privește alegerea materialelor de construcție, la nivelul regiunii s-au făcut progrese în ultima perioadă. Un exemplu relevant în acest sens este elementulul modular BSF33, propus de o companie privată din regiune. Acesta este compus dintr-un bloc de spumă poliuretanică placat cu plăci din gips carton, tablă zincată, fibră de sticlă, fibrociment etc. și este utilizat într-o gamă largă de aplicaţii în industria construcţiilor. În plus, la nivelul regiunii există operatori economici cu activitate în domeniul CD34. Promovarea materialelor și produselor avansate este susținută și de activitatatea institutelor de cercetare35 și centrele universitare36 din regiune. Potențial de dezvoltare sustenabilă a industriei lemnului - Cea mai mare CA totală raportată la CA de la nivel național (1.334 milioane euro), 1303 firme, inclusiv al doilea producător din țară. Programe universitare specializate -unica facultate de profil din țară se află la Brașov -Facultatea de Ingineria Lemnului); Numeroase proiecte de cercetare în domeniu; - 1264 mii ha ocupată de vegetație forestieră; - peste 4237,2 mii mc lemn recoltat. Eficiența resurselor - oportunitate în dezvoltarea sustenabilă a sectorului construcțiilor. Materiale de construcții. Materialele de construcții reprezintă intrări pentru industria construcțiilor și, ca atare, este foarte important ca acestea să fie exploatate/produse/dezvoltate în mod sustenabil. Natura producției și a consumului pentru cele mai multe materiale de construcții contribuie la strânsa legătură dintre acestea și sectorul construcțiilor în ansamblu (inclusiv construirea de clădiri rezidențiale și comerciale și de construcție specializate). Consumul mare de resurse (pe distanțe mari) și costurile de transport ridicate fac ca piața materialelor de construcții să fie în mare măsură locală - materialele de construcție sunt, în general, furnizate companiilor de construcții din vecinătatea relativă a instalațiilor de producție. În acest context, piața materialelor de construcții are la baza cererea de pe piața locală/regională și resursele existente. Având în vedere resursele existente la nivel regional, dintre activitățile legate de sectorul materialelor de construcții, cea mai bine conturată este producția lemnului (CAEN 16). Astfel, la nivelul anului 2014, regiunea Centru ocupa primul loc în ceea ce privește numărul total de întreprinderi active - peste 1300 de întreprinderi active37, 24% din numărul total de companii de la nivel național. Resursele naturale, existența specialiștilor în domeniu și activitatea de cercetare bogată pot conduce la dezvoltarea sustenabilă a acestui sector. Figura alăturată prezintă potențialul de dezvoltare a acestuia. Eficiență în extracția resurselor minerale în regiunea Centru. Minerit sustenabil în regiunea Centru. Regiunea Centru este cunoscută pentru potenţialul deosebit în domeniul resurselor minerale, în special gaze naturale, sare, aur, argint, roci utilizabile în construcție etc. Datorită resurselor existente, industria extractivă din regiune s-a aflat deseori în avanposturile dezvoltării la nivel național, oferind metode noi de identificare şi evaluare a resurselor minerale, metode care s-au dovedit ulterior de o importanţă majoră în întreaga lume. Numărul mare al siturilor și permiselor de exploatare 38(143) sugerează că în regiunea Centru există potențial și inclusiv interes ridicat din partea operatorilor economici; la nivelul regiunii, peste 125 de companii au activități legate de extracția materialelor, respectiv, aici se găsesc 14% din numărul întreprinderilor active de la nivel național. Conform statisticilor, în ceea ce privește numărul de firme în domeniul extracției (CAEN 08), regiunea Centru ocupă a doua poziție la nivel național, după regiunea Nord – Vest. Acest lucru indică faptul că, la nivel regional există interes pentru acest subdomeniu, iar pentru asigurarea unui mediu construit sustenabil se impune aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, un manangement riguros al resurselor, eficientizarea activităților și dezvoltarea unor sisteme performante. Reducerea consumului de energie din surse convenționale. Valorificarea resurselor locale este o prioritate pentru regiunea Centru. Acest lucru se referă și la resursele energetice, respectiv la nivel regional s-a identificat un bun potențial de producere a energiei din biomasă (PEBL 457,18 TJ și PEBV 1570,53 TJ ) și din surse solare. De asemenea, potențialul micro-hidro de la nivelul comunităților din zona montană reprezintă peste 30% din întreg potențialul micro-hidro al României. În ceea ce privește situația existentă, la nivel regional, structura capacității electrice totale instalate după tipul de SRE39 a fost astfel: 69,84% solar, 14,3 % hidro (capacități instalate după 2009, microhidrocentrale), 3,23% biomasă și 12,63% energie electrică produsă în centrale de cogenerare. Conform datelor prezentate de ANRE, la sfârsitul lunii mai 2016, aveau licență de funcționare 726 de producători energie din surse regenerabile ( E-SRE), din care 71 erau localizati la nivelul regiunii Centru. La nivelul regiunii Centru, energia electrică din surse regenerabilă se produce utilizând biomasă, energie solară și hidro. Puterea instalată la nivel regional raportată la cea înregistrată la nivel național se prezintă mai jos. Tabel . E-SRE. Putere instalată la nivel regional faă de puterea instalată la nivel național
Sursa: Transelectrica Producția de de E-SRE este condiționată de disponibilitatea resurselor: dacă potențialul solar și hidro al regiunii sunt ponderate, conform datelor statistice, potențialul energetic al biomasei este ridicat (a se vedea Tabel ) Studiile de specialitate dau biomasa ca principala sursă regenerabilă de energie la nivelul regiunii. Un raport al Agenției Europene de Mediu (AEM), efectuat în 2006, considera că 15% din cererea europeană de energie estimată pentru 2030 ar putea fi acoperită de bioenergie obţinută din produse agricole, forestiere şi deşeuri, folosind doar resurse europene. Noile studii41 propun aplicarea principiilor privind eficiența resurselor în dezvoltarea producției de bioenergie în Europa, ceea ce înseamnă o producție mai mare cu un impact de mediu mai mic. Alegerea adecvată a culturilor și identificarea celor mai bune tehnici pentru valorificarea energetică a acestora sunt principalele provocări pentru producția de bioenergie. Pe baza datelor obținute în studiile anterioare42, lunând în calcul potențialul de producție al bioenergiei, având în vedere noile politici din domeniu și potențialul de dezvoltare al tehnologiilor pentru producerea sustenabilă a bioenergiei, considerăm că, utilizarea biomasei pentru producția de energie în centrale electrice, termice și de cogenerare este o iniţiativă importantă la nivel regional. Tabel . Potențialul biomasă lemnoasă43 (PEBL) și biomasă vegetală (PEBV)
Sursa: MDRAP Având în vedere resursele lemnoase existente la nivelul regiunii Centru, precum și stimulentele disponibile (acordarea de finanțări nerambursabile de până la 70% din 200.000 euro), în perioada 2007-2013 au fost puse în funcțiune/modernizate linii de producție peleți/brichete, contribuind astfel la creșterea gradului de utilizare eficientă a resurselor energetice existente. Producția de căldură și energie electrică și producția combinată de căldură și energie electrică din biomasă forestieră a crescut în ultimii ani în regiunea Centru (spre exemplu în judeţul Harghita există sisteme funcţionale de producere a energiei din biomasă - proiectul privind producerea de energie din biomasă (peleţi) din municipiul Miercurea Ciuc, centrala de producție E-SRE din Sebeș aparținând Holzindustrie Schweighofer etc.). Căldura și energia electrică sunt produse și pentru locuințe individuale izolate, școli, servicii publice, spitale, comunități sătești sau orașe (sistemul centralizat pe bază de rumeguş de la Vlăhiţa). Valorificarea energetică a resurselor locale (hidro, biomasă, solar) este una din principale preocupări ale mediului academic de profil din regiune. În aceste condiții, în ultima perioadă au fost elaborate mai multe proiecte44 privind identificarea celor mai bune soluții pentru valorificarea energetică a resurselor precum și instalarea unor sisteme performante pentru producția de E-SRE. Acestea au fost coordonate de Universități45, autorități publice, mediul privat sau ONG-uri. În plus, s-a avut în vedere și cooperarea interregională, un exemplu în acest sens,este proiectul „BIO4ECO – Sustainable regional bioenergy policies: a game changer” (Politici regionale durabile în domeniul bioenergiei: schimbarea jocului)46. Pe de altă parte, pentru asigurarea condițiilor necesare desfășurării activităților CDI, la nivel regional s-a avut în vedere dezvoltarea infrastructurii47 necesare pentru cercetare în domeniu. Avantaje cheie ale regiunii Centru
Construcțiile sustenabile48 se bazează pe următoarele puncte cheie: 1. amplasamentul: care să răspundă nevoilor investitorului și să respecte normele și legislația în vigoare/în cazul unei clădiri existente trebuie avute în vedere condițiile pedoclimatice și studiile de teren; 2. proiectarea: în termeni de durabilitate, pe baza analizelor/studiilor anterioare; 3.materialele de construcție: utilizarea unor materiale eficiente, fabricate în mod durabil. 4.execuţie și managementul resurselor, inclusiv colectarea și valorificarea deșeurilor rezultate, refolosirea componentelor etc.; 5.post-execuție: eficiență energetică și consum responsabil. Energia și respectiv modul de utilizare a acesteia este unul din cei mai importanți factori care determină eficiența unei clădiri49. Eficiența energetică este cea mai puțin costisitoare metodă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și conduce concomitent la eficientizarea economică a tehnologiilor, la reducerea gradului de sărăcie energetică în rândul populației și la securitate energetică. Eficienţă energetică în România și, implicit, în Regiunea Centru a crescut continuu în ultimii ani50. Intensitatea energetică a mediului rezidențial din România a scăzut între 2007 - 2012 cu aproximativ 42%, atât ca urmare a creșterii numărului de măsuri de eficiență energetică implementate51 cât și a restructurării care a urmat crizei. În perioada analizată, cel mai mare progres în implementarea măsurilor de eficiență energetică a fost semnalat în sectorul gospodăriilor unde s-a observat o creștere de 32,2% în 2011 față de perioada 2000-2010. La nivel național, consumul specific de energie electrică a crescut cu 47%, iar consumul de energie pentru încălzirea spațiilor cu 32%52. Aceste evoluții în sectorul casnic au fost influențate de doi factori divergenți: inițierea de măsuri politice și tehnice pentru creșterea eficienței energetice (ex. reabilitare termică) și creșterea nivelul de confort al populației, creșterea numărului de aparate de uz casnic . Datele statistice53 sublinează faptul că, sectorul locuinţelor şi sectorul terţiar (birouri, spații comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale) reprezintă împreună cca 40% din consumul total de energie la nivel naţional. Evoluția situației economice după anul 2000, a condus la creșterea veniturilor populației și a consumului energetic54 în perioada 2000-2003, ulterior (2004-2006), semnalându-se un trend descendent (în contextul alinierii prețurilor la cele de la nivel european). În 2008, consumul total de energie în mediul rezidențial a fost de 32%, iar în sectorul industrial de 37%, după 2009, populația a devenit principalul consumator ajungând la un consum anual de 35% din consumul energetic național. Având în vedere datele de mai sus, în prezenta analiză se vor trata numai sectorul rezidențial de la nivelul regiunii. Clădiri rezidențiale în regiunea Centru: potrivit datelor statistice, în 2015, fondul de locuințe și-a păstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând la nivelul regiunii 1.013.368 de locuințe proprietate privată, din care 596.799 locuințe se aflau în mediul urban, respectiv 58% din totalul de locuințe identificate la nivelul regiunii. Raportat la nivel național, în funcție de numărul de locuințe proprietate privată existente în mediul urban, în 2015 regiunea Centru se afla pe locul 3 după București-Ilfov și Nord-Est, semnalându-se o creștere de peste 40% față de 1990. Eficiența energetică a fondului de locuințe din mediul urban a fost o prioritate la nivel regional, iar în vederea îmbunătățirii eficienței energetice a acestuia s-au implementat măsuri specifice precum: reabilitarea termică a blocurilor, înlocuirea/reabilitarea sistemelor de încălzire și apă caldă, audit energetic etc. Spre exemplu, prin sprijinul obținut prin POR 2007-2013, în regiune s-au implementat măsuri de eficiență energetică (reabilitare termică) în județele Harghita, Mureș și Alba, fiind reabilitate circa 2000 apartamente. Aceste proiecte au asigurat reducerea consumului de energie cu peste 47,6%. Finanțarea prin POR 2007-2013 s-a suprapus cu o un alt program de finanțare55, susținut din fonduri guvernamentale și derulat în paralel. De acest sprijin au beneficiat și APL-uri din regiunea Centru (ex. Miercurea Ciuc, Toplița, Boresc, Cristuru Secuiesc, Tîrgu Mureș, Sărmașu, Sfântu Gheorghe, Brașov, Predeal, Săcele Zărnești, Alba Iulia etc), respectiv în cadrul programului au fost incluse pentru reabilitare peste 26.000 de apartamente56. La nivelul regiunii s-au realizat și investiții privind instalarea de panouri solare şi instalaţii termice pe structuri rezidenţiale și clădiri publice (şcoli, spitale, grădiniţe etc.) prin programul Casa Verde sau prin finanțare din surse private. Cu toate acestea, conform unor studii57 ale Băncii Mondiale, în România numai 1% din blocurile propuse spre reabilitare au fost realizate până în 2012. Aceeași sursă indică faptul că, având în vedere starea de uzură a clădirilor, în principal din cauza neefectuării reparaţiilor la timp, îndeosebi în cazul blocurilor de locuinţe din zonele urbane şi, parţial, în cazul caselor unifamiliale din zonele rurale, peste jumătate din clădirile rezidențiale existente necesită reabilitare şi modernizare termică. Pentru identificarea unor modalități noi pentru reabilitarea clădirilor existente, la nivel regional au fost implementate mai multe proiecte de cercetare58. Colaborarea cu mediul academic a condus la dezvoltarea unor sisteme de termoizolații inovative59 și la realizarea de noi materiale și produse pentru eficientizarea consumului de energie în clădiri (ex. proiect Folex – casa pasivă din localitatea Aiud, județul Alba). La nivelul regiunii, mai exact în județul Brașov, au fost fost construite case eficiente energetic respectând principiile de proiectare ale caselor pasive60. În plus, Asociatia Casa Pasiva din Romania (din Miercurea Ciuc) a derulat un proiect61 privind certificarea viitorilor executanți pentru realizarea clădirilor cu un consum minim de energie, conform Directivei 27/2012/UE, bazat pe ISO 17024:2012 și ECVET (CertCraft ISO și ECVET). De asemenea, au fost implmentate și programe de cooperare cu alte state, spre exemplu, prin asistență nerambursabilă norvegiană, în Brașov au fost reabilitate (izolare termică) clădiri municipale și școli utilizând tehnologii de construcții inteligente. Un alt exemplu în acest sens este proiectul „neZEH- Nearly Zero-Energy Hotels (neZEH) – Hoteluri cu consum de energie aproape zero”; o inițiativă europeană care propun soluții concrete (măsuri de eficiență energetică, producerea E-SRE și stimularea schimbării de comportament a personalului și clienților) pentru reducerea de până la 70% din costurile de operare a hotelurilor. În România au fost selectate trei hoteluri (proiecte pilot), situate în județele Brașov și Harghita. În urma unui audit energetic, s-au stabilit măsuri specifice pentru creșterea performanței energetice a clădirilor și reducerea consumului de energie din surse neregenerabile, reducându-se și costurile operaționale ale hotelului62. În ultima perioadă, la nivel regional s-a urmărit trendul european, prin care se are în vedere utilizarea produselor locale și aplicarea tehnicilor tradiționale cu mici ajustări adaptate condițiilor actuale: de exemplu, în județele regiunii, cu precădere Harghita, Mureș și Covasna, există constructori care folosesc lemnul pentru execuția integrală a clădirilor, asigurând astfel eficiență energetică. În plus, pentru izolarea caselor din lemn, un constructor din Mureș folosește lână. De asemenea, există constructori care utilizează chirpicii din argilă, paiele (de exemplu o firmă din Sovata construiește case din baloți de paie), varul natural sau alte materiale sustenabile. Preocuparea pentru utilizarea materialelor de construcții ecologice, de la nivelul regiunii, este dovedită și de existența unor distribuitori locali de astfel de produse63. Pe de altă parte, în ceea ce privește activitatea economică, la nivelul regiunii se găsește unul din cei mai importanți producători de materiale de construcții și izolații (vată minerală sticlă)64. Conform Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor (transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 372/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), începând cu 1 ianuarie 2019 toate clădirile publice nou-construite și începând cu 1 ianuarie 2021 toate clădirile private nou-construite trebuie să fie clădiri cu consum de energie apropiat de zero (nZEB). În acest context, eficiența energetică a clădirilor este un obiectiv al regiunii Centru. Mai jos sunt prezentate tipurile de clădiri sustenabile care răspund cerințelor de eficiență energetică. Yüklə 2,89 Mb. Dostları ilə paylaş:
|