Industria auto și mecatronica, un domeniu economic cu o dezvoltare rapidă în Regiunea Centru

Copy / Paste intre dispozitive pentru a transfera mai usor datele.

http://www.romanianstartups.com/startup/omnipaste/
Fondatorii sunt sibieni si cauta investitori.

http://www.omnipasteapp.com

la nivelul României, sectorul IT&C și agricultura reprezintă domeniile cu cele mai mari șanse de rezultate excelente în piețele internaționale

• 
  Începând din 1990 și până în 2014 in România s-au înființat peste 30.000 de companii din sectorul IT axate în special pe realizarea de produse și servicii. Aproximativ 70% dintre ele au fost înființate în ultimii 10 ani. Peste 50% din firmele înființate în ultimele 2 decenii sunt în funcțiune și în prezent (2014).
  
• 
  Performanţa financiară a acestui sector a crescut continuu, ajungând la o cifră de afaceri medie anuală de aproximativ 2.8 miliarde euro.
  

Analizând graficele de mai jos, se observă faptul că peste o treime din firmele din domeniul IT (35%) au ca obiect de activitate ”Dezvoltarea de Produse Software”, de 3 ori mai multe decât cele din segmentul ”Alte Servicii IT” și de 2 ori mai multe decât cele din segmentul ”Întreținere și Reparații”. Aproape jumătate din cifra de afaceri din sectorul IT (48%) este adusă de dezvoltarea de produse software, iar profitul depășește, anual, 260 de milioane de euro. La polul opus se află cel de ”Întreținere și Reparații”, cu un profit de 11 ori mai mic.



Grafic nr.1 Segmentele sectorului IT în funcție de numărul de firme, obiectul principal de activitate și cifra de afacere în 2012 (Sursa: KeysFin¹⁰⁰)

http://gibbousgame.com/

Este un joc online de aventura dezvoltat de atelierul indie Stuck In Attic din Targu Mures. In 5 Aprilie 2016 a demarat strangerea de fonduri pe platforma de crowd funding Kickstarter iar pana in 5 mai proiectul a strans aproape 54.000 USD de la 1929 de sustinatori. https://www.kickstarter.com/projects/777841902/gibbous-a-cthulhu-adventure?ref=discovery

În plus, cercetările realizate de KeysFin au mai pus în evidență faptul că firmele româneşti sau care au bază în România dezvoltă produse software în special pentru clienţii din străinătate. Acestea acoperă o gamă largă, de la software pentru aplicaţii web la produse complexe destinate unor linii industriale din diverse domenii. În ceea ce privește repartiția spațială la nivel național, 4 din 10 companii IT sunt localizate în Bucureşti, urmat de judeţele Cluj, Timiş şi Braşov.

Este important de menționat faptul că în plină criză economică, sectorul IT din România a fost singurul sector economic în care nu s-a recurs la concedieri. In plus, în 2012 față de anul 2008 s-a înregistrat o creștere a numărului de salariați cu 30%. ¹⁰¹(284000 de persoane în 2012). În plus, potrivit datelor statistice de la Institutul Național de Statistică, salariile angajaților din domeniul IT au crescut cu 54% în perioada de recesiune economică 2008-2012, salariul mediu net ajungând la 870 de euro, fiind de 2,5 ori mai mare decât media pe economie. Se anticipează că tendința de va păstra întrucât foarte mulți angajatori scot la concurs locuri de muncă provenind din sectorul IT.

Conform datelor BNR¹⁰², în anul 2013 industria IT s-a clasat pe locul al 2-lea în clasamentul domeniilor exportatoare de servicii, înregistrând un total de 1,4 miliarde de euro din exportul serviciilor informatice, cu 27% mai mult față de anul anterior. Valoarea acestor exporturi a continuat sa creasca, inregistrand in anul 2014 aproape 1,78 miliarde euro iar in anul 2015, potrivit aceleiasi surse, exportul a ajuns la aproape 2,15 miliarde euro. Primele 6 luni ale anului 2016 au insemnat un export de servicii informatice si informationale in valoare de 1,053 miliarde euro.

Valoarea adăugată adusă în economie de dezvoltarea sectorului IT&C se traduce într-o contribuție semnificativă la Produsul Intern Brut (PIB), o creștere a competențelor în cadrul companiilor, un impact pozitiv asupra ratei de ocupare a forței de muncă și în creșterea productivității și a gradului de inovare industrială. Printre diferitele segmente care alcătuiesc sectorul IT&C, industria software este unul dintre cele mai dinamice, mai mult ca oricând într-o piață care se mută către cloud, mobilitate și celelalte tendințe tehnologice cu efect transformator în economie.¹⁰³

România prezintă un potențial ridicat de a deveni o adevărată forță în industria IT, sectorul IT având posibilitatea de a fi motorul unei economii viabile. Acest lucru e susținut de numărul mare și de înaltă competență a specialiștilor în domeniu, dar și de numeroasele start-up-uri de succes. În plus, România are cel puțin 3 avantaje pentru a deveni lider în domeniul IT la nivelul Europei de Sud-Est. În primul rând, țara noastră se afla pe locul al cincilea în lume în ceea ce privește viteza de Internet, conform Bloomberg. Mai mult, costurile sunt de cinci ori mai mici decât în statele vestice. Forța de muncă înalt calificată în domeniul IT rămâne, totuși, atuul principal al României. (Sursa: Forbes¹⁰⁴, martie 2014). Sectorul IT este, de altfel, privit ca unul din sectoarele strategice de crestere de catre Guvernul Romaniei care, prin Departamentul pentru Investitii Straine si Parteneriat Public Privat, gestioneaza initiativa InvestRomania. Conform site-ului http://investromania.gov.ro/¹⁰⁵, capitalul uman din domeniul IT creste in fiecare an cu peste 7000 de absolventi de universitate, valoarea prevazuta pentru 2018 fiind de peste 100.000 de persoane, ceea ce plaseaza Romania inaintea SUA, India, China sau Rusia la numar de ingineri / capita.

Departamentul pentru Investitii Straine si Parteneriat Public Privat nominalizeaza separat industriile creative si culturale ca fiind un alt domeniu de dezvoltare strategic pentru Romania insa daca este sa privim ponderile economice ale diverselor activitati care compuns acest sector in intelesul larg al notiunii (incluzand si ITC), pot fi identificate activitati care au crescut substantial precum si activitati pentru care scaderile au fost dramatice. Aceste evidente rezulta din analiza Institutului European din Romania asupra industriilor creative¹⁰⁶ si sunt sumarizate in continuare.

Din prezentarea grafica rezulta ca SCC s-au dezvoltat mai accelerat in Romania dacat in UE 27, contributia la VAB crescand de la 4,15% in 2009 la 5.69% in 2012 si 6.45% in 2013, in timp ce, in UE 27, contributia la VAB a ajuns la numai 5.1 in 2012 iar pentru 2013 nu avem date. Relevant este insa si faptul ca ambele tendinte sunt ascendente.
In Romania, intre 2009 si 2013, industria cea mai semnificativă în ceea ce privește valoarea adăugată brută creată a fost industria Programării pe calculator, a consultanței și a activității de servicii informaționale, având cea mai mare pondere în totalul sectoarelor culturale și creative. În cei 5 ani, această pondere a acestui sector în totalul SCC a avut o dezvoltare impresionantă, crescând cu 35,8%, pornind de la 41,9% în 2009, și ajungând la 57,0% în 2013. Următorul sector cu o contribuție puternică la valoarea adăugată brută generată de SCC este Activități creative, artistice și de divertisment; biblioteci, arhive, muzee și alte activități culturale; activități de pariuri și jocuri de noroc, având o evoluție fluctuantă pe parcursul intervalului analizat, însă înregistrând o creștere evidentă (44,7%) per total: 14,5% în 2009 și 21% în 2013. Restul subdomeniilor au suferit scăderi ale ponderii lor în totalul valorii adăugate brute create de sectoarele culturale și creative. Astfel, activitățile de Tipărire și copiere a înregistrărilor au scăzut cu 47,6%, de la 10,4% la 5,4%, Editarea și producția cinematografică, video și a programelor TV; Activitățile de înregistrare audio, programare și radio au suferit un declin de 38,7%, de la o pondere de 14,5%, la una de 8,9%, iar industria Publicității și a cercetării de piață a resimțit și ea o scădere dramatică de 58,8%, pornind de la o pondere de 18,6% în 2009 și însumând doar 7,7% în 2013.

Analiza ponderii SCC în economie pe baza datelor micro la nivel de firmă realizata de IER ne aduce o perspectivă defalcată a contribuției fiecărui sub-sector în parte la economia românească. În cele ce urmează, vom prezenta ierarhiile realizate de IER a acestor sub-sectoare în funcție de numărul de firme, de ocupare și de cifra de afaceri generată. Având în vedere numărul mare de sub-sectoare (45), topurile vor lua în calcul doar acele sub-sectoare care au o contribuție mai mare de un prag convențional de 1% ca pondere în total SCC.

Ierarhia codurilor CAEN de SCC în funcție de numărul de firme active (2014) (sursa IER)
La nivel micro, in funcție de numărul de firme, devine vizibil faptul că un număr de patru sub-sectoare concentrează aproape jumătate (48,67%) din toate firmele active în SCC. Dintre acestea, se evidențiază la lider sub-sectorul Activități ale agențiilor de publicitate care înregimenteaza 5.652 firme active la nivel național. Dacă însă am combina codurile aferente activității de servicii IT (subclasa 62 = 6201+6202+6209), am observa că un sfert din firmele SCC (24,64%) se concentrează pe aceste activități. IER estimeaza ca, insumate, cele 22 coduri CAEN din graficul de mai sus reprezintă 92,60% din totalul numărului de firme active din SCC și 6,62% din totalul firmelor din România.
În funcție de numărul de angajați, topul subsectoarelor SCC se modifică parțial, în sensul că lider este subsectorul de Activități de realizare a soft-ului la comandă, ce reunește mai mult de un sfert din toți angajații SCC în România (26,88%). Dacă ar fi să adunăm toate codurile CAEN din subclasa 62, am observa că s-ar strânge 37,95% din toți angajații SCC. Însumate, cele 19 coduri CAEN din graficul de mai jos reprezintă 91,45% din totalul salariaților din SCC și 3,52% din totalul angajaților din România.

Ierarhia codurilor CAEN de SCC în funcție de ocupare (nr. angajați 2014)
Analiza pe baza cifrei de afaceri generate de companiile active în domeniile SCC confirmă poziția de lider a Activităților de realizare a soft-ului la comandă (peste un sfert din CA generată). Similar, subclasa 62 de activități servicii IT generează la un loc 41,82% din totalul CA al domeniului SCC.

Însumate, cele 15 coduri CAEN din graficul de mai sus reprezintă 89,98% din totalul cifrei de afaceri realizată de firmele din SCC și 2,42 din totalul cifrei de afaceri a firmelor din România

Industriile creative in Regiunea Centru

Conform unui studiu realizat de Institutul European din Romania¹⁰⁷ si publicat la inceputul anului 2016, patru din judetele care compun Regiunea Centru, respectiv Brasov, Sibiu, Mures si Harghita se regasesc in Top 20 ca pondere in economia nationala pe sectorul cultural si creativ, pentru anul 2014. Brasovul este pe locul 4, cu 4% din total operatori de profil, 3,61% din gradul de ocupare national si 2,6% din cifra de afaceri nationala. Urmatorul judet clasat este Mures (locul 11), cu 2.03% din numarul de firme, 1,9% din gradul de ocupare si 0.98% din cifra de afaceri, urmat de Sibiu (locul 13), cu procente de 1.83% din numarul de firme, 1,68% din gradul de ocupare si 1.27% din cifra de afaceri, si de Harghita (locul 20) cu 1.03% din numarul de firme, 1,04% din gradul de ocupare si 0.74% din cifra de afaceri. Din prelucrarea datelor cuprinse in acest clasament, rezulta urmatoarea ierarhizare:

Pozitie	Regiune	Nr. judete in top 20	Pondere in nr. firme %	Pondere in ocupare %	Pondere in cifra de afaceri %
1.	Bucuresti – Ilfov		42,19	50,74	66,87
2	Nord – Vest	2	11,1	13,59	9,49
3.	Centru	4	8.89	7.23	5.59
4.	Vest	3	6.97	5.55	3.35
5.	Nord – Est	3	5,61	5,49	3,22
6	Sud Muntenia	2	4,87	3,50	4,60
7	Sud - Est	2	4,67	3,04	1,48
8	Sud –Vest	1	1,98	1,71	0,9
Total			86,28	90.85	95.55

Aceasta ierarhizare este suficient de relevanta in conditiile in care firmele examinate in studiul IER reprezinta peste 86% din totalul operatorilor economici din zona de industrii creative si culturale, asigura aproape 91% din ocuparea la nivel national pe acest segment si genereaza peste 95% din cifra de afaceri nationala a sectorului. De asemenea, ierarhizarea este doar partial suprinzatoare in conditiile in care Bucurestiul si judetul Ilfov era de asteptat sa polarizeze masiv aceste industrii iar dezvoltarea de pana acum a Clujului determina plasarea Regiunii Nord Vest pe locul II. Regiunea Centru ocupa locul III, oarecum suprinzator, inaintea Regiunii Vest, insa este remarcat o distributie mai echilibrata intraregionala, Regiunea Centru, cu 4 judete incluse in acest top 20, fiind regiunea cu cele mai multe judete.

Topul realizat de IER este consistent si cu analiza Departamentului pentru Investitii Straine si Parteneriat Public Privat¹⁰⁸ din cadrul Guvernului Romaniei, analiza concentrata doar pe sectorul IT, care identifica Bucurestiul, Cluj Napoca si Timisoara ca centre mature in domeniul IT in Romania, alaturi de inca 5 centre emergente, respectiv Sibiu si Brasov (Regiunea Centru), Craiova (Regiunea Sud Vest, singurul judet din aceasta regiune in top 20 intocmit de IER), Iasi (Regiunea Nord Est, aflat pe locul 7 in top 20 industrii creative) si Galati (Regiunea Sud Est, aflat pe locul 14 in top 20 industrii creative).

IER a examinat si dinamica acestor industrii in perioada 2009 – 2014, evolutia fiind cel putin interesanta, pentru primele 10 judete:

• 
  in ceea ce priveste dinamica ponderii gradului de ocupare la nivel national, Brasovul si Muresul , din regiunea Centru, au inregistrat cresteri de 0,26 si, respectiv, 0,20 pp, in timp ce, spre exemplu, Bucurestiul a pierdut 4,99 pp iar Clujul a castigat 4,56 pp, Timisul crescand doar cu 0.04pp. Au mai scazut in aceasta perioada Constanta, cu 0.32 pp, si Doljul, cu 0.17 pp
  
• 
  pentru indicatorul dinamica ponderii in cifra de afaceri, Brasovul si Muresul, din regiunea Centru, au inregistrat cresteri de 0,49 si, respectiv, 0,18 pp, in timp ce Bucurestiul a pierdut 6,86 pp, Constanta 0,27 pp iar Doljul 0,02 pp. In aceeasi perioada, Clujul a crescut cu 3,42 pp iar Timisul si Iasul cu 0,31 pp si, respectiv, 0,62 pp
  

Conform datelor disponibile pe site-ul European Cluster Observatory¹⁰⁹, la anul 2011, numarul de angajati pe regiuni de dezvoltare, in sectorul industriilor creative este urmatorul: