Industria auto și mecatronica, un domeniu economic cu o dezvoltare rapidă în Regiunea Centru

SmartDreamers – startup din Targu Mures

Platforma de recrutare SmartDreamers, fondata de trei tineri din Targu Mures, a primit o investitie de 700.000 de euro din partea fondului local de private equity pentru crestere si venture capital, Catalyst Romania. Banii urmeaza sa fie investiti in extinderea regionala a companiei, cresterea echipei si promovare. Startup-ul a fost fondat in 2014 de Adrian Cernat, Marius Huza si Mihai Ceusan, este utilizata, in prezent, de peste 2.000 de companii din Romania si Ungaria si are peste 100.000 de candidati in baza de date. In prima parte a acestui an SmartDreamers a inregistrat venituri de circa 100.000 de euro. (sursa http://www.startupcafe.ro/stiri-afaceri-21271751-smartdreamers-marius-ghenea-investitie-catalyst-romania-startup.htm)

In Uniunea Europeana primele 5 regiuni cu cel mai mare număr de firme în industriile creative erau: Lombardia cu peste 58 de mii de firme (Italia), Stockholm cu peste 44 de mii de firme ați (Suedia), Mazowiecki cu peste 41 de mii de firme (Polonia), Lazio cu peste 32 de mii de firme (Italia) și Île de France cu peste 31 de mii de firme (Franța). La polul opus, cele 3 regiuni cu cel mai mic număr de firme în industriile creative sunt: Melilla și Ceuta din Spania și Dytiki Makedonia (Grecia). In România, regiunea cu cel mai mare număr de firme în industriile creative era București-Ilfov, pe locul 24 la nivelul Uniunii Europene și cu peste 12 mii de firme, iar la polul opus este regiunea Sud-Vest Oltenia care ocupă locul 128 la nivelul Uniunii Europene și care are peste o mie de firme. Regiunea Centru ocupă locul 3 la nivel național și locul 86 la nivelul Uniunii Europene având aproape 3 mii de firme în industriile creative. Un alt indicator statistic relevant este ponderea salariaților din industriile creative în total regiune. Astfel, primele 5 regiuni europene cu cele mai mari ponderi ale salariaților din industriile creative erau: Stockholm cu 10,06%, Inner London cu 9,57%, Praga cu 8,25%, Lazio cu 6,95% și Etela-Suomi/Aland cu 6,72%. La popul opus, regiunile cu cele mai mici ponderi ale salariaților din industriile creative erau Melilla și Ceuta din Spania și Nord-Est (România, doar 0,61%). In România, regiunea cu cea mai mare pondere era București-Ilfov, care ocupa locul 18 la nivelul Uniunii Europene cu 5,46%. Regiunea Centru ocupa locul 2 la nivel național și locul 241 la nivelul UE având o pondere de 1,18%. (datele acopera intervalul 2005 - 2008)¹¹⁰.

Aceeasi sursa de date, respectiv European Cluster Observatory, a utilizat si Institutul European din Romania, cand a examinat clasificarea regiunilor romanesti in context UE 27, din perspectiva numarului de angajati, plasarea fiind urmatoarea (valabil pentru anul 2011):

Pozitia in UE	Regiune	Salariati SCC
17	Bucuresti - Ilfov	67155
113	Nord Vest	15033
134	Centru	12603
169	Vest	8338
178	Nord Est	7862
192	Sud Muntenia	6306
195	Sud Est	6029
201	Sud Vest	5228

Se poate observa ca regiunea Bucuresti Ilfov ocupa un meritoriu loc 17 la nivel european, ceea ce nu este totusi de mirare din perspectiva dimensiunii si, mai ales, a statutului de capitala a municipiului Bucuresti. Regiunea

Centru este bine plasata in plutonul regiunilor din Romania, pe pozitia 134 la nivel european, dupa Nord Vest insa la distanta destul de mare fata de celelalte regiuni

Din perspectiva numarului de firme, pozitionarile se modifica oarecum. Regiunea Bucuresti Ilfov ramane in varful ierarhiei nationale insa trece de pe locul 17 pe locul 33 european. Toate celelate regiuni romanesti se ridica in clasament (din intevalul 113 – 201 in intervalul 96 - 163), cu diferenta notabila a inversarii pozitiilor intre regiunile Vest si Nord Est.

Regiunea Centru ramane pe locul 3 la nivel national in ambele ierarhii, ocupand, de aceasta data, pozitia 109 la nivel european.

Pozitia in UE	Regiune	Firme SCC
33	Bucuresti - Ilfov	11551
96	Nord Vest	3415
109	Centru	2951
128	Nord Est	2150
130	Vest	2092
135	Sud Muntenia	2002
139	Sud Est	1916
163	Sud Vest	1252

Daca este sa privim la nivel de ramuri ale industriilor creative si culturale, este evident faptul ca ITC reprezinta principala sursa de crestere si genereaza cele mai mari valori, atat in randul cifrei de afaceri, cat si in randul numarului de angajati. Conform studiului realizat de Institutul European Roman, topul 10 al judetelor ca pondere in Activități de realizare a soft-ului la comandă pe anul 2014 arata in felul urmator:

Nr.	Judet	Pondere nr. firme	Pondere ocupare	Pondere cifra de afaceri
1.	Municipiul Bucuresti	33,42%	43,49%	50,17%
2.	Cluj	13,34%	21,44%	16,40%
3.	Timis	5,76%	6,06%	4,27%
4.	Iasi	4,85%	4,92%	3,11%
5.	Ilfov	2,79%	4,49%	4,53%
6.	Brasov	4,94%	4,33%	3,37%
7.	Sibiu	2,92%	2,57%	2,29%
8.	Dolj	2,33%	1,90%	1,13%
9.	Mures	2,48%	1,53%	0,92%
10.	Prahova	2,10%	1,41%	8,67%
Total pondere		74,94%	92,14%	94,86%
Total cifre absolute		4760	40868	8.060.267.418 lei

Tot din clasa 62 face parte si Activitati de consultanta IT, unde, conform studiul IER, clasamentul arata in felul urmator:

Nr.	Judet	Pondere nr. firme	Pondere ocupare	Pondere cifra de afaceri
1.	Municipiul Bucuresti	45,76%	64,32%	79,25%
2.	Brasov	4,34%	7,06%	3,15%
3.	Cluj	6,08%	4,86%	2,27%
4.	Timis	5,06%	3,54%	2,19%
5.	Galati	1,54%	3,35%	0,83%
6.	Iasi	3,71%	3,10%	1,92%
7.	Bihor	2,51%	1,34%	0,79%
8.	Prahova	3,23%	1,30%	3,06%
9.	Gorj	1,01%	1,21%	0,38%
10.	Sibiu	1,54%	1,03%	0,20%
11.	Ilfov	3,91%	0,91%	1,02%
Total pondere		78,69%	92,03%	95,07%
Total cifre absolute		2074	11.184	3.445.623.532

Din clasamentele de mai sus se poate observa pozitia consolidata pe care o are regiunea Centru in aceste sectoare. In primul clasament, Brasovul, Sibiul si Muresul cumuleaza 10,54% pondere in numar de firme, 8,43% pondere in numar de angajati si 6,58% pondere in cifra de afaceri, ceea ce, in mod clar, plaseaza Regiunea Centru pe locul 3 national, dupa Bucuresti-Ilfov si Nord Vest. In al doilea sector examinat, Brasovul si Sibiul cumuleaza 5,88% din ponderea in numarul de firme, 8.09% pondere in numar de angajati si 3,35 pondere in cifra de afaceri generata la nivel national. Concluziile acestei examinari sunt intarite de analiza realizata de Departamentului pentru Investitii Straine si Parteneriat Public Privat (vezi mai sus), conform cu care Sibiul si Brasovul se constituie ca doua sub-clustere orientate spre programare in C++, cloud, virtualizari si helpdesk, totalizand peste 1000 de absolventi anual.
Brasovul este considerat un hub emergent in business services si gazduieste jucatori majori din industria IT precum Arvato Bertelsmann, Atos, CriSoft, CS Vision, Elektrobit, Essensys Software Solutions, Pentalog, Renovatio IT Solutions, Siemens, Sinoptix, EBS, Route 66. Ecosistemul local este imbogatit de initiative antreprenoriale precum RawVisual, SellaDeal, Sharpfront Creative, Sitedity, Thino, la care se adauga companii mature precum BIT Software, B2B Digital, 2 NET, Proteus Grup Braşov, Visual Fan, ESSMEDIA, HIX Consulting, SAN Software, Brahms International Brasov, APLIX.
Tot in Brasov se regasesc trei spatii de co-working functionale in Regiunea centru, respectiv Hub 1317, Hub OneZero si Alchemy Hub, ambele orientate spre tehnologie.
Un alt hub emergent in domeniul tehnologiei IT este Sibiul, gazda pentru jucatori de talie internationala precum Visma, BearingPoint, Comdata Service, IQuest, EBS, Stefanini, Marquardt, alaturi de jucatori locali relevanti precum Sobis Solutions, GAMA IT, Top Net, Industrial Software, Geo Strategies, IMAGIS, Intelligent IT, IT Perspectives, Tehno Smart, Miraculix. La acestia se adauga start-up-uri inovative precum OmniPaste, Autostopul.ro si Eventya, precum si spatii colaborative (co-working) precum Central Hub Sibiu.
Absent de pe harta hub-urilor emergente intocmita de Departamentul pentru Investitii Straine si Parteneriat Public Privat, Muresul este, cu toate acestea, bine plasat in regiune, in domeniul IT, fiind prezent prin SVT Electronics, Multiplan Electronics, Navigator Software, Expert Company Group, Redatronic, Softwarenet, Elsig Computers, Sysgenic Romania, Amplusnet, Koracell Romania, la care se adauga start-up-uri inovative de genul Agraf, Lateral, VisualPath, Organizly, SmartDreamers, SocialLook sau Stuck In Attic.
Judetul Alba contribuie si el cu o serie de firme active in domeniul IT, precum Soft Engineering, Cristalsoft, Atlanticmoon, Transylva Modul, Gida Tech, Secure4Net, Vialogix, Apulum Technologies, RocknrollSeen, INFO DSC, BILCOM ALBA, Cybertech, Creator, SILICON SYSTEMS TRANSYLVANIA, Aviato Soft, etc

In Covasna se regasesc BWJ PROJECT, DataS, Cosys Computer Systems, GNOME Design, Vega Servicii, Laudo, Red Rock Tech, Simbound, Netinf, Orbansoft, Krsoft, Code-Zone, Delkasoft, etc.

In Harghita activeaza ConSoft, SIGMASOFT, C-Soft, Netter System , STYLUS, NETCOMP, GEOTOP, Dynaweb, Soft Studio, Infotek Business Solutions, Odego, Proglab Studio, Transoft, Cloud Systems, Creative Online Media, Leading Soft, Gerp App Solutions, etc.

Un alt sector al industriilor creative examinat de Institutul European din Romania in studiul publicat in 2016 este sectorul Activitati ale agentiilor de publicitate. Conform acestui studiu, la anul 2014, primele 10 judete sunt:

Nr.	Judet	Pondere nr. firme	Pondere ocupare	Pondere cifra de afaceri
1.	Municipiul Bucuresti	48.46%	55.09%	75.06%
2.	Cluj	6.46%	12.99%	3.99%
3.	Ilfov	3.84%	4.29%	4.02%
4.	Timis	3.40%	3.75%	1.88%
5.	Constanta	3.40%	2.70%	1.33%
6.	Brasov	3.87%	2.40%	1.85%
7.	Prahova	2.72%	2.04%	2.11%
8.	Arges	2.21%	1.41%	0.65%
9.	Mures	1.59%	1.16%	0.46%
10.	Bihor	2.11%	1.10%	1.35%
Total pondere		78.06%	86.93%	92.69%
Total cifre absolute		5652	20.540	4.426.309.871 lei

Pozitia Munipiului Bucuresti este de dominatie clara a pietei, fiind urmat, la mare distanta, de Cluj. Este de remarcat, insa, prezenta a doua judete din Regiunea Centru in acest clasament, respectiv Brasov si Mures, care totalizeaza 5,46% din ponderea firmelor, 3,56% din ponderea ocuparii si 2,31% din cifra de afaceri. De asemenea, județul Brașov are a treia densitate de firme din țară din domeniu, ceea ce autorii studiului considera ca poate conferii o bază posibilă pentru o dezvoltare viitoare.

In sectorul Activitati de tiparire, ierarhia primelor 10 judete la anul 2014 este, conform studiului IER, urmatoarea:

Nr.	Judet	Pondere nr. firme	Pondere ocupare	Pondere cifra de afaceri
1.	Municipiul Bucuresti	27.19%	38.49%	52.62%
2.	Cluj	7.21%	8.46%	10.95%
3.	Ilfov	5.20%	6.73%	7.31%
4.	Harghita	1.78%	4.82%	5.15%
5.	Iasi	3.64%	4.54%	3.01%
6.	Timis	4.16%	3.16%	2.07%
7.	Bihor	2.90%	2.59%	1.73%
8.	Maramures	1.56%	2.54%	1.08%
9.	Constanta	2.60%	2.25%	1.04%
10.	Mures	3.86%	1.92%	0.83%
Total pondere		60.10%	75.52%	85.80%
Total cifre absolute		1346	12.298	2.809.382.936 lei

Remarcabila este pozitia judetului Harghita in acest top, pe locul 4, cu o pondere de ocupare de 4,82%, inaintea unor judete mult mai dezvoltate economic. Din nou Regiunea Centru are doua judete in top, Harghita si Mures, care totalizeaza 5,64% din numarul de firme, 6,74% din total ocupare la nivel national pe sector si 5,98% din cifra de afaceri generata.

In ceea ce priveste sectorul de arhitectura, clasamentul intocmit de Institutul European din Romania pentru anul 2014 consacra, inca odata, pozitia Regiunii Centru:

Nr.	Judet	Pondere nr. firme	Pondere ocupare	Pondere cifra de afaceri
1.	Municipiul Bucuresti	32,94%	34,48%	44,13%
2.	Cluj	7,11%	7,12%	5,05%
3.	Timis	5,47%	4,62%	3,38%
4.	Constanta	3,31%	3,55%	2,48%
5.	Brasov	3,75%	2,88%	2,53%
6.	Prahova	2,72%	2,74%	2,50%
7.	Iasi	2,81%	2,70%	2,23%
8.	Mures	2,17%	2,59%	4,44%
9.	Bihor	2,64%	2,49%	4,91%
10.	Arges	2,14%	2,39%	2,19%
Total pondere		65,06%	65,56%	73,84%
Total cifre absolute		3600	7964	888.228.419 lei

Conform IER, datele arată o dispersie la nivel județean ceva mai mare decât în cazul altor subsectoare SCC, firească daca se ia in considerare dimensiunea locala a serviciilor.În ceea ce privește cifra de afaceri generată, Clujul este secondat de Bihor și Mureș, ceea ce indică prezența unor actori relevanți la nivel național și în aceste județe. De asemenea, cele doua judete din Regiunea centru prezente in top 10 cumuleaza 5,92% din numarul de firme, 5,47% din numarul de angajati si 6,97% din cifra de afaceri la nivel national.