Industria auto și mecatronica, un domeniu economic cu o dezvoltare rapidă în Regiunea Centru
Yüklə 2,89 Mb.
|
|
Regiunea Centru este bine reprezentată la categoria de medici și asistenți medicali, peste media națională, dar sub media UE. În ceea ce privește categoriile de farmaciști și stomatologi, acesta se află la un nivel apropiat de media națională la categoria de farmaciști sau peste media națională la categoria de stomatologi.
Scăderea numărului de medici și asistenți medicali raportat la 100.000 de locuitori, așa cum rezultă din datele statistice din baza de date pentru sănătate la nivel European, susțin informațiile conform cărora, începând cu anul 2007 când România a aderat la Uniunea Europeană, fenomenul migrației personalului medical calificat a luat amploare, cei mai mulți dintre cei care au ales să plece făcând parte din cele două categorii mai sus menționate. Un posibil motiv ar fi cel amintit anterior, respectiv atracția față de condițiile mai bune de muncă, de venit sau de recunoaștere profesională. Așa cum se poate observa și din graficele de mai jos, atât la nivel național, cât și regional, cele mai multe categorii de personal medical au cunoscut un trend ascendent în perioada analizată, doar categoria de medici de familie se află în continuă scădere. O explicație ar putea fi interesul tot mai scăzut al studenților pentru medicina de familie, din cauza diferențelor semnificative de remunerație dintre un medic de familie și un medic specialist.  
Perspective de dezvoltare Regiunea Centru dispune de o infrastructură de sănătate dezvoltată atât în mediul public, cât și în cel privat, având trei mari centre universitare și medicale (Brașov, Tg. Mureș și Sibiu) capabile să asigure, împreună cu celelalte județe din regiune, servicii și forță de muncă de calitate în domeniul sănătății. Lanțul valoric al sectorului medical și farmaceutic este complet și există reprezentanți pentru fiecare din cele trei mari categorii: producție de medicamente și echipamente medicale, distribuție și comerț cu amănuntul, însă cele mai multe companii sunt orientate preponderent spre zona de distribuție și retail. În ultimii ani, activitatea de cercetare-dezvoltare a cunoscut un trend ascendent, fiind încurajată de finanțările nerambursabile disponibile în acest sens. A fost depus un număr semnificativ de proiecte atât din mediul privat, cât și din cel public. Fără a minimaliza importantele realizări din ultimii ani, putem spune că există totuși și minusuri în acest sector, în special în sistemul public de sănătate, utilizarea eficientă a resurselor publice fiind unul dintre aspectele care poate fi îmbunătățit, împreună cu o alocare suplimentară a fondurilor publice care să fie direcționate spre dezvoltarea și îmbunătățirea condițiilor din sistemul de sănătate. Piaţa serviciilor medicale este una din pieţele cu o tendinţă rapidă de dezvoltare. Sectorul a avansat puternic în ultimii ani și are un potențial ridicat de dezvoltare atât în mediul public, cât și în cel privat, nevoia de a oferi servicii de calitate fiind accentuată mai ales în mediul privat, unde nivelul de competitivitate este tot mai ridicat. Turismul balnear – domeniu economic cu potenţial de dezvoltare în Regiunea Centru Turismul balnear este un subsegment al turismului de sănătate, alături de turismul medical, talasoterapia, hidroterapia, wellbeing/spa şi fitness. Dintre cele menţionate anterior se situează pe locul doi în ordinea crescătoare a medicalizării. Specificul turismului balnear este utilizarea unei ape minerale naturală care provine din pânze freatice sau surse naturale și ale cărei proprietăţi curative sunt recunoscute (efecte chimice, termice și mecanice). Este în general practicat într-un mediu natural adecvat. Tratamentele balneare sunt din ce în ce mai mult considerate ca tratamente preventive. Turismul balnear reprezintă una din formele de circulaţie turistică constantă, cu o clientelă relativ stabilă, care contribuie la ridicarea coeficienţilor de utilizare a capacităţilor de cazare şi la realizarea unor încasări medii sporite pe zi/turist. Europa ca şi ţara noastră se află într-un proces accelerat de îmbătrânire demografică, vârstnicii fiind cel mai important grup ţintă pentru turismul de sănătate. În plus, în majoritatea ţărilor europene, puterea de cumpărare a unei persoane de peste 50 de ani este de acum înainte superioară cu 30% celei a altor categorii de vârstă. Seniorii deţin 50% din venitul net al gospodăriilor din Europa de Vest. Grafic 1. Ponderea seniorilor cu vârste de peste 65 de ani în total (%) Surse date: Eurostat, The U.S. Census Bureau şi Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear România este una din ţările cu cele mai bogate şi mai variate resurse utilizate în tratamentele balneare. În condiţiile în care România dispune de un potenţial balnear de excepţie, caracterizat nu numai prin faptul că deţine o treime din apele minerale existente în Europa, dar şi prin cea mai mare diversitate de factori naturali de cură dintre care unii cu valoare de unicat sau puţin răspândiţi în Europa, turismul balnear are potenţial de a deveni un pilon de bază al turismului romanesc. Cadrul organizatoric şi legislativ privind funcţionarea şi dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice în România Conştientizând potenţialul natural existent, autorităţile guvernamentale din sectorul turistic au planificat şi implementat unele acţiuni menite să revigoreze turismul balnear românesc. În anul 1993 a fost elaborată o evaluare calitativă, realizându-se o ierarhizare a staţiunilor balneare prin calcularea unor indici de atractivitate, iar în 1997 au fost reinventariaţi factorii naturali de cură din staţiunile balneare. De asemenea, în anul 2007, a fost întocmit Master Planul pentru Turismul Naţional al României 2007 - 2026, care vizează printre alte forme de turism şi turismul balnear. Documentul oferă informaţii cu privire la oferta de produse balneoclimaterice principale, unităţile de cazare înregistrate în staţiunile balneare româneşti şi clientela din aceste staţiuni. Acest Master Plan a fost elaborat în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Turismului, prin el au fost stabilite punctele forte şi slabe ale României ca destinaţie turistică şi cuprinde un program de acţiune pe şase ani (2007-2013). în anul 2009 a fost elaborat un Master Plan specific pentru Dezvoltarea Turismului Balnear. Acest Master Plan a avut 3 obiective: O1. Alegerea uneia sau mai multor poziţionări de marketing; O2. Definirea strategiei care trebuie aplicată pentru fiecare combinaţie piaţă/produs; O3. Definirea mijloacelor financiare care trebuie alocate și a metodei de lucru. În acest scop, a fost analizat potenţialul turistic balnear existent, concurenţii din domeniu, stabilindu-se obiectivele necesare revigorării turismului balnear românesc. În anul 2015 Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Balnear a fost revizuit. Autoritatea Naţională pentru Turism a dorit să realizeze o actualizare a Master Planului pentru dezvoltarea turismului balnear din Romania care a fost elaborat in anul 2009. Motivaţia principală a acestui demers a ţinut pe de o parte de contextul european şi internaţional unde are loc o dezvoltare rapidă a sectorului turismului de sănătate şi pe de alta de evoluţia dificilă a sectorului balnear în perioada scursă din momentul finalizării Master Planului in 2009. Analiza cuprinde 2 părţi, prima parte s-a încheiat cu o analiză SWOT care a permis operaţionalizarea concluziilor pentru cea de-a doua fază în care s-a propus strategia de adoptat şi acţiunile de întreprins.
Din 10 octombrie 2002 din 4 staţiuni din Regiunea Centru au fost declarate prin Hotărârea de Guvern nr.1122 staţiuni de interes naţional (Covasna - judeţul Covasna, Predeal - judeţul Braşov, Băile Tuşnad - judeţul Harghita, Sovata - judeţul Mureş) iar alte 11 sunt considerate de interes local (Balvanyos - judeţul Covasna, Bazna - judeţul Sibiu, Băile Homorod, Borsec, Harghita-Băi, Izvoru Mureşului, Lacu Roşu şi Praid din judeţul Harghita, Păltiniş – judeţul Sibiu, Pârâul Rece şi Timişu de Sus din judeţul Braşov. Condiţiile pe care o staţiune de interes local trebuie să le îndeplinească sunt următoarele: - Amplasarea într-un cadru natural pitoresc, fără factori poluanţi; - Existenţa studiilor şi documentelor care atestă prezenţa şi valoarea factorilor naturali de cură (ape minerale, nămol, gaze terapeutice, bioclimat, lacuri terapeutice, saline) din punct de vedere calitativ şi cantitativ; - Constituirea perimetrelor de protecţie ecologică, hidrogeologică şi sanitară a factorilor naturali de cură, în conformitate cu legislaţia în vigoare; - Drum rutier modernizat; - Transport în comun între staţiunea turistică şi gara care o deserveşte; - Asistenţă medicală permanentă şi mijloc de transport pentru urgenţe - Asistenţă medicală balneară, după caz, acreditată conform normelor legale în vigoare - Punct de prim ajutor - Punct farmaceutic - Spaţii comerciale - Apă curentă - Energie electrică - Dotări tehnice pentru exploatarea, protecţia şi utilizarea resurselor minerale terapeutice - Număr minim de locuri în structuri de primire turistice clasificate, fără campinguri: 50 - Amenajări şi dotări pentru relaxare în aer liber, inclusiv terenuri sportive: 1 - Terenuri de joacă pentru copii: 1 - Număr minim de trasee turistice montane marcate şi afişate, dacă este cazul: 1 - Bază pentru valorificarea resurselor naturale terapeutice, dacă este cazul - Localităţile sau părţile de localităţi de pe litoral trebuie să dispună de plajă amenajată. Pe lângă condiţiile enumerate anterior o staţiune de interes naţional mai trebuie să îndeplinească şi condiţiile următoare: - Trenurile cu regim de rezervare a locurilor, inclusiv vagoanele de dormit, trebuie să oprească în gara care deserveşte staţiunea turistică - Spaţii comerciale şi pentru activităţi de prestări de servicii: bancă, schimb valutar, agenţie de turism - Săli de spectacole şi de conferinţe - Asistenţă medicală permanentă şi mijloc de transport pentru urgenţe - Amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă - Număr minim de locuri în structuri de primire turistice clasificate, fără campinguri: 300 - Amenajări şi dotări pentru servicii de revigorare în spaţii construite, săli pentru întreţinere (fitness) - Amenajări şi dotări pentru relaxare în aer liber, inclusiv terenuri sportive: 3 - Terenuri de joacă pentru copii: 2 - Parc amenajat - Număr minim de trasee turistice montane marcate şi afişate, dacă este cazul: 3 - Amenajări şi dotări pentru plimbări sau practicarea sporturilor nautice, dacă este cazul - Localităţile sau părţile de localităţi care dispun de condiţii pentru practicarea schiului trebuie să aibă amenajată cel puţin o pârtie de schi omologată şi mijloacele de transport pe cablu corespunzătoare. Conform Hotărârii nr. 1016/2011 privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură, din cele 6 localităţi şi arealele pentru care se acordă statutul de staţiune balneoclimatică, 3 sunt din Regiunea Centru:
În 2013 se modifică pentru ultima oară până la momentul actual anexa nr.1 a Hotărârii Guvernului nr.1016/2011 privind acordarea statutului de staţiune balneară pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură. Din cele 23 de localităţi şi areale, următoarele 5 sunt din Regiunea Centru:
În conformitate cu prevederile art. 1 alin.(1) lit.c) din Ordonanţa Guvernului nr.109/2000 privind staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice şi asistenţa medicală balneară şi de recuperare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.343/2002, staţiunile balneoclimatice sunt definite ca localităţi care dispun de resurse de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de factori climatici benefici şi de condiţii de asigurare a menţinerii şi ameliorării sănătăţii şi capacităţii de muncă, precum şi a odihnei şi reconfortării. În conformitate cu prevederile art.2 alin.(1) din acelaşi act normativ, statutul de staţiune balneoclimatică se acordă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea consiliilor locale, în baza normelor tehnice unitare pentru realizarea documentaţiilor complexe de atestare a funcţionării staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice şi de organizare a întregii activităţi de utilizare a factorilor naturali, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1154/2004. Evoluția turismului balnear la nivel național Grafic 2. Evoluţia capacităţii de cazare turistică118 în perioada 2005 – 2015 România Regiunea Centru Sursa: Institutul Național de Statistică U.M. număr locuri În cei 10 ani cuprinşi în analiză, atât la nivelul Regiunii Centru cât şi la nivel naţional, se observă un trend ascendent în evoluţia capacităţii de cazare turistică. Dar creşterea de la nivel regional a fost mult mai accelerată decât cea de la nivel naţional, o creştere cu 49% la nivel regional, respectiv cu doar 14% la nivel naţional. Grafic 3. Capacitatea de cazare turistică existentă în staţiunile balneare din România Sursa: Institutul Național de Statistică U.M. număr locuri Capacitatea de cazare în staţiunile balneare din România a înregistrat o scădere semnificativă de la 39090 locuri în 2005 la 35342 locuri în 2015. Dar putem observa că într-o anumită perioadă (2010 - 2013) numărul locurilor de cazare din staţiunile balneare a crescut considerabil de la 36706 în 2010 ajungând la 39953 locuri în 2013. Grafic 4. Sosiri119 în structurile de cazare turistică din staţiunile balneare ale României Sursa: Institutul Național de Statistică Cu toate că numărul turiştilor cazaţi în staţiunile balneare la nivel naţional a înregistrat creşteri în ultimii ani, ajungând de la 568257 persoane în 2010 la 787947 persoane în 2015, ponderea turiştilor din staţiunile balneare raportată la numărul total de turişti a scăzut continuu în ultimii 10 ani, de la aproximativ 11% în 2005 a scăzut sub 8% în 2015. Însă ponderea turiştilor străini sosiţi în staţiunile balneare din România este în creştere. Grafic 5. Înnoptări120 în structurile de cazare turistică din staţiunile balneare ale României Sursa: Institutul Național de Statistică În perioada 2010 – 2015 numărul înnoptărilor în structurile de cazare turistică din staţiunile balneare româneşti a scăzut. Numărul înnoptărilor turiştilor străini în staţiunile balneare a crescut cu aproximativ 50% în această perioadă, în timp ce numărul înnoptărilor turiştilor autohtoni a înregistrat o uşoară scădere. Tabel 1. Numărul înnoptărilor turiştilor în România şi în staţiunile balneare şi ponderea turiştilor străini din total
Yüklə 2,89 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||