Fig. 4
La nivel internațional, un indicator frecvent utilizat este Indicele avantajului comparativ RCA (revealed comparative advantage sau indicele Balassa). Acest indicator servește la determinarea avantajului / dezavantajului relativ pe care îl deține o țară îl are în comerțul internațional pentru o anumită clasă de bunuri și servicii. Dacă valoarea indicatorului este supraunitară țara respectivă are un avantaj comparativ, iar dacă este subunitară, există un dezavantaj comparativ pentru respectiva clasă de bunuri și servicii. Aplicat în cadrul unei analize la nivelul unei singure țări, indicele Balassa nu are aceeași relevanță, însă pornind de la formula de calcul al indicelui RCA, s-a construit un indice de specializare sectorială a exporturilor (ISSE), având următoarea formulă ISSEij = (xij/Xit) / (xnj/Xnt), unde xij și xnj reprezintă exporturile Regiunii i de mărfuri aparținând grupei j respectiv exportul național de produse aparținând grupei j, iar Xit și Xnt reprezintă exportul total regional respectiv exportul total național. Acest indice arată în ce măsură ponderea la nivel regional/județean a exporturilor unei grupe de mărfuri depășește sau, dimpotrivă, este inferioară ponderii deținută de respectiva grupă de mărfuri în cadrul exporturilor realizate la nivel național.
În cazul Regiunii Centru, indicele de specializare a exporturilor pentru sectorul auto în anul 2014 a fost de 1,2 și, ca urmare, putem vorbi de o anumită prevalență a sectorului auto comparativ cu situația la nivel național. Detaliind analiza la nivelul Regiunii Centru, se remarcă faptul că trei județe înregistrează o valoare supraunitară a indicelui de specializare sectorială a exporturilor pentru sectorul auto (Brașov, Alba, Sibiu). Aceste cifre sunt în concordanță cu celelalte date statistice și conturează o anumită specializare în domeniul industriei auto a celor trei județe menționate anterior.
Tab. 7 Indicele de specializare a exporturilor pentru sectorul industriei auto
|
2011
|
2012
|
2013
|
2014
|
Regiunea Centru
|
1,0
|
0,9
|
1,0
|
1,2
|
Alba
|
0,0
|
0,1
|
0,3
|
1,2
|
Brașov
|
2,1
|
1,8
|
1,6
|
1,7
|
Covasna
|
0,2
|
0,3
|
0,3
|
0,3
|
Harghita
|
0,2
|
0,2
|
0,5
|
0,7
|
Mureș
|
0,4
|
0,3
|
0,3
|
0,3
|
Sibiu
|
0,8
|
0,7
|
1,2
|
1,1
|
Calcule proprii pe baza datelor INS
Resursele umane și formarea profesională
Conform datelor statistice oficiale, în anul 2014, numărul mediu anual de salariați din sectorul auto la nivelul Regiunii Centru era de 27,7 mii persoane, fiind cu cca 5800 angajați peste numărul de salariați din 2008, anul de debut al crizei economico-financiare. În raport cu celelalte regiuni de dezvoltare, Regiunea Centru ocupa în 2014 locul al 3-lea, după Regiunea Vest și Regiunea Sud-Muntenia. Grație ritmului ridicat de creștere din ultimii ani, industria auto a devenit una din principalele ramuri industriale ale Regiunii Centru, în termenii forței de muncă salariate. Astfel, în 2014, sectorul auto deținea o pondere de 15% din personalul angajat în industria prelucrătoare la nivel regional și de 13,2% din totalul angajaților din industria regională. La nivel județean, cele mai ridicate ponderi ale domeniului auto în numărul total de angajați din industria prelucrătoare se înregistrează în județele Sibiu (29,3%), Covasna (18,5%) și Brașov (18,1%). Aceste valori sunt superioare celor înregistrate la nivel național, unde proporția numărului de salariați din industria auto raportat la totalul salariaților din industria prelucrătoare și la totalul salariaților din industrie era de 13,3% respectiv de 11%. Creșteri ale numărului mediu de salariați au avut loc în aproape toate cele șase județe ale Regiunii (exc. județul Mureș), cea mai spectaculoasă evoluție înregistrându-se în județul Covasna (în doar șase ani numărul de angajați în industria auto a crescut de peste 4 ori).
Tab. 8 Numărul mediu de salariați din industria auto
|
2008
|
2010
|
2012
|
2014
|
2014 (% din total personal ind. prelucrătoare)
|
Regiunea Centru
|
21905
|
19454
|
23612
|
27747
|
15,0
|
Alba
|
2598
|
1698
|
2656
|
2918
|
10,3
|
Brașov
|
7351
|
6440
|
7808
|
8404
|
18,1
|
Covasna
|
775
|
848
|
937
|
3198
|
18,5
|
Harghita
|
121
|
94
|
158
|
255
|
1,4
|
Mureș
|
1191
|
1026
|
1184
|
951
|
2,9
|
Sibiu
|
9869
|
9348
|
10869
|
12021
|
29,3
|
Sursa: date prelucrate după Institutul Național de Statistică
Fig. 5
Poate cel mai relevant indicator în domeniul forței de muncă, ce permite comparații atât cu nivelul național cât și cu alte regiuni este indicele de specializare sectorială a forței de muncă (ISSS)3, indicator ce măsoară raportul dintre ponderea sectorului la nivel regional şi cea la nivel naţional, pondere măsurată în termenii populaţiei ocupate. Prin valoarea calculată la nivel regional a acestui indicator, Regiunea Centru se plasează pe a treia poziție la nivel național, imediat după Regiunea Sud Muntenia , iar noile angajări din cursul anului 2015 și din primele luni ale anului 2016 deschid perspectiva creșterii în continuare a importanței sectorului auto regional.
Tab. 9 Forța de muncă salariată din industria auto și indicele de specializare a forței de muncă la nivel regional în anul 2014
|
Nr. mediu de salariați din ind. auto (pers.)
|
Nr. mediu de salariați din economie (pers.)
|
Ponderea ind. auto în totalul forței de muncă (%)
|
Indicele de specializare sectorială
|
Regiunea VEST
|
51667
|
486208
|
10,6
|
3,32
|
Regiunea SUD-MUNTENIA
|
31033
|
531232
|
5,8
|
1,83
|
Regiunea CENTRU
|
27747
|
579874
|
4,8
|
1,50
|
Regiunea NORD-VEST
|
22246
|
614810
|
3,6
|
1,13
|
Regiunea SUD-VEST OLTENIA
|
6925
|
359789
|
1,9
|
0,60
|
Regiunea NORD-EST
|
1934
|
499798
|
0,4
|
0,12
|
Regiunea BUCURESTI - ILFOV
|
1862
|
932699
|
0,2
|
0,06
|
Regiunea SUD-EST
|
457
|
503319
|
0,1
|
0,03
|
Calcule proprii pe baza datelor INS
Fig. 6
Dostları ilə paylaş: |