Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În ianuarie-iunie 2015 deficitul contului curent a înregistrat un nivel de 253,8 mil. dolari, micșorîndu-se cu 3,3% comparativ cu semestrul I 2014. Această situație a fost determinată, în mare parte, de reducerea mai pronunțată a importurilor față de exporturi. În raport cu PIB, deficitul contului curent a constituit 8,7%, comparativ cu 7,4% în ianuarie-iunie 2014.
În semestrul I 2015 deficitul balanţei comerciale de bunuri și servicii a constituit 967,2 mil. dolari, micşorîndu-se cu 28,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014. Deficitul comercial a fost acoperit de excedentele, înregistrate la veniturile primare și secundare, în proporţie de 73,8% (în semestrul I 2014 – 80,6%). În raport cu PIB deficitul comercial de buniri şi servicii a constituit 33%, reflectînd o micşorare cu 5,3 p.p. faţă de perioada similară a anului 2014.
Exporturile de bunuri în ianuarie-iunie 2015, conform datelor balanţei de plăţi, au totalizat 766,9 mil. dolari şi s-au micșorat cu 13,6% comparativ cu ianuarie-iunie 2014, iar în raport cu PIB acestea au înregistrat o majorare cu 1,1 p.p., constituind 26,2%.
Volumul total al importurilor de bunuri a însumat 1785 mil. dolari, fiind cu 22,4% mai mic faţă de ianuarie-iunie 2014. Astfel, importul a constituit 60,9% în raport cu PIB, micşorîndu-se cu 4,2 p.p. faţă de semestrul I 2014.
Balanţa serviciilor a înregistrat un sold pozitiv de 50,9 mil. dolari, comparativ cu 61,8 mil. dolari în semestrul I 2014. Exportul serviciilor s-a diminuat cu 16,1%, iar importul - cu 15,9%. Această situaţie a fost determinată, în general, de micșorarea, înregistrată la majoritatea seviciilor exportate, inclusiv: servicii de prelucrare a materiei prime ce aparține altora; de transport; călătorii, telecomunicaţii, informatică şi informaţionale.
Soldul pozitiv al balanței veniturilor primare a constituit 167,1 mil. dolari, micșorîndu-se cu 55,5% comparativ cu semestrul I 2014, datorită diminuării cu 27,6% a soldului pozitiv al compensării pentru muncă și creșterii cu 78,7% a soldului negativ al veniturilor din investiții. Raportul dintre soldul veniturilor primare și PIB a constituit 5,7%, cu 4,9 p.p. mai mic comparativ cu semestrul I 2014. Intrările totale de venituri s-au diminuat cu 24,2%, pînă la 404,2 mil. dolari, iar ieșirile au crescut cu 50,9%, pînă la 237 mil. dolari.
Valoarea intrărilor veniturilor din muncă peste hotare a constituit 386,2 mil. dolari, sau 13,2% în raport cu PIB, micșorîndu-se față de semestrul I 2014 cu 24,3%.
Veniturile secundare nete au înregistrat un excedent în valoare de 546,2 mil. dolari, diminuându-se cu 23,3% față de semestrul I 2014. Intrările au însumat 615,5 mil. dolari, cu 21,1% mai puțin decît în semestrul I 2014, iar ieșirile - cu 2,4% mai mult, însumînd 69,3 mil. dolari. Raportul dintre soldul veniturilor secundare și PIB a fost de 18,6%, și s-a micșorat cu 1,6 p.p. comparativ cu semestrul I 2014.
Transferurile personale au înregistrat intrări de 369,9 mil. dolari, diminuîndu-se cu 24,1% față de semestrul I 2014 și ieșiri de 36,8 mil. dolari, care s-au majorat cu 9,8%. Astfel, soldul transferurilor personale s-a diminuat cu 26,6%, constituind 333,1 mil. dolari.
Valoarea cumulativă a intrărilor veniturilor din muncă și a transferurilor personale primite de peste hotare a fost evaluată la 756,1 mil. dolari și s-a micșorat cu 24,2% comparativ cu semestrul I 2014. Raportate la PIB volumul compensării pentru muncă și transferurile personale primite de peste hotare au constituit 25,8%, în diminuare cu 2,5 p.p. față de aceeaşi perioadă a anului 2014.
Contul de capital în ianuarie-iunie 2015 a înregistrat un sold pozitiv de 7,9 mil. dolari. Valoarea granturilor aferente proiectelor investiţionale primite din exterior de administraţia publică a constituit 37,4 mil. dolari, în timp ce ieșirile nete înregistrate la alte sectoare au constituit 29,6 mil. dolari.
În semestrul I 2015 soldul contului curent şi de capital a înregistrat un necesar de finanţare de 246 mil. dolari.
Contul financiar al balanţei de plăţi s-a soldat în semestrul I 2015 cu o valoare negativă de 316,1 mil. dolari. Această situație a fost determinată, în special, de diminuarea cu 303,8 mil. dolari a activelor oficiale de rezervă, preponderant, în urma intervențiilor efectuate de BNM (în scopul alimentării cu valută a pieții valutare interne), precum și de acumularea netă de pasive sub formă de investiţii directe (217,2 mil. dolari). În același timp, o majorare substanțială (150,9 mil. dolari) a fost înregistrată la activele financiare sub formă de valută și depozite ale băncilor licențiate și ale populației (care au cumpărat valută pe piața valutară internă).
Investiţiile directe au înregistrat intrări nete în valoare de 213,4 mil. dolari, ca urmare a creşterii nete de angajamente cu 217,2 mil. dolari și a majorării nete de active - cu 3,9 mil. dolari.
Pe parcursul semestrului I 2015, investitorii direcți din Republica Moldova au majorat activele sub formă de acțiuni și participaţii în capitalul întreprinderilor-fiice de peste hotare cu 8,6 mil. dolari și sub formă de instrumente de datorie – împrumuturi cu 1,4 mil. dolari. În același timp, activele întreprinderilor rezidente sub formă de instrumente de datorie (împrumuturi) oferite investitorilor săi direcți din străinătate s-au diminuat (în urma rambursărilor) cu 6,2 mil. dolari.
Creșterea netă a angajamentelor a fost generată preponderent de reinvestirea veniturilor de către investitorii străini în întreprinderile-fiice moldovenești cu 121,3 mil. dolari. Investițiile directe ale nerezidenților sub formă de acțiuni și participaţii în capitalul întreprinderilor din Republica Moldova s-au majorat cu 37,2 mil. dolari. Concomitent, întreprinderile rezidente și-au rambursat datoriile față de investitorii lor direcți de peste hotare în valoare netă de 58,7 mil. dolari.
Investiţiile de portofoliu pe parcursul perioadei ianuarie-iunie 2015 au înregistrat intrări nete de 4,9 mil. dolari, fiind determinate de procurarea de către nerezidenţi a acţiunilor băncilor rezidente (5 mil. dolari).
În semestrul I 2015 alte investiţii au înregistrat ieşiri nete de mijloace financiare în valoare de 206,1 mil. dolari, ca urmare a majorării activelor cu 170,6 mil. dolari și diminuării angajamentelor cu 35,5 mil. dolari.
Comerțul exterior
Evoluţia comerţului exterior în ianuarie-iulie 2015 a fost influenţată de situaţia creată pe plan extern, în special, de situaţia geopolitică din regiune, scăderea preţurilor mondiale la produse alimentare şi resurse energetice, restricţiile comerciale impuse Federaţiei Ruse, diminuarea volumului transferurilor băneşti ale persoanelor fizice din străinătate, precum şi deprecierea esenţială a valutei naţionale.
Prin urmare, exporturile s-au diminuat cu 15,9% (în termeni nominali) şi importurile - cu 22,3%. În valoare absolută, exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-iulie 2015 s-au cifrat la 1157,8 mil. dolari SUA, mai puţin cu 218,8 mil. dolari comparativ cu ianuarie-iulie 2014, iar importurile au însumat 2325,8 mil. dolari, mai puţin cu 668,2 mil. dolari, respectiv.
Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale
în ianuarie-iulie 2008-2015, mil. dolari SUA
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Decalajul în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-iulie 2015 a unui deficit al balanţei comerciale de 1168 mil. dolari, cu 449,5 mil. dolari (-27,8%) mai puţin faţă de cel înregistrat în ianuarie-iulie 2014. În structura soldului balanţei comerciale predomină soldul negativ la: petrol, produse petroliere şi produse înrudite (20,2% din total), gaz şi produse industriale obţinute din gaz (16,9%), vehicule rutiere (7,9%), fire, ţesături, articole textile (7,8%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (5,7%), produse medicinale şi farmaceutice (5,5%), alte materiale şi produse chimice (5,5%), fier şi oţel (5,1%), maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale (4,9%), articole prelucrate din metal (4,6%), materiale plastice prelucrate (4%), aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii (3,4%), aceste mărfuri fiind destinate atît pentru consumul populaţiei, cît şi pentru aprovizionarea sectorului de afaceri. Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la seminţe şi fructe oleaginoase (cu o pondere de 7,9% din soldul total), îmbrăcăminte şi accesorii (7,9%), legume şi fructe (60%), băuturi (5,2%), grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (3,9%), cereale şi preparate pe bază de cereale (3,9%) etc.
Moldova îşi menţine soldul negativ al balanţei comerciale practic cu toate ţările partenere, excepţie: Marea Britanie, unde s-a exportat mărfuri cu 61,5 mil. dolari mai mult decît s-a importat, Belarus – cu 45,7 mil. dolari, Kazahstan – cu 31,0 mil. dolari, Georgia – cu 10,0 mil. dolari, Irac – cu 7,8 mil. dolari, Cipru – cu 5,3 mil. dolari, Liban – cu 4,5 mil. dolari, Letonia – cu 3,7 mil. dolari, Elveţia – cu 2,4 mil. dolari, Grecia – cu 1,7 mil. dolari, Azerbaidjan – cu 1,6 mil. dolari, Siria – cu 1,5 mil. dolari şi Indonezia – cu 1,3 mil. dolari.
În cadrul comerţului exterior pe grupe de ţări, balanţa comercială cu ţările Uniunii Europene s-a încheiat cu un deficit de 417,3 mil. dolari, cu ţările CSI – de 293,4 mil. dolari şi cu alte ţări – de 457,3 mil. dolari. Printre partenerii comerciali tradiţionali cele mai mari solduri negative s-au înregistrat în cadrul schimburilor comerciale cu: China (200,8 mil. dolari), Ucraina (184,8 mil. dolari), Federaţia Rusă (181,8 mil. dolari), Turcia (139,0 mil. dolari), Germania (120,5 mil. dolari), România (70,7 mil. dolari), Austria (46,1 mil. dolari), Italia (36,2 mil. dolari), Ungaria (35,9 mil. dolari), Polonia (35,2 mil. dolari), Japonia (32,0 mil. dolari) etc.
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iulie 2015 a constituit 49,8%, faţă de 46,0% înregistrat în ianuarie-iulie 2014.
Dinamica schimburilor comerciale
|
ianuarie-iulie 2014
|
ianuarie-iulie 2015
|
mil. dolari SUA
|
structura, %
|
în % faţă de anul 2013
|
mil. dolari SUA
|
structura, %
|
în % faţă de anul 2014
|
Export – total
|
1376,6
|
100
|
102,6
|
1157,8
|
100
|
84,1
|
inclusiv în:
|
|
|
|
|
|
|
ţările Uniunii Europene (UE-27)
|
719,8
|
52,3
|
118,7
|
722,1
|
62,4
|
100,3
|
ţările CSI
|
457,9
|
33,3
|
85,8
|
292,8
|
25,3
|
63,9
|
alte ţări
|
198,9
|
14,4
|
99,1
|
142,9
|
12,3
|
71,9
|
Import – total
|
2994,0
|
100
|
97,5
|
2325,8
|
100
|
77,8
|
inclusiv din:
|
|
|
|
|
|
|
ţările Uniunii Europene (UE-27)
|
1478,6
|
49,4
|
108,3
|
1139,4
|
49,0
|
77,1
|
ţările CSI
|
810,7
|
27,1
|
85,4
|
586,2
|
25,2
|
72,3
|
alte ţări
|
704,7
|
23,5
|
93,2
|
600,2
|
25,8
|
85,2
|
Balanţa comercială
|
-1617,5
|
x
|
93,6
|
-1168,0
|
x
|
72,2
|
Gradul de acoperire a importului prin export
|
46,0%
|
x
|
2,3 p. p.
|
49,8%
|
x
|
3,8 p. p.
|
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Exporturile după destinaţie
În ianuarie-iulie curent au crescut exporturile către ţările Uniunii Europene cu 2,3 mil. dolari (+0,3%). Totodată, exporturile către ţările CSI s-au diminuat semnificativ, cu 165,1 mil. dolari (-36,1%), iar către alte ţări - cu 56 mil. dolari (-28,1%), respectiv.
Exporturile pe grupe de mărfuri
Analiza evoluţiei exporturilor de mărfuri în ianuarie-iulie 2015, comparativ cu perioada similară din anul 2014, relevă reducerea livrărilor la majoritatea grupelor de mărfuri: s-a micşorat volumul exportului de produse medicinale şi farmaceutice cu 41,8 mil. dolari, îmbrăcăminte şi accesorii – cu 35,9 mil. dolari, cereale şi preparate pe bază de cereale – cu 23,2 mil. dolari, băuturi alcoolice şi nealcoolice cu 20,7 mil dolari, carne şi preparate din carne – cu 13,5 mil. dolari, articole din minerale nemetalice – cu 13,4 mil. dolari, fire, ţesături, articole textile necuprinse în altă parte şi produse conexe – cu 10,9 mil. dolari, mobilă şi părţile ei - cu 8,8 mil. dolari, zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere – cu 7,1 mil. dolari, grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate – cu 6,1 mil. dolari, vehicule rutiere – cu 5,8 mil. dolari, încălţăminte – cu 5,8 mil. dolari, maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora – cu 5,7 mil. dolari, hîrtie, carton şi articole din pastă de celuloză – cu 4,7 mil. dolari, hrană destinată animalelor – cu 4,2 mil. dolari, minereuri metalifere şi deşeuri de metale – cu 4,2 mil. dolari etc. Totodată, s-au marcat creşteri la exportul de seminţe şi fructe oleagenoase – cu 13,3 mil. dolari, legume şi fructe – cu 7,7 mil. dolari, alte echipamente de transport – cu 3,6 mil. dolari etc.
Evoluţia exporturilor de mărfuri în ianuarie-iulie 2014-2015
volumul cărora a depăşit 70 mil. dolari SUA
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-iulie 2015 au constituit 760,8 mil. dolari, cu o pondere de 65,7% din total exporturi şi s-au diminuat cu 11,3% faţă de perioada similară a anului 2014. Reexporturile de mărfuri în ianuarie-iulie 2015 s-au micşorat cu 23,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului 2014, însumînd 397 mil. dolari și constituind o pondere de 34,3% din total export.
Importurile după ţările de origine
În ianuarie-iulie 2015 importurile au totalizat 2325,8 mil. dolari, cu 22,3% mai puţin faţă de perioada corespunzătoare din anul 2014. Volumul importurilor din ţările Uniunii Europene a scăzut cu 339,2 mil. dolari, din ţările CSI - cu 224,5 mil. dolari şi cel din alte ţări – cu 104,5 mil. dolari, respectiv.
Importurile pe grupe de mărfuri
În ianuarie-iulie 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2014 au scăzut importurile de petrol, produse petroliere şi produse înrudite – cu 93,7 mil. dolari, gaz şi produse industriale obţinute din gaz – cu 52,4 mil. dolari, vehicule rutiere - cu 49,4 mil. dolari, produse medicinale şi farmaceutice – cu 47,3 mil. dolari, maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice – cu 39,2 mil. dolari, fire, ţesături, articole textile necuprinse în altă parte şi produse conexe – cu 38 mil. dolari, energie electrică – cu 33,8 mil. dolari, maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora – cu 21,3 mil. dolari, alte articole diverse – cu 19,2 mil. dolari, articole din minerale nemetalice – cu 18 mil. dolari, materiale plastice prelucrate – cu 17,2 mil.dolari, carne şi preparate din carne – cu 15,2 mil. dolari, maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale – cu 14,2 mil. dolari, cereale şi preparate pe bază de cereale – cu 12,7 mil. dolari, hîrtie, carton şi articole din pastă de celuloză – cu 12,6 mil. dolari, îmbrăcăminte şi accesorii – cu 12,5 mil. dolari, articole prelucrate din metal – cu 12,5 mil. dolari, fier şi oţel – cu 12 mil. dolari, băuturi – cu 11,5 mil. dolari, mobilă şi părţile ei – cu 11,1 mil. dolari, maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor – cu 11,1 mil. dolari, produse şi preparate alimentare diverse – cu 10,3 mil. dolari, uleiuri, esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate – cu 10 mil. dolari, cauciuc prelucrat – cu 9,3 mil. dolari, aparate şi echipamente de telecomunicaţii – cu 8,7 mil. dolari, peşte, crustacee, moluşte – cu 8,4 mil. dolari, produse lactate şi ouă de păsări – cu 6,8 mil. dolari, încălţăminte – cu 6,5 mil. dolari etc. Totodată, au sporit importurile de instrumente şi aparate profesionale, ştiinţifice şi de control (+5,9 mil. dolari), metale neferoase (+5,8 mil. dolari), tutun brut şi prelucrat (+4,6 mil. dolari) etc.
Evoluţia importurilor de mărfuri în ianuarie-iulie 2014-2015
volumul cărora a depăşit 209 mil. dolari SUA
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Structura importurilor de mărfuri indică dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei.
Persoanele fizice au importat în ianuarie-iulie 2015 mărfuri şi produse în valoare de 43 mil. dolari sau cu 41,7% mai piţin decît volumul importat în aceeaşi perioadă a anului 2014. Diminuarea importurilor a fost determinată de reducerea livrărilor de autoturisme şi autovehicule (-40%) cărora le-au revenit 89,7% din importurile realizate de persoanele fizice.
-
Sfera socială
Cîștigul salarial mediu nominal brut al unui salariat din economia națională în luna iulie 2015 a constituit 4882,6 lei şi s-a majorat cu 12,8% față de luna iulie 2014, în termeni nominali și cu 3,9% - în termeni reali. În sfera bugetară cîştigul salarial mediu lunar a constituit 4603,3 lei și s-a majorat cu 22,3% față de iulie 2014. În sectorul real al economiei cîştigul salarial mediu lunar a înregistrat 4997,9 lei și a crescut cu 9,6%, respectiv.
Salarii mai mici decît media pe țară în iulie 2015 au fost plătite în domeniul artă, activități de recreere şi de agrement – 3113,3 lei, activități de cazare și alimentaţie publică – 3219,2 lei, agricultură, silvicultură și pescuit – 3233,9 lei, activități de servicii administrative şi de suport – 3739,9 lei, comerț cu ridicata și cu amănuntul – 4054,1 lei, învățămînt – 4122,9 lei, tranzacții imobiliare – 4316,4 lei, transport și depozitare – 4541,4 lei, sănătate și asistență socială – 4726,5 lei și construcții – 4762,1 lei. Salarii mai înalte au fost achitate în domeniul activităţii financiare şi de asigurări – 10121,3 lei, informații și comunicații – 9640,5 lei, alte activităţi de servicii – 7183,5 lei, activități profesionale, științifice și tehnice – 6854,3 lei, administrație publică – 6604,3 lei, industrie – 5076,0 lei etc.
La oficiile forței de muncă în ianuarie-august 2015 au fost înregistrați 30,6 mii șomeri, cu 20,4% mai mult decît numărul acestora înregistrați în perioada similară a anului 2014. În cîmpul muncii au fost plasaţi circa 11 mii şomeri, cu 0,1% mai mult, respectiv. Din totalul şomerilor înregistraţi, au beneficiat de ajutor de şomaj circa 4 mii persoane, numărul acestora fiind cu 5,5% mai mic faţă de ianuarie-august 2014. Mărimea medie a ajutorului de şomaj în perioada ianuarie-august 2015 a constituit 1230,58 lei, marcîndu-se o creştere cu 9,1 % faţă de perioada similară a anului 2014.
Veniturile disponibile lunare ale populației în trimestrul II 2015 au constituit în medie pe o persoană 1997,1 lei, fiind în creștere faţă de trimestrul II 2014 cu 13,7%, iar în termeni reali - o creștere de 5,3%. Cea mai importantă sursă de venit sînt plăţile salariale – 43,4% din veniturile totale disponibile (cu 0,4 p.p. mai puţin faţă de trimestrul II 2014), veniturile din prestaţiile sociale – 19,9% (+1,1 p.p.), inclusiv pensiile – 16% (-0,5 p.p.), transferurile băneşti din afara ţării (remitenţele) – 16,3% (-0,9 p.p.), veniturile din activitatea individuală agricolă – 9,3% (-1,1 p.p.), veniturile din activitatea individuală non-agricolă – 6,7% (+1,1 p.p.).
Cheltuielile medii lunare de consum ale populației în trimestrul II 2015 au constituit în medie pe o persoană 2075,6 lei, fiind în creștere faţă de trimestrul II 2014 cu 14,8% în termeni nominali, iar în termeni reali - cu 6,3%. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată acoperirii necesarului de consum alimentar – 41,9% (cu 3 p.p. mai puțin faţă de trimestrul II 2014), pentru întreţinerea locuinţei – 17,9% (-0,4 p.p.), pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 11% (+0,7 p.p.), pentru sănătate – 6,3% (+0,8 p.p.), comunicaţii - 4,5% (a rămas la același nivel), transport – 4,7% (+0,3 p.p.), dotarea locuinţei – 4% (+0,8 p.p.), învăţămînt – 0,6% (-0,3 p.p.).
În semestrul I 2015 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1724,9 lei, fiind în creștere față de semestrul I al anului precedent cu 3,4%. Minimul de existenţă în medie pentru populaţia în vîrstă aptă de muncă a fost de 1823,9 lei, pentru pensionari – 1444,6 lei, iar pentru copii – 1653 lei. Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în semestrul I 2014 au constituit în medie pe o persoană 1925,4 lei. Co-raportul dintre veniturile disponibile şi valoarea medie a minimului de existenţă a fost de 111,6%. Valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 iulie 2015 a constituit 1170,8 lei, ce asigură acoperirea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la un nivel de numai 81,1%. Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat a constituit 4448,3 lei în această perioadă, fiind astfel, posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă de 2,4 ori. Acest co-raport diferă în funcţie de activităţile economiei naţionale: nivelul maxim de acoperire a minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă a fost atins de salariaţii din sectorul informații și comunicații – de 5,2 ori, iar cel minim - de cei din agricultură, silvicultură și pescuit, ale căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de 153,2%.
Direcția analiză și prognozare macroeconomică, 01.10.2015
Dostları ilə paylaş: |