Informaţie operativă cu privire la evoluţia social economică a Republicii Moldova

INFORMAŢIE OPERATIVĂ

cu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova

(conform datelor disponibile la 30.09.2015)
Pe parcursul anului 2015 economia Moldovei a fost influenţată de un şir de factori, precum: creşterea cererii pentru producţia moldovenească în ţările UE, restricţiile comerciale impuse de Federaţia Rusă, precum și recesiunea din această țară, criza din Ucraina și problemele în sectorul bancar. În pofida influenţei negative a unor factori asupra economiei, unele activități economice au înregistrat creșteri. Indicatorii monetari şi bugetari au crescut moderat. Salariul mediul lunar în termeni reali a crescut. Totodată, valoarea medie reală a pensiei lunare s-a micșorat, iar rata șomajului a crescut.
Produsul intern brut (PIB) a crescut. Produsul intern brut în semestrul I 2015 a însumat 53 mild. lei, majorîndu-se faţă de perioada respectivă a anului 2014 cu 3,6% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată din intermedieri financiare și asigurări – cu 1,4 puncte procentuale (p.p.), industria extractivă și prelucrătoare – 0,8 p.p., tranzacții imobiliare - 0,4 p.p., agricultură – 0,2 p.p.
Preţurile de consum au înregistrat o creștere mai pronunțată. În luna august 2015 rata inflației a constituit 8,2% faţă de decembrie 2014, înregistrînd o majorare de 7,2 p.p. comparativ cu rata inflației din aceeași perioadă a anului 2014. Majorarea prețurilor de consum a fost determinată, în general, de deprecierea monedei naționale, ceea ce a afectat prețurile la bunurile de import și tarifele la servicii comunal-locative. Rata inflaţiei anuală a constituit 12,2%, depăşind nivelul ţintă a inflaţiei stabilit de BNM (5% +/- 1,5%).
Leul moldovenesc s-a depreciat esenţial. De la începutul anului 2015 moneda naţională a marcat o depreciere de 22,4% faţă de dolarul SUA în termeni nominali. Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de Euro cu 8,2%. Principalii factori care au determinat deprecierea monedei naționale au fost diminuarea exporturilor și remiterilor valutare de peste hotare, fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale, precum și problemele în sectorul băncar, ceea ce a afectat piaţa valutară internă. Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la 26.08.2015 a atins o valoare de 1806 mil. dolari, micșorîndu-se cu 16,3% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2014 şi cu 34% faţă de data similară a anului 2014.
Depozitele în valută străină au crescut esențial. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii august 2015 a constituit circa 65,5 mild. lei şi s-a majorat cu 1,3% comparativ cu sfîrșitul lunii august 2014. Evoluţia masei monetare M3 a fost determinată de majorarea depozitelor în valută străină cu 28,8% şi diminuarea depozitelor în monedă naţională cu 14,1%. Creditele acordate economiei au fost sub nivelul perioadei similare a anului trecut (-6,1%).
Veniturile publice sunt în creştere. În ianuarie-august 2015 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de 28,0 mild. lei, în creştere cu 4,0% faţă de ianuarie-august 2014. S-au efectuat cheltuieli în sumă de circa 29,2 mild. lei, acestea fiind în creştere cu 9,6%. Astfel, la sfîrşitul lunii august 2015, deficitul bugetar a constituit circa 1,2 mild. lei, comparativ cu excedentul în sumă de 329 mil.lei înregistrat la aceeaşi dată a anului 2014.
Datoria de stat a crescut esenţial. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de Guvern, la 31 august 2015 a constituit circa 33 mild. lei, în creștere cu 29,9% față de data similară a anului 2014. Datoria de stat internă s-a majorat cu 4,5%, iar cea externă, calculată în lei, a înregistrat o creştere pronunțată, de 39,5%, din cauza deprecierii monedei naţionale faţă de principalele valute străine.
Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne a fi înalt. Conform datelor preliminare ale Balanţei de plăţi pentru primul semestru al anului 2015, deficitul contului curent a constituit 8,7% în raport cu PIB (în semestrul I 2014 – 7,4%), transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile personale) – 25,8% (în perioada respectivă a anului 2014 – 28,3%), acumularea netă de angajamente la investițiile străine directe – 7,4% (în semestrul I 2014 – 4,2%), balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 33% (în semestrul I 2014 – 38,3%).
Exporturile şi importurile s-au diminuat esențial. În ianuarie-iulie 2015 exporturile au scăzut cu 15,9%, iar importurile - cu 22,3%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 1168,0 mil. dolari SUA, faţă de 1617,5 mil. dolari în ianuarie-iulie 2014. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a constituit 49,8%, fiind cu 3,8 p.p. mai înalt decît în ianuarie-iulie 2014.
Sectorul industrial a înregistrat o creştere înaltă. Volumul producţiei industriale în ianuarie-iulie 2015 a crescut cu 6,7% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-iulie 2014, inclusiv producţia industriei prelucrătoare cu 7,9%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu 7,4%. Totodată, s-a înregistrat o diminuare a volumului distribuţiei apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare cu 14,6% şi a producţiei industriei extractive – cu 4,0%.
Volumul producţiei agricole a crescut moderat. Producţia agricolă în toate categoriile de gospodării în primul semestru 2015 a constituit în preţuri curente 4,8 mild. lei, fiind în creştere cu 2,8% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului trecut. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei animale cu 6,0%, căreia i-a revenit circa 88% din volumul total al producţiei agricole. Producția vegetală a scăzut cu 15,6%.
Investiţiile s-au diminuat nesemnificativ. În ianuarie-iunie 2015 volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat circa 6,4 mild. lei, cu o descreştere de 2,5% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-iunie 2014. Din acestea, lucrările de construcţii-montaj au constituit circa 2,9 mild. lei şi s-au diminuat cu 3,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014.
Volumul serviciilor de transport s-a diminuat. Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 7510,4 mii tone de mărfuri în ianuarie-august 2015 sau cu 9,7% mai puţin faţă de volumul transportat în perioada similară al anului 2014.
Volumul comerţului cu amănuntul a scăzut, dar a serviciilor de piaţă prestate populaţiei a înregistrat o creştere modestă. Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în ianuarie-iulie 2015 s-a diminuat cu 4,0% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-iulie 2014, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei a crescut cu 1,0%, respectiv.
Situația în sfera socială este ambiguă. Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui lucrător din economia naţională, în iulie 2015, a constituit 4882,6 lei şi s-a majorat cu 12,8% faţă de luna similară a anului 2014 în termeni nominali și cu 3,9%, în termeni reali. Veniturile disponibile lunare ale populației pentru trimestrul II al anului 2015 au constituit în medie pe o persoană 1997,1 lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului 2014 cu 13,7% în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 5,3%. Cheltuielile medii lunare de consum ale populației pentru trimestrul II al anului 2015 au constituit în medie pe o persoană 2075,6 lei, fiind în creștere față de trimestrul II al anului 2014 cu 14,8% în termeni nominali, iar în termeni reali - cu 6,3%. Rata șomajului (proporția șomerilor BIM în populația activă) la nivel de țară în trimestrul II 2015 a înregistrat 4,1%, comparativ cu 3,6% în trimestrul II 2014. La oficiile forței de muncă în ianuarie-august 2015 au fost înregistrați 30,6 mii șomeri, cu 20,4% mai mult decît numărul acestora înregistrați în perioada similară a anului 2014.

1. 
   Contextul macroeconomic
   

Produsul intern brut
În semestrul I al anului curent Produsul intern brut a însumat 52950 mil. lei, majorîndu-se faţă de acelaşi semestru al anului trecut cu 3,6% (în preţuri comparabile).
PIB în % faţă de perioada respectivă a anului precedent (în preţuri comparabile)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Calculele Ministerului Economiei
Majoritatea activităților economice au înregistrat creșteri, precum: industria, agricultura, construcții etc. De asemenea, s-au majorat investițiile, exporturile de bunuri și servicii și consumul gospodăriilor. Totuși, se atestă riscuri legate de situația dificilă în Ucraina și recesiunea în economia Federației Ruse, care influențează economia Moldovei prin exportul produselor moldovenești, remitențe și investiții. Ca rezultat, se remarcă încetinirea ritmurilor de creștere a activităților economice, slăbirea cererii interne, diminuarea consumului administrației publice și importurilor.
Un factor pozitiv care şi-a adus contribuţia respectivă la modificarea PIB-ului pe categorii de resurse a fost creşterea cu 3,2% a valorii adăugate brute (VAB) create în agricultură, gradul de influenţă al activităţii asupra modificării PIB fiind de 0,2 p.p. Majorarea volumului producţiei în sectorul agricol a fost determinată de creşterea producţiei animale.
Restabilirea cererii externe la producţia sectorului industrial (industria extractivă și prelucrătoare) a condus la majorarea VAB cu 6,4% comparativ cu semestrul I 2014, iar aportul acesteia la creşterea PIB a fost de 0,8 p.p. Un impediment important rămîne problema diversificării slabe a producţiei industriale şi capacităţile reduse de satisfacere a cererii interne.
Cea mai mare contribuție la creșterea PIB – 1,4 p.p. a avut-o activitatea intermedieri financiare și asigurări care a crescut cu 25,2% față de trimestrul I 2014.
VAB creată în construcţii a înregistrat o majorare de 2,7%, ceea ce a contribuit pozitiv la modificarea PIB cu 0,1 p.p.
VAB creată în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri și restaurante a înregistrat o creştere de 3,3%. Aportul acestor activităţi la majorarea PIB a fost de 0,6 p.p.
Cererea internă a contribuit la creşterea impozitelor nete pe produse cu 2,2%. Ca rezultat, contribuţia impozitelor nete pe produse, la majorarea PIB, a fost de 0,4 p.p., iar ponderea în PIB a acestora a constituit 16,1%.
Din punct de vedere al utilizării PIB, cererea internă a depășit cu 33,8% valoarea PIB. Acest fapt relevă că, necesitățile economiei sînt mult mai mari decît capacitatea ei de producere, diferența fiind acoperită din sursele externe.
Referitor la structura cererii interne, se remarcă tendința de creștere a ponderii investițiilor (formării brute de capital fix) de la 17,7%, în primul semestru 2014, pînă lă 18,4% în perioada de raport. Astfel, ponderea consumului continuă să se diminueze datorită unui ritm de creștere mult mai scăzut față de ritmul de creștere al formării brute de capital.
Consumul final s-a caracterizat prin majorarea cu 0,2% faţă de semestrul I 2014, condiţionată de consumul final al gospodăriilor populaţiei, care a înregistrat o creștere de 0,4%, respectiv. Această creştere a fost determinată, în special, de majorarea fondului de remunerare a muncii. Astfel, în primul semestru 2015, fondul de remunerare al muncii s-a majorat cu 11,8% (în preţuri curente), însumînd 15,3 mild. lei sau 29% din PIB (în primul semestru 2014 – 13,7 mild. lei şi 28,7% din PIB). Concomitent, conform datelor din Balanţa de plăţi, transferurile valutare ale persoanelor fizice din străinătate s-au micșorat cu 24,2%, însumînd 756,1 mil. dolari SUA sau 25,8% în raport cu PIB (în primul semestru 2014 – 997,8 mil. dolari şi 28,3% în raport cu PIB). Totodată, luînd în consideraţie situaţia economică precară din unele ţări ale zonei Euro, recesiunea în Federația Rusă și criza în Ucraina, populaţia îşi face economii consumînd mai puţin. Ca rezultat, aportul consumului final la creşterea PIB a fost neesențial, constituind 0,2 p.p.
Formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere de 2,5% comparativ cu semestrul I 2014, ceea ce a determinat majorarea PIB cu 0,6 p.p.. Ponderea formării brute de capital fix în PIB a constituit 24,6%.
Cererea internă, relativ slabă, a contribuit la diminuarea importurilor cu 1,8% comparativ cu semestrul I 2014, în timp ce exporturile au fost în creştere cu 5,1%. Prin urmare, contribuția exportului net la modificarea PIB a fost pozitivă – 3,9 p.p.

Inflaţia
Majorarea prețurilor de consum, în anul curent, a fost determinată, în general, de deprecierea monedei naționale, ceea ce a afectat prețurile la bunurile de import și tarifele la servicii comunal-locative (energie electrică, gaze naturale din rețea). Totodată, recolta înaltă în anul 2014, obținută în sectorul agricol, a condus la micșorarea prețurilor de vînzare a unor produse vegetale. De asemenea, scăderea prețurilor pentru resurse energetice și produse agricole pe piața mondială a contribuit la diminuarea prețurilor.

Dinamica ratei inflației, %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Rata inflației, în luna august 2015, a constituit 8,2% față de decembrie 2014, înregistrînd o majorare de 7,2 p.p. comparativ cu rata inflației în aceeași perioadă a anului 2014. Creșterea prețurilor a fost condiționată, în general, de majorarea tarifelor la servicii comunal-locative (energia electrică și gaze naturale prin rețea), prețurilor la mărfuri nealimentare (medicamente, materiale de construcție, încălțăminte, confecții etc.) și produse alimentare (produse de morărit și de panificație, fructe proaspete etc.). Rata inflaţiei anuală a constituit 12,2%, depăşind nivelul ţintă a inflaţiei stabilit de BNM (5% +/- 1,5%).
Prețurile la produsele alimentare în luna august 2015 au înregistrat o creștere de 4,4% față de decembrie 2014. În perioada vizată s-au majorat prețurile la citrice și alte fructe cu 58,8%, fructe - cu 30,8%, cartofi - cu 29%, struguri - cu 28,3%, orez – cu 13,2%, pește și conserve din pește – cu 10,7%, zahăr – cu 8,5%, produse de morărit și de panificație – cu 7,7%, ulei vegetal – cu 5,3%, lapte și produse lactate – cu 1% etc. Totodată, au fost înregistrate diminuări ale prețurilor la ouă cu 24,4%, legume proaspete - cu 14,5%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,5%.
În condițiile Republicii Moldova, dinamica prețurilor la produsele alimentare este determinată de caracterul sezonier al economiei. În lunile de vară se înregistrează o scădere esențială a prețurilor la legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă. Totodată, deprecierea monedei naționale a contribuit la creșterea prețurilor la produsele alimentare importate.
Prețurile la mărfurile nealimentare în august 2015 s-au majorat cu 9,8% faţă de decembrie 2014, în special, ca rezultat al creșterii prețurilor la frigidere și congelatoare cu 18,6%, mașini de spălat - cu 16,7%, medicamente – cu 15,5%, autoturisme – cu 14,3%, țesături - cu 12,4%, articole de cosmetică și parfumerie – cu 10,7%, tricotaje - cu 10,1%, mobilă - cu 10%, ediții tipărite – cu 9,2%, materiale de construcție – cu 8,9%, televizoare – cu 7,6%, confecții – cu 7,4%, încălțăminte - cu 7% etc. Majorarea prețurilor la mărfurile nealimentare a fost determinată, în general, de deprecierea monedei naționale.
Prețurile la serviciile prestate populației au înregistrat o creştere de 10,8% faţă de decembrie 2014. Această creștere a fost determinată, preponderent, de majorarea tarifelor la serviciile de energie electrică cu 34,5%, gaze naturale prin rețea – cu 15,4%, aprovizionare cu apă potabilă și canalizare - cu 6,8%, alimentație publică - cu 7,3%, chirie – cu 7,3%, sănătate - cu 4,1%, transportul de pasageri - cu 2,2%.
Rata inflaţiei de bază (9,9%) a fost cu 1,7 p.p mai mare decît nivelul ratei inflaţiei. Prețurile la produse şi servicii reglementate s-au majorat cu 13% faţă de decembrie 2014, creșterea acestora fiind cu 4,8 p.p. mai mare comparativ cu IPC general.

Cursul de schimb şi piaţa valutară
De la începutul anului 2015 moneda naţională a marcat o depreciere de 22,4% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 15,62 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2015 pînă la 19,11 lei la 31.08.2015). Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de Euro cu 15,6%. Principalii factori care au determinat deprecierea monedei naționale au fost diminuarea exporturilor și remiterilor valutare de peste hotare, fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale, precum și problemele în sectorul bancar, ceea ce a afectat piaţa valutară internă.
Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale

faţă de dolarul SUA şi Euro în anii 2014-2015, Lei/USD, Lei/EUR



Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În ianuarie-august 2015 rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă prin virament a constituit echivalentul a 4221,4 mil. dolari, cu 29,9% mai puțin faţă de perioada respectivă a anului 2014. Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă prin virament s-a caracterizat prin majorarea ponderii tranzacţiilor în dolari SUA cu 2,1 p.p. (pînă la 65,8% din volumul total) şi diminuarea volumului tranzacţiilor în Euro – cu 1,6 p.p., precum şi rubla rusească - cu 0,7 p.p.
În 8 luni 2015 pe piaţa valutară internă prin virament a fost procurată valută străină echivalentul a 1641,4 mil. dolari, cu 27,9% mai puțin decît în perioada similară a anului precedent şi a fost vîndută echivalentul a 2580 mil. dolari, cu 31,1% mai puțin, respectiv. Astfel, vînzările nete s-au diminuat de 1,6 ori comparativ cu perioada respectivă a anului 2014, constituind echivalentul a 938,6 mil. dolari.
În ianuarie-august 2015 rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar a constituit echivalentul a 2277 mil. dolari, cu 19,4% mai puțin faţă de perioada respectivă a anului 2014. Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar s-a caracterizat prin majorarea ponderii tranzacţiilor în dolari SUA cu 2,6 p.p. (pînă la 29,6% din volumul total) și în Euro - cu 4 p.p. (pînă la 54,1% din volumul total) şi diminuarea volumului tranzacţiilor în rubla rusească cu 7,1 p.p.
În 8 luni 2015 unităţile de schimb valutar au procurat valută străină echivalentul a 1626,1 mil. dolari, cu 22,7% mai puțin decît în perioada similară a anului precedent şi au vîndut echivalentul a 650,9 mil. dolari, cu 9,8% mai puțin, respectiv. Astfel, cumpărările nete s-au diminuat cu 29,5% comparativ cu ianuarie-august 2014.
În luna august Banca Naţională a Moldovei (BNM) a efectuat cumpărări pe piaţa valutară interbancară în valoare de 7,7 mil. dolari. De la începutul anului 2015 vînzările nete ale BNM pe piaţa valutară interbancară au constituit 268,8 mil. dolari.
Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 26.08.2015 a atins o valoare de 1806 mil. dolari, micșorîndu-se cu 16,3% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2014 şi cu 34% faţă de data similară a anului 2014. În general, micșorarea activelor oficiale de rezervă a fost cauzată de intervenţiile pe piaţa valutară internă sub formă de vînzări de valută, intervenţiile sub formă de vînzări de valută cu unele bănci comerciale, deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA, plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova etc.
Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei

la sfîrşitul lunii august 2011-2015, mil. dolari SUA

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Agregatele monetare
Dinamica agregatelor monetare, în ansamblu, reflectă situaţia economică și a sferei sociale. Astfel, masa monetară M3 la sfîrşitul lunii august 2015 a constituit 65531,4 mil. lei şi s-a majorat cu 1,3% comparativ cu data similară din anul 2014.
Masa monetară M3 pe componente

la sfîrşitul august 2010-2015, mil. lei
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
La creşterea masei monetare M3 şi-au adus cel mai mult contribuţia depozitele (2,9 p.p.), soldul cărora la sfîrşitul lunii august 2015 a însumat 48539,1 mil. lei şi s-a majorat cu 4% faţă de data similară a anului 2014. De menționat că, majorarea totală a depozitelor s-a datorat, totalmente, creșterii depozitelor în valuta străină, cauzată de recalculul în lei a acestora, în legătură cu deprecierea monedei naţionale faţă de principalele valute străine. 
Soldul depozitelor în monedă naţională, care deţin o pondere de 47,8% în volumul total, s-a micşorat cu 14,1% faţă de sfîrşitul lunii august 2014, atingînd un volum de 23197,4 mil. lei. Această situaţie se datorează involuţiei atît a depozitelor la vedere (-13,4%), cît şi la termen (-14,5%), contribuţia negativă la modificarea M3 fiind de 5,8 p.p. Cea mai mare pondere în volumul total al depozitelor în monedă naţională rămîne a depozitelor la termen – 64,9%, în mare parte, datorită faptului că rata dobînzii este mai înaltă decît pentru depozitele la vedere.
Soldul depozitelor în valută străină a fost în creştere. Faţă de sfîrşitul lunii august 2014 acestea au marcat o creştere semnificativă - cu 28,8%, însumînd o valoare de 25341,7 mil. lei. De menționat că, majorarea considerabilă a depozitelor în valuta străină a fost cauzată de recalculul în lei a acestora, în legătură cu deprecierea monedei naţionale faţă de principalele valute străine.
Creșterea dolarizării depozitelor în perioada 2014-2015 a fost determinată de deprecierea valutei naționale în raport cu principalele valute străine pe fundalul reducerii, pînă în luna mai 2014, a discrepanței dintre ratele dobînzii la depozitele în monedă națională și în valută străină. De asemenea, au influențat și așteptările negative ale deponenților.
Ratele dobînzilor la depozite,%

Sursă: Banca Naţională a Moldovei
De menționat că, nivelul ratelor dobînzii la depozite, stabilte de bănci, depinde de un șir de factori, precum: rata inflației, necesarul băncilor în lichidități, structura depozitelor (la vedere, la termen), ratele dobînzii la valorile mobiliare de stat, ratele de bază stabilite de BNM, concurența între bănci pentru atragerea mijloacelor bănești etc. Astfel, ca răspuns la situația dificilă creată pe piața monetară și valutară (noiembrie 2014-februarie 2015), precum și în urma majorării de BNM a ratei de bază (de la 3,5% în luna decembrie 2014 pînă la 19,5% în luna august curent), ratele dobînzilor la depozitele în moneda națională au crescut, iar în valută străină s-au diminuat.
Volumul de bani în circulaţie a scăzut cu 5,5% faţă de situaţia de la sfîrşitul lunii august 2014 (contribuind negativ la modificarea M3 cu 1,5 p.p.) și cu 2,9% față de începutul anului curent.
Soldul creditelor în economie a fost mai mic decît nivelul înregistrat la data similară a anului trecut (-6,1%), constituind 44086,5 mil. lei. Creditele în monedă naţională au scăzut cu 11,4%, iar cele în valută străină s-au majorat cu 2,4%.

Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare)

la sfîrşitul lunii august 2010-2015

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Rata dobînzii în luna august 2015 la creditele în monedă naţională a constituit 14,54% şi a sporit cu 3,88 p.p. faţă de luna august 2014 și cu 0,17 p.p. față de luna precedentă a anului curent. Rata dobînzii la creditele în valută străină s-a micșorat cu 1,02 p.p. faţă de luna august 2014 şi a atins 6,82%.
Ratele dobînzilor la credite,%

Sursă: Banca Naţională a Moldovei