Informaţie operativă cu privire la evoluţia social economică a Republicii Moldova

Finanțe publice
Dezvoltarea economico-socială a ţării în ansamblu, precum şi modificările în politica fiscal-bugetară au influenţat indicatorii Bugetului Public Naţional (BPN). Astfel, în ianuarie-august 2015 la BPN au fost acumulate venituri în sumă de 28020,7 mil. lei, cu 4,0% mai mult faţă de ianuarie-august 2014. De asemenea, s-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 29181,6 mil. lei, fiind în creştere cu 9,6%. În ansamblu, BPN a înregistrat un deficit în sumă de 1160,9 mil. lei, comparativ cu excedentul în sumă de 329 mil. lei obținut la aceeaşi dată a anului 2014.

Evoluţia bugetului public naţional, mil. lei

	2014		2015		2015/2014, %
	august	8 luni	august	8 luni	august	8 luni
Bugetul public naţional
Venituri	4774,3	26944,5	3386,6	28020,7	70,9	104,0
Cheltuieli	3928,3	26615,5	3598,2	29181,6	91,6	109,6
Deficit (-), excedent (+)	846,0	329,0	-211,6	-1160,9	x	x
Bugetul de stat
Venituri	3581,6	17499,8	2170,3	17910,5	60,6	102,3
Cheltuieli	2948,4	17763,7	2146,4	19191,0	72,8	108,0
Deficit (-), excedent (+)	633,2	-263,9	23,9	-1280,5	x	x
Bugetele unităţilor administrativ teritoriale
Venituri	993,7	6885,9	628,6	7248,4	63,3	105,3
Cheltuieli	862,4	6479,4	750,3	7226,9	87,0	111,5
Deficit (-), excedent (+)	131,3	406,5	-121,7	21,5	x	x
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Venituri	1108,1	8030,0	1047,1	9105,2	94,5	113,4
Cheltuieli	1054,5	7836,9	1103,5	8916,4	104,6	113,8
Deficit (-), excedent (+)	53,6	193,1	-56,4	188,8	x	x
Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală
Venituri	528,3	2896,6	358,5	3075,2	67,9	106,2
Cheltuieli	500,0	2893,3	414,6	3142,0	82,9	108,6
Deficit (-), excedent (+)	28,3	3,3	-56,1	-66,8	x	x

Sursă: Ministerul Finanţelor
Veniturile BPN fără granturi şi transferuri au însumat 26826,1 mil. lei. Din acestea, 90,3% revin veniturilor fiscale, care au crescut cu 6,0%. Au înregistrat o creștere de 16,3% impozitele pe venit. Din acestea, veniturile acumulate din impozitul pe venitul persoanelor juridice - o creştere cu 16,5% față de ianuarie-august 2014.
Cea mai mare pondere (48,7%) în volumul total al veniturilor fiscale revine impozitelor interne pe mărfuri şi servicii, care în ianuarie-august 2015 au fost mai înalte decît în perioada similară a anului 2014 cu 0,8%. Veniturile totale din taxa pe valoare adăugată (TVA) au crescut cu 10,8%. Este îmbucurător faptul că veniturile din TVA la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova au înregistrat creștere de 12,7%. Veniturile din accize (total), de asemenea, au crescut cu 14,3%: au fost încasate cu 12,1% mai mult, iar restituite - cu 16,1% mai puțin, respectiv.
Pentru susţinerea bugetului şi pentru finanţarea proiectelor investiţionale, din partea donatorilor externi şi autohtoni au fost debursate granturi în sumă de 1194,6 mil. lei, din care: granturi externe – 1138,9 mil. lei şi granturi interne – 55,7 mil. lei, comparativ cu 2237,4 mil. lei şi, respectiv, 29 mil. lei în ianuarie-august 2014.
Cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine cheltuielilor pentru asigurarea și asistența socială – 35,5% (10366,7 mil. lei), acestea înregistrînd o creștere de 12,6% față de ianuarie-august 2014. S-au înregistrat majorări şi la alte tipuri de cheltuieli: ocrotirea sănătății cu 18,2%; menținerea ordinii publice și securitatea națională (+17,2%); învățămînt (+14,9%); apărarea națională (+12,2%); activitatea externă (+11,5%); agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă și gospodăria apelor (+11,2%); justiție (+8,0%) etc.
Pentru realizarea programelor cu caracter social-cultural au fost direcţionate 70,8% din totalul cheltuielilor BPN, pentru domeniul economiei naţionale – 10,8%, apărare națională, menținerea ordinii publice și securitatea națională – 6,5%, servicii de stat cu destinaţie generală – 4,7%, alte domenii – 7,2%.
Datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a înregistrat o creştere esenţială. Astfel, la sfîrşitul lunii august 2015 aceasta a atins nivelul de 32951,4 mil. lei, fiind în creştere cu 29,9% faţă de aceeaşi dată a anului 2014 și cu 20% comparativ cu începutul anului curent.
Datoria de stat administrată de Guvern

la sfîrşitul lunii august 2010-2015, mil. lei
Sursă: Ministerul Finanţelor
Stocul datoriei de stat interne este complet format din valori mobiliare de stat (VMS), volumul cărora a constituit 7224,9 mil. lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 5114,9 mil. lei (în creștere cu 8,5% față de sfîrșitul lunii august 2014), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în VMS) – 2063,4 mil. lei (la nivelul perioadei similare a anului 2014) şi VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare – 46,6 mil. lei (mai puţin de circa 3 ori decît în perioada similară a anului 2014). Datoria de stat internă s-a majorat cu 4,5% comparativ cu situaţia din 31 august 2014, iar față de începutul anului curent - cu 2,1%.
În perioada de raport au fost comercializate VMS în valoare de circa 10547,3 mil. lei, cu 3,4% mai puțin față de ianuarie-august 2014. Totodată, au fost efectuate cheltuieli pentru răscumpărarea VMS în sumă de 10397,8 mil. lei, mai puțin cu 2,6%, respectiv.
Rata medie a dobînzii la VMS realizate prin licitaţie a fost de 17,43%, față de 6,26% în ianuarie-august 2014.
La 31 august 2015 stocul datoriei de stat externe, administrată de Guvern, a însumat 1346,3 mil. dolari SUA (sau 25726,6 mil. lei) comparativ cu 1321,1 mil. dolari (18445,4 mil. lei) la data de 31 august 2014. Astfel, s-a înregistrat o creștere de 1,9%. Însă, calculată în lei, datoria de stat externă a marcat o creștere pronunțată, de 39,5%, din cauza deprecierii monedei naţionale faţă de principalele valute străine. Față de începutul anului curent datoria de stat externă a înregistrat o majorare cu 40,2 mil. dolari (+3,1%), cauzată de atingerea valorii pozitive a finanțării externe nete cu 68,5 mil. dolari și a fluctuației negative a ratei de schimb a dolarului față de alte valute străine cu 28,3 mil. dolari.

2. 
   Sectorul real
   

Industria
Principalii factori care au influenţat evoluţia producţiei industriale sunt: recolta înaltă din anul 2014, restricțiile impuse la importul de vinuri și unele produse agricole din Moldova de către autoritățile de resort din Federația Rusă, creşterea cererii pentru producţia moldovenească în ţările UE.
Evoluţia lunară a volumului producţiei industriale în preţuri comparabile

(medii ale anului trecut), în anii 2014-2015

(în % faţă de luna respectivă a anului precedent, + / -)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Volumul producţiei industriale în ianuarie-iulie 2015 a crescut cu 6,7% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-iulie 2014, inclusiv producţia industriei prelucrătoare cu 7,9%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu 7,4%. Totodată, s-a înregistrat o diminuare a volumului distribuţiei apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare cu 14,6% şi a producţiei industriei extractive – cu 4%.
Activitatea sectorului industrial în ianuarie-iulie 2015

	IPI în ianuarie-iulie 2015 faţă de ianuarie-iulie 2014, %	Ponderea valorii adăugate brute, %	Gradul de influenţă a variaţiei (+/-) valorii producţiei asupra indicelui general de producţie, p.p.
Industrie - total	106,7	100,0	6,7
Industria extractivă	96,0	3,0	-0,1
Industria prelucrătoare	107,9	79,4	6,1
Industria alimentară	104,0	24,6	0,9
din care:
Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne	94,8	5,4	-0,3
Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor	115,4	3,6	0,4
Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale	117,3	1,0	0,3
Fabricarea produselor lactate	105,0	3,5	0,2
Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase	105,4	5,2	0,2
Alte		5,8	0,1
Fabricarea băuturilor	100,2	10,9	0,0
din care:
Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice	59,0	2,1	-0,7
Fabricarea vinurilor din struguri	106,1	5,5	0,2
Alte		3,2	0,5
Fabricarea produselor din tutun	43,6	1,1	-0,4
Fabricarea produselor textile	105,2	3,2	0,2
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte	112,7	7,5	1,1
Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice	121,9	1,4	0,4
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice	112,0	2,9	0,3
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice	101,3	7,3	0,1
Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii	110,7	1,9	0,3
Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice	116,1	2,2	0,4
Fabricarea echipamentelor electrice	156,4	3,0	2,4
Fabricarea de mobilă	103,3	2,2	0,1
Alte activităţi		11,2	0,3
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat	107,4	14,3	1,2
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare	85,4	3,4	-0,5

Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Industria extractivă în ianuarie-iulie 2015 a avut o evoluție negativă. Astfel, volumul producţiei industriei extractive s-a micşorat cu 4% faţă de ianuarie-iulie 2014, contribuind negativ cu 0,1 p.p. asupra indicelui general de producție industrială (IPI).
Aportul principal în procesul de fabricare a producţiei de către întreprinderile industriale revine industriei prelucrătoare (79,4%), care a avut o evoluţie foarte bună, înregistrând o creştere a volumului producţiei de 7,9% comparativ cu ianuarie-iulie 2014, contribuind, astfel, pozitiv cu 6,1 p.p. asupra IPI.
O pondere înaltă în volumul total de producţie industrială o deţine industria alimentară (24,6%), care în ianuarie-iulie 2015 a obţinut o creştere bună a volumului de producţie cu 4% faţă de perioada respectivă a anului 2014 şi, astfel, a influenţat pozitiv cu 0,9 p.p. asupra IPI. La sporirea volumului producţiei industriei alimentare a contribuit creşterea volumelor de producţie la activităţile: fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale – cu 17,3%, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor – cu 15,4%, fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase – cu 5,4%, fabricarea produselor lactate – cu 5%, contribuţia pozitivă a acestora la IPI fiind de 1,1 p.p. Totodată, s-a micşorat volumul de prelucrare şi conservare a peştelui cu 25,1% şi producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne – cu 5,2%, gradul de influenţă negativă asupra IPI constituind 0,4 p.p.
Fabricarea băuturilor constituie 10,9% din volumul total al producţiei industriale, care în perioada de raport s-a majorat cu 0,2% faţă de ianuarie-iulie 2014 şi a influenţat pozitiv cu 0,02 p.p. asupra IPI. În ianuarie-iulie 2015, volumul de producţie de băuturi răcoritoare nealcoolice, ape minerale şi ape îmbuteliate s-a majorat cu 18,4%, iar volumul de fabricare a vinului – cu 6,1% faţă de perioada respectivă a anului 2014, contribuţia pozitivă a acestora la IPI fiind de 0,4 p.p. Totodată, volumul de distilare, rafinare şi mixare a băuturilor alcoolice a scăzut cu 41,0%, gradul de influenţă negativă asupra IPI constituind 0,7 p.p.
Printre ramurile industriale în care se atestă o creştere a volumelor sunt: fabricarea echipamentelor electrice (+56,4%), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+21,9%), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (+18,9%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+16,1%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+12,7%), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (+12,0%), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii (+10,7%), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (+7,7%), tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie (+6,2%), fabricarea produselor textile (+5,2%), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei (+4,3%), fabricarea de mobilă (+3,3%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+1,3%), gradul pozitiv de influenţă al acestora asupra IPI fiind de 5,7 p.p.
O reducere a volumului de producţie se atestă în următoarele ramuri industriale: fabricarea produselor de tutun – de 2,3 ori, industria metalurgică (-17,2%), fabricarea hîrtiei şi a produselor din hîrtie (-7,3%), tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor (-3,8%), gradul de influenţă negativă al acestora asupra IPI constituind 0,7 p.p.
Volumul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat în ianuarie-iulie 2015 a crescut cu 7,4% faţă de ianuarie-iulie 2014 şi a contribuit pozitiv cu 1,2 p.p. asupra IPI. Această majorare se datorează în mare parte creşterii producţiei, transportului şi distribuţiei energiei electrice cu 7,0% şi activităţii de furnizare de abur şi aer condiţionat cu 9,1%.
Volumul de distribuţie a apei, salubrizării, gestionării deşeurilor, activităţi de decontaminare în ianuarie-iulie 2015 s-a diminuat cu 14,6% faţă de ianuarie-iulie 2014 şi a contribuit negativ cu 0,5 p.p. asupra IPI.