Informaţie operativă
Yüklə 371,67 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- PIB pe categorii de resurse şi de utilizări
Cadrul macroeconomicProdusul intern brut În trimestrul I al anului curent Produsul intern brut a însumat 29669,6 mil. lei, majorîndu-se faţă de acelaşi trimestru al anului trecut cu 3,1% (în preţuri comparabile). PIB în % faţă de perioada respectivă a anului precedent (în preţuri comparabile) Sursă: Biroul Naţional de Statistică La creșterea PIB-ului a contribuit creșterea înregistrată în majoritatea activităților economice, precum: agricultura, industria, construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul etc. Totodată, activitățile învățămînt și administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii a avut o contribuție negativă la evoluția PIB. Restabilirea finanțării externe a condiționat creșterea investițiilor, iar majorarea remitențelor a influențat pozitiv consumul. Ca rezultat, crește cererea internă. Totodată, se mențin riscurile legate de situația dificilă din Ucraina și recesiunea economiei Federației Ruse, care influențează economia Moldovei prin exportul produselor moldovenești, remitențe și investiții. Evoluţia PIB* în trimestrul I 2016 - 2017
* Calculele preliminare Sursă: Biroul Naţional de Statistică Un factor pozitiv care şi-a adus contribuţia respectivă la creșterea PIB-ului pe categorii de resurse a fost creşterea cu 1,8% a valorii adăugate brute (VAB) create în agricultură, gradul de influenţă al activităţii asupra modificării PIB fiind de 0,1 p.p. Majorarea volumului producţiei în sectorul agricol a fost determinată de creşterea producţiei animale. Restabilirea cererii externe la unele mărfuri ale sectorului industrial, cum ar fi produsele industriei alimentare și mobilă, a condus la majorarea VAB cu 1,2% comparativ cu trimestrul I 2016, iar aportul acesteia la creşterea PIB a fost de 0,2 p.p. Un impediment important rămîne problema diversificării slabe a producţiei industriale şi capacităţile reduse de satisfacere a cererii interne. Cea mai mare contribuție la creșterea PIB – 1,4 p.p. a avut-o activitatea comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, care a crescut cu 11,8% față de trimestrul I 2016, datorită inviorării cererii interne. VAB creată în construcţii a înregistrat o majorare de 2,7%, ceea ce a contribuit pozitiv la modificarea PIB cu 0,1 p.p. VAB creată în transport şi depozitare a înregistrat o creştere cu 8,5%, activități profesionale, științifice și tehnice - 4,8%, în informații și comunicații – cu 3,8%. Aportul acestor activităţi la majorarea PIB a fost de 0,9 p.p. Cererea internă a contribuit la creşterea impozitelor nete pe produse cu 0,1%. Ca rezultat, contribuţia impozitelor nete pe produse la majorarea PIB a fost nesemnificativă, iar ponderea în PIB a acestora a constituit 16,8%. Din punct de vedere al utilizării PIB, cererea internă (consumul final și formarea brută de capital) a depășit cu 34,3% valoarea PIB. Acest fapt relevă că necesitățile economiei sînt mult mai mari decît capacitatea ei de producere, diferența fiind acoperită din sursele externe. Referitor la structura cererii interne, se remarcă o majorare a ponderii investițiilor (formării brute de capital) de la 17,7%, în primul trimestru 2016, pînă lă 18,8% în perioada de raport, preponderent, datorită majorării stocurilor. Astfel, ponderea consumului s-a micșorat. Consumul final s-a caracterizat prin majorarea cu 3,4% faţă de trimestrul I 2016, condiţionată, în general, de consumul final al gospodăriilor populaţiei, care a înregistrat o creștere de 4,2%, respectiv. Această creştere a fost determinată, în special, de majorarea fondului de remunerare a muncii. Astfel, în primul trimestru 2017, fondul de remunerare a muncii s-a majorat cu 11,1% (în preţuri curente), însumînd 8,7 mild. lei sau 32% din PIB (în primul trimestru 2016 – 7,9 mild. lei şi 29% din PIB). Concomitent, conform datelor din Balanţa de plăţi, transferurile valutare ale persoanelor fizice din străinătate s-au micșorat cu 9,2%, însumînd 343,5 mil. dolari SUA sau 23,3% în raport cu PIB (în primul trimestru 2016 – 314,6 mil. dolari şi 25,5% în raport cu PIB). Totodată, luînd în consideraţie situaţia economică precară din unele ţări ale zonei Euro, recesiunea în Federația Rusă și criza în Ucraina, populaţia îşi face economii consumînd mai puţin. Ca rezultat, aportul consumului final la creşterea PIB a constituit 3,7 p.p. Formarea brută de capital fix a înregistrat o creștere de 3,3% comparativ cu trimestrul I 2016, ceea ce a contribuit pozitiv la majorarea PIB cu 0,7 p.p. Ponderea formării brute de capital fix în PIB a constituit 22,4%. Stocurile au crescut considerabil, contribuția acestora la creșterea PIB fiind pozitivă -1,7 p.p. Cererea internă a contribuit la creșterea esențială a importurilor cu 17% comparativ cu trimestrul I 2016, în timp ce exporturile au fost în majorare cu 23%. Prin urmare, contribuția exportului net la modificarea PIB a fost negativă (-3,1 p.p.). Inflaţia De la începutul anului 2017 se observă inversarea trendului inflaționist: tendința dezinflaționistă din anul 2016 a fost înlocuită cu o creștere mai rapidă a prețurilor în ianuarie-mai 2017. Asupra modificărilor prețurilor în anul curent au influențat factorii monetari (creșterea masei monetare), precum și nemonetari (evoluția cursului de schimb, prețurile mondiale la resursele energetice și produsele agricole, prețurile la produse și servicii reglementate). Dinamica ratei inflației, % Sursă: Biroul Naţional de Statistică Rata inflației, în luna mai 2017, a constituit 5,3% față de decembrie 2016, înregistrînd o majorare de 5 p.p. comparativ cu rata inflației în aceeași perioadă a anului 2016. Rata inflației anuală (mai 2017 față de mai 2016) a constituit 7,4%, depăşind nivelul ţintă a inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%). Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie-mai 2013–2017, %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică Prețurile la produsele alimentare în luna mai 2017 au înregistrat o creștere de 7,7% față de decembrie 2016. În perioada vizată s-au majorat prețurile la cartofi de 2,2 ori, legume proaspete - cu 42%, fructe proaspete – cu 36,5%, pește și conserve din pește – cu 4,1%, carne, preparate și conserve din carne – cu 2,8% etc. Totodată, au fost înregistrate scăderi ale prețurilor la ouă cu 34,3%, ulei vegetal – cu 3,1%, lapte și produse lactate – cu 1,6%. În condițiile Republicii Moldova, dinamica prețurilor la produsele alimentare este determinată de caracterul sezonier al economiei. În lunile de vară se înregistrează o scădere esențială a prețurilor la legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă. Ca rezultat, creșterea prețurilor la produsele alimentare a contribuit la majorarea IPC general cu 3,1 p.p. Creșterea prețurilor la legume a condus la majorarea IPC general cu 1,5 p.p., fructe – cu 1 p.p., cartofi – cu 0,9 p.p., carne, preparate și conserve din carne – cu 0,3 p.p. etc. Totodată, prețurile la ouă au contribuit la reducerea IPC general cu 0,3 p.p., lapte și produse lactate – cu 0,1 p.p. Prețurile la mărfurile nealimentare în mai 2017 s-au majorat cu 2% faţă de decembrie 2016, în special, ca rezultat al majorării prețurilor la țigări cu 15,7%, confecții – cu 2,3%, și combustibil - cu 1,8%. Totodată, s-au redus prețurile la medicamente cu 0,6%. Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare sînt determinate, în mare măsură, de evoluția cursului de schimb al monedei naționale. Contribuția prețurilor la mărfurile nealimentare asupra modificării IPC general a constituit 0,7 p.p., din care 0,3 p.p. revine țigărilor și cîte 0,1 p.p - combustibilului și confecțiilor. Totodată, prețurile la medicamente au contribuit la reducerea IPC general cu 0,03 p.p. Prețurile la serviciile prestate populației au înregistrat o creștere de 6% faţă de decembrie 2016, fiind determinată, preponderent, de majorarea tarifelor la servicii de sănătate cu 73,1%, educație și învățămînt – cu 7,9%, încălzire centrală – cu 6,5%, apă potabilă și canalizare – cu 6,2%, energie electrică – cu 3,9%, alimentație publică cu 1,9% etc. Totodată, s-au înregistrat diminuări la tarifele pentru transportul de pasageri – cu 0,2%. Prin urmare, aportul tarifelor la servicii asupra majorării IPC general a fost de 1,5 p.p., care aproape în totalitate revin tarifelor la servicii de sănătate (1,1 p.p.). În luna mai 2017 rata inflației de bază (exclusiv produse alimentare și băuturi, combustibili, produse şi servicii cu prețuri reglementate) a fost 2,6% fată de decembrie 2016, cu 0,4 p.p. mai mare decît nivelul ratei inflației de bază în luna respectivă a anului 2016. Rata inflației exclusiv produse alimentare și băuturi a constituit 3,7%, exclusiv produse și servicii cu prețuri reglementate – 5,1% și exclusiv combustibil – 5,5%. Dinamica ratei anuale a inflației (fată de luna respectivă a anului precedent), % Sursă: Biroul Naţional de Statistică Rata inflaţiei de bază (2,6%) a fost cu 2,7 p.p. mai mică decît nivelul ratei inflaţiei. Prețurile la produse şi servicii reglementate s-au majorat cu 5,6% faţă de decembrie 2016, majorîndu-se cu 0,3 p.p. față de IPC general. Cursul de schimb şi piaţa valutară De la începutul anului 2017 moneda naţională a marcat o apreciere de 8,8% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2017 pînă la 18,22 lei la 31.05.2017). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 2,7%. Principalii factori care au determinat fluctuațiile monedei naționale au fost creșterea exporturilor cu ritmuri mai avansate decît importurile, majorarea remiterilor valutare de peste hotare, oscilaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale și politica monetară a BNM. Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR 
Sursă: Banca Naţională a Moldovei În ianuarie-mai 2017 rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă prin virament a constituit echivalentul a 2139,7 mil. dolari, cu 4,2% mai mult decît în perioada respectivă a anului 2016. Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă prin virament s-a caracterizat prin majorarea ponderii tranzacţiilor în Euro cu 3,6 p.p. (pînă la 39% din volumul total), precum şi rubla rusească - cu 0,6 p.p. şi diminuarea volumului tranzacţiilor în dolari SUA – cu 4,5 p.p. Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară prin virament a Republicii Moldova în ianuarie-mai 2013-2017, %
Sursă: Banca Naţională a Moldovei În ianuarie-mai 2017 pe piaţa valutară internă prin virament a fost procurată valută străină echivalentul a 739,3 mil. dolari, cu 8,7% mai mult decît în perioada respectivă a anului 2016 şi a fost vîndută echivalentul a 1400,4 mil. dolari, cu 1,9% mai mult, respectiv. Astfel, vînzările nete s-au micșorat cu 4,7% comparativ cu perioada respectivă a anului 2016, constituind echivalentul a 661,1 mil. dolari. Tranzacţiile cu valută străină pe piaţa valutară internă prin virament, echivalentul în mil. dolari SUA Sursă: Banca Naţională a Moldovei În ianuarie-mai 2017 rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar a constituit echivalentul a 1333,7 mil. dolari, cu 6% mai mult faţă de perioada similară a anului 2016. Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar s-a caracterizat prin diminuarea ponderii tranzacţiilor în dolari SUA cu 1,8 p.p. (pînă la 25% din volumul total) și în rubla rusească – cu 0,1 p.p. Concomitent, ponderea tranzacțiilor în Euro s-a majorat cu 0,7 p.p. (pînă la 61,3% din volumul total) Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar în ianuarie-mai 2013-2017, %
Sursă: Banca Naţională a Moldovei În ianuarie-mai 2017 unităţile de schimb valutar au procurat valută străină echivalentul a 1003,9 mil. dolari, cu 1% mai mult decît în perioada similară a anului precedent şi au vîndut echivalentul a 329,8 mil. dolari, cu 24,6% mai mult, respectiv. Astfel, cumpărările nete s-au micșorat cu 7,6% comparativ cu ianuarie-mai 2016. Tranzacţiile cu valută străină pe piaţa valutară internă în numerar, echivalentul în mil. dolari SUA Sursă: Banca Naţională a Moldovei În luna mai 2017 BNM a efectuat cumpărări pe piaţa valutară interbancară în valoare de 37,4 mil. dolari. De la începutul anului BNM a efectuat cumpărări pe piaţa valutară interbancară în valoare de 75 mil. dolari. Activitatea BNM pe piaţa interbancară, echivalentul în mil. dolari SUA Sursă: Banca Naţională a Moldovei Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 31.05.2017 a atins o valoare de 2335,6 mil. dolari, majorîndu-se cu 5,9% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2016 şi cu 23,5% faţă de situația la 31.05.2016. Majorarea activelor oficiale de rezervă se datorează, preponderent, intervenţiilor pe piaţa valutară internă sub formă de cumpărări de valută. Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei (mil. dolari SUA)  Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Indicatorii monetari Evoluția indicatorilor monetari reflectă nu numai situaţia economiei naționale, dar și a sferei sociale: procesul de creditare redă atît necesitatea economiei în realizarea investițiilor, deschiderea din partea agenților economici de a se împrumuta de la bănci, precum și viziunea băncilor cu privire la evoluția economiei naționale în viitor. De asemenea, procesul de economisire, descris prin prisma nivelului depozitelor atrase de bănci, arată nu numai disponibilitatea mijloacelor bănești, dar și încrederea pe care o manifestă populația și agenții economici în băncile comerciale. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii mai 2017 a constituit 70506,4 mil. lei şi s-a majorat cu 6,8% comparativ cu situația similară din anul 2016. În componența M3 intră banii lichizi în circulație, depozite în lei la vedere, depozite în lei la termen și depozitele în valută. Cea mai mare parte în structura M3 revine depozitelor (76,3%), de aceea evoluția acestora va avea cel mai mare impact asupra masei monetare. La sfîrşitul lunii mai a anului curent soldul acestora a fost la nivel de 53801,5 mil. lei, înregistrînd o majorare cu 6,6% faţă de data similară a anului 2016. Masa monetară M3 pe componente la sfîrşitul lunii mai 2013-2017, mil. lei Sursă: Banca Naţională a Moldovei Creșterea economiilor caracterizează evoluția sectorului bancar începînd cu a doua jumătate a anului 2016: faţă de sfîrşitul lunii mai 2016 soldul depozitelor în monedă naţională (56,5% din volumul total) s-a majorat cu 16,7%, atingînd un volum de 30406,5 mil. lei. Este de remarcat creșterea semnificativă a depozitelor la vedere – cu 32,3%. Aceasta se argumentează prin faptul că populația preferă să-și păstreze economiile în lei avînd acces la ele fără restricții, în pofida dobînzii mai mici comparativ cu depozitele cele la termen. Depozitele la vedere au avut cea mai mare contribuție la creșterea M3 – 4,2%. Sunt în creștere și depozitele la termen - cu 9%, contribuţia la creșterea M3 fiind de 2,4 p.p. Depozitele la termen dețin cea mai mare pondere – 62,6%, în mare parte datorită faptului că rata dobînzii este mai înaltă decît pentru depozitele la vedere. Soldul depozitelor şi ratele dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii mai 2013-2017 
Sursă: Banca Naţională a Moldovei Volumul depozitelor noi atrase în monedă naţională în luna mai 2017 a înregistrat o creștere de 7,3% comparativ cu luna mai 2016. Depozite atrase, mil. lei Sursă: Banca Naţională a Moldovei Însă nu toate tipurile de depozite au înregistrat creștere. Soldul depozitelor în valută străină faţă de sfîrşitul lunii mai 2016 a marcat o scădere de 4,1%, însumînd 23395,1 mil. lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în lei, valoarea acestora în mare parte depinde de evoluția cursului de schimb. În luna mai 2017 au fost atrase depozite în valută străină mai puțin cu 30,9% față de luna mai 2016. Este de menționat, în acest context, diminuarea cursului de schimb în aceeași perioadă și, respectiv, preferința populației de a-și păstra economiile în lei. Ratele dobînzilor la depozite, % Sursă: Banca Naţională a Moldovei Rata de bază se aprobă în calitate de rată de referinţă pentru principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt. Aceasta se stabilește de către BNM în rezultatul evaluării balanței riscurilor interne și externe cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu. Rata de 9% este menținută deja opt luni consecutiv (din luna octombrie 2016). Comparativ cu luna mai 2016 (15%) rata de bază a fost diminuată cu 6 p.p. Volumul de bani în circulaţie a constituit 16704,8 mil. lei și a crescut cu 7,4% faţă de situaţia de la sfîrşitul lunii mai 2016 (contribuind la creșterea M3 cu 1,7 p.p.). Creditarea economiei este în recesiune. Tendința de diminuare a soldului creditelor acordate în economie persistă încă din primele luni ale anului 2015, cînd resursele creditare au început să se scumpească. Soldul creditelor în economie la sfîrșitul lunii mai a anului curent a fost mai mic decît nivelul înregistrat la data similară a anului 2016 cu 9,9%, constituind 37897,1 mil. lei. Soldul creditelor în valută străină s-a diminuat cu 14%, iar al celor în monedă naţională - cu 6,6%. O cauză importantă care explică diminuarea soldului de credite în economia națională este diminuarea activității investiționale. Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii mai 2013-2017 Sursă: Banca Naţională a Moldovei Pe parcursul anului 2016 presiunile dobînzilor s-au temperat neesențial, dar oricum accesul agenților economici și a consumatorilor la surse de finanțare este încă dificil. Rata dobînzii în luna mai 2017 la creditele în monedă naţională a constituit 10,41%, comparativ cu 15,23% în mai 2016. Rata dobînzii la creditele în valută străină s-a micșorat de la 6,23% pînă la 5,10%. Ratele dobînzilor la credite,% Sursă: Banca Naţională a Moldovei În luna mai 2017 a fost acordat un volum de credite în monedă națională mai mare cu 18,3% față de cel din luna mai 2016. Volumul de credite acordate în valută străină a fost cu 0,3% mai mic. Credite acordate, mil. lei Sursă: Banca Națională a Moldovei Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 142%, comparativ cu 120% la sfîrșitul lunii mai 2016. Aceasta indică faptul că există spaţiu pentru intensificarea creditării, iar instituţiile de credit au şi bază de capital şi lichiditatea necesare pentru finanţarea economiei. Un indicator important care arată atît situația curentă a economiei naționale, cît și eficiența bancară este nivelul creditelor neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate, astfel creînd probleme și dificultăți băncilor creditoare. Creditele neperformante sunt una dintre principalele cauze ale stagnării unei economii. Astfel, concomitent cu descurajarea activității de creditare, în perioada de analiză se evidențiază o înrăutățire a situației creditelor neperformante. Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite a avut o evoluție ascendentă de la 14,2% la sfîrșitul lunii mai 2016 pînă la 17,3% la sfîrșitul lunii mai 2017. Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite Sursă: Banca Națională a Moldovei Finanţe publice În lunile ianuarie-mai din anul curent la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 19963,9 mil. lei, cu 17,3% mai mult faţă de ianuarie-mai anul trecut. S-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 20382,9 mil. lei, cu 15,1% mai mult, respectiv. În ansamblu, BPN a înregistrat un deficit în sumă de 419 mil. lei. Evoluţia bugetului public naţional în ianuarie-mai 2016-2017, mil. lei
Sursă: Ministerul Finanţelor În structura totală a veniturilor, partea majoră revine veniturilor bugetului de stat – 63,6%, apoi bugetului asigurărilor sociale de stat – 22,3%, fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 7,2% și bugetelor locale – 7%. Veniturile bugetare proprii în ianuarie-mai 2017, mil. lei 
Sursă: Ministerul Finanţelor Veniturile BPN au însumat 19963,9 mil. lei. Din acestea, 65,8% (13134,5 mil. lei) revin impozitelor și taxelor, 29,4% (5876,1 mil. lei) - contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii, 4,4% (882,5 mil. lei) - altor venituri și 0,4% (70,8 mil. lei) - granturilor primite (de la guvernele altor state și din partea organizațiilor internaționale). Cea mai mare pondere (70,5%) în volumul total al impozitelor și taxelor revine impozitelor și taxelor pe mărfuri şi servicii (din care încasările din TVA au constituit 68%), confirmînd faptul că economia noastră este bazată pe consum, apoi impozitelor pe venit (24,1%) și impozitelor pe bunurile imobiliare (0,7%). În structura cheltuielilor, ponderea celor efectuate de la bugetul asigurărilor sociale de stat a constituit 35,7%, de la bugetul de stat – 30,2%, de la bugetele locale – 22,3% şi de la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 11,8%. Cheltuielile bugetare proprii în ianuarie-mai 2017, mil. lei 
Sursă: Ministerul Finanţelor Cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine cheltuielilor pentru protecția socială – 38,3% (7816,4 mil.lei), urmată de cheltuieli pentru învățămînt – 17,4% (3538,3 mil. lei), ocrotirea sănătății – 13,5% (2747,2 mil. lei), servicii de stat cu destinație generală – 9,5% (1929,8 mil. lei), servicii în domeniul economiei – 8,8% (1794 mil. lei) etc. În ianuarie-mai 2017 încasările la bugetul de stat pe toate componentele au constituit 12696,8 mil.lei, cu 20,9% mai mult decît în ianuarie-mai 2016. Din acestea, 94,3% revin impozitelor și taxelor. Cel mai mare generator de venituri la bugetul de stat a fost Serviciul Vamal, ale cărui venituri au înregistrat o creștere de 18,8%. De asemenea, au crescut cu 22,3% și veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Acest salt al încasărilor s-a datorat în special veniturilor din TVA (+19,5%) și accize (+31,1%). Partea de cheltuieli a bugetului de stat s-a realizat în sumă de 13715,9 mil. lei. Cheltuielile pe toate componentele au crescut cu 11,3%. Executarea bugetului de stat s-a soldat cu un deficit în sumă de 1019,1 mil. lei, fiind mai mic cu 807,5 mil. lei decît cel înregistrat în ianuarie-mai 2016. La bugetele locale în perioada de raport au fost acumulate venituri în sumă de 4812,8 mil. lei, în creștere cu 7,9% faţă de perioada similară din 2016. Din suma totală a veniturilor bugetelor locale, veniturilor proprii (fără transferurile bugetului de stat) revin numai 28,9% sau 1389,8 mil. lei. De la bugetul de stat au fost alocate transferuri în sumă totală de 3423 mil. lei (71,1%). S-au efectuat cheltuieli în sumă de 4555,8 mil. lei, în creștere cu 15,1%. În ansamblu, bugetele locale au înregistrat un excedent în sumă de 257 mil. lei, comparativ cu 502,9 mil. lei în ianuarie-mai 2016. La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 7509,2 mil.lei, inclusiv: contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – 4450,1 mil. lei (59,3%), transferuri de la bugetul de stat – 3056,7 mil. lei (40,7%) și alte venituri – 2,4 mil. lei. Veniturile totale acumulate la acest buget au fost în creştere cu 15,7%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 7270,3 mil. lei, cu 17,5% mai mult, respectiv. În ansamblu, bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un sold bugetar pozitiv la nivel de 238,9 mil. lei, față de 300,6 mil. lei în ianuarie-mai 2016. În ianuarie-mai 2017 la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au fost acumulate venituri în sumă de 2511,6 mil. lei, inclusiv: încasări din contribuții și prime pentru asigurările obligatorii de asistență medicală – 1426 mil. lei (56,8%), transferuri primite de la bugetul de stat – 1080,4 mil. lei (43%) și alte venituri – 5,2 mil. lei. Veniturile totale acumulate au fost mai înalte decît nivelul înregistrat în ianuarie-mai 2016 cu 12,9%. S-au efectuat cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii în sumă de 2407,4 mil. lei, cu 26,8% mai mult, respectiv. Executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a înregistrat o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli în sumă de 104,2 mil. lei. Se înregistrează un grad înalt de îndatorare a țării. Datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a înregistrat nivelul de 50416,2 mil. lei la sfîrşitul lunii mai 2017, fiind în creştere cu 41,8% faţă de aceeaşi dată a anului 2016. Datoria de stat administrată de Guvern la data de 31 mai 2013-2017, mil. lei Sursă: Ministerul Finanţelor Stocul datoriei de stat interne este complet format din valori mobiliare de stat (VMS), volumul cărora a constituit circa 21577,5 mil. lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 6172,9 mil. lei (în diminuare cu 2,9%), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în VMS) – 2063,4 mil. lei (la nivelul perioadei similare a anului 2016) și VMS emise pentru executarea garanției de stat – 13341,2 mil.lei. Datoria de stat internă s-a majorat esențial față de situația de la sfîrșitul lunii mai 2016 – de 2,6 ori. În primele cinci luni ale anului curent au fost comercializate VMS în valoare de 7099,3 mil. lei, cu 11,7% mai puțin decît în perioada similară din 2016. Totodată, au fost efectuate cheltuieli pentru răscumpărarea VMS în sumă de circa 7041,5 mil. lei, mai mult cu 2,9%, respectiv. Valorile mobiliare de stat cu scadenţă pînă la un an au fost emise pe 3 termene: bonuri de trezorerie de 91, 182 şi 364 zile, ponderea acestora în totalul VMS comercializate a constituit 83,6%. Majoritatea VMS au fost emise pe termen de un an (33,9%), 182 zile (28,3%) și 91 zile (21,4%). Scadența scurtă a tilurilor de stat crește riscul de refinanțare a datoriei, punînd un impediment considerabil în calea implementării unor proiecte investiționale pe termen lung. Pe de altă parte, aceasta inhibă activizarea pieței secundare, încît deținătorii de VMS preferă mai curînd să păstreze investiția pînă la maturitate. Totuși, se evidențiază o creștere bruscă a ponderii VMS emise pe 2 ani – de la 0,4% pînă la 11,4%. Piața VMS este în continuare dominată de băncile comerciale (87%), restul investitorilor fiind în continuare slab dezvoltați și neinițiați în investițiile în titluri de stat (nivelul jos de educație financiară a populației și lipsa de cunoștință cu privire la posibilitățile și avantajele investițiilor în instrumentul respectiv). Rata medie a dobînzii la VMS realizate prin licitaţie a fost de 6,8% (care este cu circa 1,5 p.p. peste rata dobînzii la depozitele bancare – principalele instrumente de investiții concurente), față de 22,8% la situația din 31 mai 2017. Soldul datoriei de stat externe administrată de Guvern a însumat 1582,7 mil. dolari (28838,7 mil. lei), comparativ cu 1356,2 mil. dolari (27135,5 mil. lei) la data de 31 mai 2016. Astfel, s-a înregistrat o creștere de 16,7%. Pe parcursul lunilor ianuarie-mai 2017 finanțarea externă netă a atins o valoare pozitivă (intrările de surse externe de finanțare au depășit rambursările datoriei de stat externe) - circa 61,9 mil. dolari. Totodată, fluctuația ratei de schimb a dolarului SUA față de alte valute a atins valori pozitive, contribuind la majorarea datoriei de stat externe cu 56,1 mil.dolari.
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||