Institutul naţional de cercetare ştiinţifică În domeniul muncii şi protecţiei sociale incsmps

5.3.Investigarea relației dintre salariul minim și activitatea economică informală în România

Analizând evoluția salariului minim real și a activității economice informale de-a lungul perioadei 2000-2015, se poate constata existența unei relații de “co-movement” reliefând o posibilă relație de echilibru pe termen lung.

Fig. 6.Evoluţia salariului minim real vs activitatea economică informală (2000 – 2015)

Rezultatele testelor de rădăcină unitate au evidențiat faptul că seriile sunt non-staționare în nivel, fiind integrate de ordin 1. În acest sens, pentru a verifica analiza de cointegrare se estimează un model VAR în nivel și se determină lagul optim, luând în calcul verificarea ipotezelor asupra reziduurilor și condiția de stabilitate a modelului VAR.

Pe baza criteriilor informaționale, lagul optim pentru toate cele trei modele este 1. Rezultatele testului Johansen pentru depistarea cointegrării au evidențiat existența unei relații de cointegrare între variabilele analizate, pentru toate cele trei modele. Prin urmare, având în vedere faptul că existența relației de echilibru pe termen lung a fost probată, se vor estima trei modele VECM menite a surprinde relația pe termen lung și pe termen scurt dintre salariul minim și economia informală.
Tabel 1. Rezultatele empirice ale modelelor VECM

Model	Model 1: Real minimum wage and real SE per capita	Model 2: Minimum wage(% of average gross earnings) and SE as % of GDP per capita	Model 3: Minimum wage(% of GDP per capita) and SE as % of GDP per capita
Long-run results
	1.00
		1.00	1.00
	0.14* (0.055)
		0.156* (0.03)
			0.56* (0.12)
	-0.61* (0.12)	-20.73* (2.68)	-21.50* (3.14)
Cons.	4.97*	-194.05	-200.30
Short-run results
	-0.36* (0.139)	-050* (0.14)	-0.47* (0.12)
	-0.03 (0.04)
		-0.028 (0.029)
			-0.18 (0.20)
		0.038 (0.14)	-0.019 (0.13)
	-0.12 (0.17)
	0.72* (0.24)	2.91 (4.96)	3.08 (5.02)
C	0.008 (0.0050	-0.25* (0.10)	-0.26* (0.10)
Labour code mod. dummy	-0.0058 (0.008)	0.24 (0.18)	0.28 (0.18)
Dummy crisis	-0.0028 (0.009)	0.21 (0.21)	0.18 (0.21)
	29.9%	24.6%	26.6%
s.e.	0.024	0.56	0.55
F-stat	3.17**	3.88**	3.21**
The short-run diagnostic test statistics
Autocorrelation LM test	19.12 [0.26]	13.66 [0.13]	7.01 [0.63]
Normality test	2235.85 [0.00]	75.56 [0.00]	55.81 [0.00]
White test	323.25 [0.59]	126.76 [0.91]	121.30 [0.95]
AIC	-4.47	1.80	1.77
SBC	-4.19	2.04	2.01

Note: abaterile standard ale estimatorilor sunt raportate in paranteze [ ] prezinta valoarea probabilitatii; *, ** , *** indica pragul de semnificatie 1%, 5%, 10%.


În primul model, coeficientul pe termen lung al salariului minim pozitiv și semnificativ statistic la pragul de semnificație de 1% evidentiază o creștere în medie a activității economice informale per capita de 0.14% pe termen lung, ceteris paribus ca urmare a unei creșteri a salariului minim de 1%. Relația negativă pe termen lung între economia oficială și economia informală quantificată printr-un coeficient de -0.61 reliefează faptul că cele două sectoare sunt mai degrabă subsitute pe termen lung, economia informală fiind privită ca un “buffer”sau ca o supapă de siguranță pentru economia oficială.Cand economia oficială este în recesiune, este asteptata o intensificare a activității în sectorul informal.

Coeficienții pe termen scurt nu susțin teoria economică, reliefând faptul că salariul minim nu manifestă un impact semnificativ pe termen scurt asupra activității economice informale, în timp ce pe termen scurt cele doua sectoare sunt mai degrabă într-o relație de complementaritate dezvoltând o relație directă.

Termenul de corecție al erorilor a cărui valoare este negativă dar și semnificativă dpdv statistic probează existența unei cauzalității cel puțin într-o direcție.Valoarea sa de -0.36 reliefează faptul că deviația de la echilibrul pe termen lung este restabilită în proporție de 36% în fiecare trimestru. Modelul este bine specificat în ceea ce privește testul F și gradul de determinare este de 29,9%. Analiza de cauzalitate Granger testată în cadrul modelului 1 confirmă prezența unei relații unidrectionale de cauzalitate Granger pe termen lung ce funcționează de la salariul minim către activitatea informală având în vedere semnul negativ și semnificatia statistică la nivelul de 1% a coeficientului de corecție a erorilor(ECT). Cauzalitatea Granger pe termen scurt este în schimb infirmată ca urmare a infirmării testului Fisher.

În cel de-al doilea model, coeficientul pe termen lung al salariului minim pozitiv și semnificativ statistic la pragul de semnificație de 1% evidentiază o creștere în medie a activității economice informale % din salariul mediu brut de 0.15% pe termen lung, ceteris paribus ca urmare a unei creșteri a ponderii salariului minim in salariul mediu brut de 1%. Relatia negativă dintre cele două sectoare probată și în acest model evidentiază relația de substituție pe termen lung dintre cele două economii. La fel ca și în cazul primului model, estimațiile pe termen scurt infirmă o potențială relație pe termen scurt între salariul minim și activitatea informală. Cauzalitatea pe termen lung a fost probată de semnul negativ și totodată de semnificația statistică a termenului de corecție al erorilor, subliinind faptul că economia informală converge către nivelul său pe termen lung prin contribuția salariului minim și a economiei oficiale la viteza de ajustare către starea de echilibru de 50%. Cauzalitatea pe termen scurt a fost infirmată de lipsa de semnificația a testului Fisher. Modelul este corect specificat în termenii testului Fisher cu un grad de determinare de 25%.

În ultimul model, coeficientul pe termen lung al salariului minim pozitiv și semnificativ statistic la pragul de semnificație de 1% evidentiază o creștere în medie a activității economice informale % PIB-ul per capita de 0.56% pe termen lung, ceteris paribus ca urmare a unei creșteri a ponderii salariului minim in PIB-ul per capita de 1%. Relația de substituție pe termen lung dintre cele două sectoare este confirmată și de acest model. Estimatiile pe termen scurt infirmă o potențială relație dintre salariul minim și economia informală. Relația de cauzalitate Granger pe termen lung ce funcționează de la salariul minim către economia informală este confirmată și în cadrul celui de-al treilea model; economia informală converge către nivelul său pe temen lung cu o viteza de ajustare față de starea de echilibru de 47%. Cauzalitatea pe termen scurt a fost infirmată de lipsa de semnificația a testului Fisher. Modelul este corect specificat în termenii testului Fisher cu un grad de determinare de 26.6%. La toate modelele, ipotezele privind reziduurile au fost validate. Masurile adoptate in economia Romaniei in perioada analizata cuantificate in cadrul modelelor prin variabile dummy nu influențează semnificativ sectorul neoficial.

Tabel 2.Rezultatele cauzalității Granger

	1		Results
Null hypothesis/lag level	F-stat
Model 1:
Real minimum wage does not Granger causes real SE per capita	0.66	-2.60*	Long-run causality Long-run causality
Model 2:
Minimum wage(% of average gross earnings) does not Granger causes SE as % of GDP per capita	0.91	-3.55*
Model 3:
Minimum wage(% of GDP per capita) does not Granger causes SE as % of GDP per capita	0.82	-3.81*	Long-run causality

Funcția generalizată de raspuns la impuls(Pesaran et al.(2001), ce măsoară efectul unui șoc pozitiv aplicat în salariul minim asupra activității economice informale în România, a evidențiat faptul că:

• 
  Activitatea economică informală exprimată în termeni reali per capita va crește cu aproape 0.86%, ca urmare a unei creșteri de 1% a salariului minim real, iar șocul își va atinge potențialul maxim la nivelul celui de-al patrulea trimestru(practic după un an de la aplicarea măsurii) după care se va atenua gradual.
  
• 
  Activitatea economica informală exprimată ca % din PIB-ul per capita va crește cu aproximativ 0.18% față de valoarea de referință ca răspuns la șocul indus în ponderea salariului minim în salariul mediu de 1% și acest lucru are loc în cel de-al trilea trimestru de la șocul inițial după care este urmată de o scădere graduală către nivelul de referință.
  
• 
  De asemenea un șoc pozitiv în salariul minim ca % din PIB-ul per capita conduce la o intensificare a informalității ca % din PIB-ul per capita cu 0.31% față de nivelul de referință și aceasta se manifestă după mai mult de an de la șocul inițial(la nivelul celui de-al cincilea trimestru) după care se atenuează gradual.
  

În general, rezultatele empirice au arătat faptul că, pe termen lung, salariul minim manifestă un impact pozitiv și semnificativ statistic asupra activității informale în România în timp ce, în termen scurt, acest impact nu este susținut de dovezi empirice.

Ceea ce este important de menționat este prezența unei relații negative, de substituție între cele două economii oficială și neoficială pentru toate cele trei modele, subliniind faptul că economia informală joacă rolul de buffer(o supapă de siguranță) pentru anumite perioade de timp și a anumitor categorii de persoane (lucrători tineri sau slab calificați).

Fig.7. Efectul unui soc propagat in salariul minim asupra activitatii economice informale