Institutul naţional de cercetare ştiinţifică În domeniul muncii şi protecţiei sociale incsmps



Yüklə 335.32 Kb.
səhifə1/10
tarix09.12.2017
ölçüsü335.32 Kb.
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   10


INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL MUNCII

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE - INCSMPS







Strada Povernei 6-8, Sector 1, code 010643, BUCUREŞTI, ROMANIA

Telefon: +40-21-3124069, +40-21-3172431, Fax : +40-21-3117595,

e-mail: office@incsmps.ro, web: www.incsmps.ro


Realizarea unui studiu referitor la evoluția nivelului salariului minim brut garantat în plată în România prin evaluarea efectelor economice și sociale ale aplicării acestuia


SECȚIUNE III :

Analiza impactului salariului minim asupra variabilelor macro-economice

Cuprins


Capitolul 1. Impactul salariului minima supra principalilor indicatori ai pieței muncii- Analize macroeconomice 2

1.2.Impactul salariului minim asupra cȃştigului salarial mediu brut 4

1.3.Impactul salariului minim asupra productivităţii muncii 8

1.4.Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare și asupra ratei de activitate 11

Capitol 2. Impactul salariului minim asupra prețurilor (IPC) 16

Capitolul 3. Dinamica evoluției salariului minim brut pe țară în raport cu produsul intern brut pe locuitor 17

Capitol 4. Investigarea legăturii între ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul total de salariati si salariul mediu brut. 18

4.1. Ponderea numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim în numărul total al salariaților 18

4.2. Investigarea legăturii între ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul total de salariati si salariul mediu brut. 20

Capitolul 5. Impactul creșterii salariului minim asupra informalității la nivelul României 23

5.1. Introducere 23

5.2.Relatia dintre salariul minim si activitatea economica informala. Consideratii generale 23

5.3.Datele si metodologia 25

5.3.Investigarea relației dintre salariul minim și activitatea economică informală în România 33

5.4. Concluzii și discuții 38

BIBLIOGRAFIE 39




Capitolul 1. Impactul salariului minima supra principalilor indicatori ai pieței muncii- Analize macroeconomice





    1. Introducere

In ipoteza unei pieţe a muncii perfect competitive, o creştere a salariilor ca urmare a creşterii salariului minim ar trebui să aibă ca efect o reducere a numărului de angajați, în special din rândul salariaţilor care aveau câştiguri la nivelul salariului minim. Singura posibilitate pentru ca firmele să păstreze numărul de salariați anterior ar fi să rămână profitabile în această situaţie, adică respectivii angajaţi să compenseze această creştere a costurilor prin creșterea productivităţii muncii.

Studiile pe tema impactului salariului minim asupra ocupării forţei de muncă nu au ajuns la o concluzie unitară. Există analize care susţin că o creștere a salariului minim are un efect negativ asupra ocupării, mai ales asupra angajaţilor cu salarii mici, în timp ce alte studii susţin că efectele asupra ocupării sunt reduse sau chiar inexistente la creșterea salariului minim. Motivele care stau la baza acestor rezultate diferite ţin de metodologia de analiză şi de datele folosite – date agregate, date la nivel de sector, la nivel de firmă sau la nivel de individ.

Economiştii americani Neumark şi Wascher au arătat ȋn 1992 că o creştere de 10% a salariului minim generează, cu o anumită întârziere, o reducere de 1% - 2% a ocupării forţei de muncă tinere. După 20 de ani de studii în domeniul salariului minim, aceştia susţin că salariul minim are un impact negativ asupra lucrătorilor cu salarii mici (Neumark şi Wascher, 2008).

Schaafsma şi Walsh, care au studiat în 1983 efectul salariului minim asupra ocupării şi ofertei de forţă de muncă în diverse provincii canadiene au identificat 6 sub-segmente ale forţei de muncă vulnerabile la creșterea salariului minim, clasificate în funcţie de sex şi vârstă, după cum urmează: femei şi bărbaţi între 15 şi 19 ani, între 20 şi 24 de ani şi respectiv peste 25 de ani. Rezultatele lor au indicat faptul că salariul minim are un efect negativ semnificativ asupra ocupării şi forţei de muncă la aproape toate grupele de vârstă şi totodată, un efect pozitiv semnificativ asupra ratelor de şomaj indiferent de grupa de vârstă. Autorii au concluzionat aşadar că există efecte puternice ale salariului minim asupra ocupării şi şomajului. În plus, s-a constatat că tinerii angajaţi manifestă cea mai puternică tendinţă de a se retrage de pe piaţa forţei de muncă, în urma creşterii salariului minim ca urmare a oportunităţilor mai atractive de educaţie şi training, exterioare pieţei muncii.

Un studiu similar a fost făcut de Kan şi Sharir (1996), care au estimat atât ecuaţia cererii cât şi a ofertei de forţă de muncă competitivă printr-un model de ecuaţii simultane. Rezultatele lor au indicat un efect negativ al salariului minim, în special în rândul bărbaţilor din ecuaţia ofertei de forţă de muncă, dar şi un efect surprinzător nesemnificativ asupra ocupării pentru primele două grupe de vârstă.

Studiul Sarei Lemos din anul 2005 a sugerat o nouă modalitate de abordare a problematicii salariului minim pe piaţa forţei de muncă, prin studierea impactului simultan al salariului minim asupra ocupării, salariilor şi preţurilor. Au fost analizate efectele salariului minim din Brazilia în perioada anilor 1982-2000, având la bază date lunare preluate din sondaje asupra firmelor şi gospodăriilor. Concluziile obţinute susţin existenţa unui efect advers de mică proporţie asupra ocupării, generat de o creştere a salariului minim. Principala implicaţie a acestui fapt o constituie existenţa unui potenţial mai ridicat al salariului minim de combatere a sărăciei în cazul unei inflaţii reduse, în timp ce o inflaţie ridicată generează un efect volatil al salariului minim şi un grad de ocupare mai redus.

Bewley şi Wilkinson (2015) au investigat efectele modificării salariului minim asupra ocupării persoanelor cu salarii mici ȋn perioada de criză economică obţinȃnd concluzia că şansele femeilor care lucrează cu fracţiune de normă de a rămȃne angajate scad de la un an la altul. De asemenea, au observat că recenta criză economică a redus probabilitatea ca bărbaţii cu normă ȋntreagă cu salarii mici să ȋşi păstreze locurile de muncă atunci cȃnd salariul minim creşte. Per ansamblu, autorii au ajuns la concluzia că salariul minim a dus la creşterea cȃştigurilor angajaţilor cu salarii mici şi la creşterea costurilor angajatorilor. Firmele au răspuns la creșterea costurilor prin îmbunătățirea productivității lucrătorilor, numărul total de locuri de muncă nefiind afectat. Cu toate acestea, în ceea ce privește păstrarea locurilor de muncă, unele categorii de angajați au fost mai afectate decât altele.

Ȋn general, autorii care susţin că salariul minim are un impact redus asupra ocupării sunt de părere că firmele afectate de salariul minim reacţionează prin creşterea productivităţii muncii – prin utilizarea sporită a tehnologiei, prin intermediul formării profesionale a angajaţilor sau schimbări ȋn organizarea muncii. Cu toate acestea, nu trebuie neglijat faptul că de multe ori pieţele pe care acţionează firmele sunt caracterizate de concurenţă imperfectă, astfel că acest impact redus sau chiar nul asupra ocupării poate ascunde transferul costurilor crescute cu care firmele se confruntă asupra preţurilor de vȃnzare ale produselor (Bullock et al., 2001).



Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   10


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə