Institutul naţional de cercetare ştiinţifică În domeniul muncii şi protecţiei sociale incsmps

5.3.Datele si metodologia

Pentru estimarea efectului salariului minim asupra informalității au fost utilizate data trimestriale pentru perioada 2000Q1-2015Q2. Un model cu ecuatii structurale a fost utilizat pentru estimarea activitatii economice informale in Romania. Acest tip de model are particularitatea de a considera economia informală ca și “variabilă latentă”, relaționată pe de o parte cu un set de indicatori observabili (ce reflectă modificări în dimensiunea economiei informale) și pe de altă parte cu un set de variabile cauzale observabile considerate a fi cei mai importanți determinanți ai activității economice neraportate (Dell’Anno, 2003;Dell’Anno and Solomon, 2007)).

Potrivit lui Dell’Anno (2007), modelul MIMIC este format din două părți: modelul structural și cel de măsurare. Modelul structural este dat de relația:

(1.1)

unde: vectorul cauzelor exogene observabile de dimensiune (); vectorul coeficienţilor în modelul structural ce descrie relaţiile cauzale dintre variabila latentă şi posibilele sale cauze de dimensiune . Astfel, variabila latentă () este determinată de set de cauze exogene. Cum cauzele explică doar parțial variabila latentă, , eroarea reprezintă componenta neexplicată.

În modelul de măsurare, variabila latentă determină un vector p ai indicatorilor, variabile observabile ce reflectă activitățile economice informale și un vector p al erorilor

vectorul erorilor de măsurare de dimensiune

Ecuația de măsurare este dată de relația:

(1.2)

unde: este vectorul coeficienţilor în modelul de măsurare de dimensiune care exprimă cu cât se modifică respectivul indicator la o modificare cu o unitate a variabilei latente.

În demersul dedicat estimării dimensiunii economiei informale a României, a fost considerat un model MIMIC 9-1-3. Astfel variabilele cauzale considerate au fost: taxe directe, taxe indirecte și contribuții sociale, consumul guvernamental, rata șomajului, lucrători pe cont propriu, populația ocupată din administrația publică, ocuparea part-time ca pondere din ocuparea totala si indicele calității reglementărilor² din economie.

Ca și potențiali indicatori(consecințe) ai economiei informale au fost considerați: indicele PIB-ului real(2005=100), raportul C/M1 și rata de participare a fortei de munca. Principalele surse de date au fost bazele de date ale Eurostat-ului, Buletinele Lunare ale Bancii Naționale a României, baza de date Worldwide Governance Indicators a Bancii Mondiale și baza de date Tempo a Institutului Național de Statistică.

Taxe directe/PIB

Taxe indirecte/PIB

Contr.sociale/PIB

Cons.guv./PIB

Ocuparea in adm. publica

Economia informala a Romaniei

Indicele PIB-ului real

Rata de part. a fortei de munca

=-1

Rata somajului

Ocuparea part-time

Ocuparea pe cont propriu

Indicele calitatii reglem. din economie

Fig.1. Diagrama modelului MIMIC 9-1-3
Seriile ce au prezentat sezonalitate au fost desezonalizate utilizand metoda Census X-13. De asemenea, variabilele au fost testate din perspectiva non-staționarității datelor cu ajutorul testul ADF și PP, rezultatele evidențiind prezența rădăcinii unitate, astfel că seriile sunt non-staționare în nivel și au fost diferențiate pentru a dobândi staționaritatea. Estimând modelul în prima diferență, atunci și variabila latentă va fi exprimată tot în prima diferență.

Procedura de indentificare porneşte de la cea mai generală specificare (MIMIC 9-1-3) şi elimina variabilele care nu au parametrii semnificativi din punct de vedere statistic.

Procesul de estimare a parametrilor modelului necesită fixarea unei scale pentru variabila neobservată, iar alegerea semnului acestei variabile are la bază considerente teoretice dar și empirice. Ca și variabilă de referință în procesul de identificare a modelului MIMIC a fost considerat indicele PIB-ului real, ce este normalizat la -1 pentru a identifica modelul în mod suficient (), ceea ce sugerează existența unei relații inverse între economia oficială și cea neoficială (Dell’Anno, 2003, 2004, 2007; Dell’Anno et al.(2008)). Argumentul acestei alegeri are la baza studiul lui Schneider(2005) potrivit caruia efectele economiei informale asupra creșterii economice oficiale sunt condiționate de gradul de dezvoltare economică, evidențiind o relație negativă pentru țările în tranziție condierand ca o economie informală în creştere duce la o eroziune considerabilă a bazei de impozitare cu consecinţa unei furnizării mai scăzute a infrastructurii publice şi a serviciilor publice de bază (un sistem juridic eficient) şi cu consecinţa finală a unei creşteri oficiale mai mici. De asemenea acest fapt este probat empiric pentru economia Romaniei de studiul lui Davidescu(2015).

Au fost considerate diferite specificații ale modelului. Estimațiile au fost obținute utilizând softul statistic STATA versiunea 13.

In mod uzual, metoda de estimare folosita este metoda verosimilitatii maxime(ML), dar Bollen(1989) atrage atentia asupra necesitatii detectarii normalitatii multivariate a datelor pentru a asigura stabilitatea coeficientilor utilizand testele Mardia (1970), Doornik–Hansen (2008) si Henze–Zirkler’s (1990). Daca aceasta ipoteza este incalcata se recomanda aplicarea metodei RML³.

Rezultatele empirice ale testului Mardia, au reliefat încălcarea clară a ipotezei de normalitate multivariată, motiv pentru care a fost aplicata metoda RML⁴.

Pentru a investiga relația dintre salariul minim și nivelul informalității, activitatea economică informală a fot exprimată ca și valoare per capita exprimată în prețurile anului 2005=100 si în termeni de logaritm pentru primul model respectiv ca și % din PIB-ul real per capita pentru următoarele două modele.

Salariul minim este exprimat în cadrul modelelor prin trei variabile proxy: logaritmul salariului minim real⁵(mii RON per capita), salariul minim ca si % din salariul mediu brut respectiv salariul minim ca si % din PIB-ul per capita.

În cadrul modelelor, au fost luate în considerare potențialul impact al ratei șomajului, ratei ocupării, proporției persoanelor ce au cel de-al doilea job în total populație ocupată, al ocupării part-time în total populație ocupată, al celor cu contracte temporare, al indicelui productivității reale dar și al variabilelor dummy precum: d1 ce surprinde modificarea codului Muncii(este eliminat contractul colectiv de munca la nivel national și are loc criminalizarea muncii nedeclarate) și ia valoarea 1 în perioada 2011Q2-2014Q4 și 0, altfel; d2 ce evidentiază introducerea PFA-ului și ia valoarea 1 în perioada 2008Q4-2014Q4 și 0, altfel; d3 ce suprinde scăderea salariilor bugetarilor cu 25% și ia valoarea 1 în perioada 2010Q3-2013Q1 și 0, altfel, respectiv d4 ce surprind creșterea TVA-ului de la 19% la 24% în perioada 2010Q3-2015Q2. Seriile au fost ajustate sezonier utilizând metoda Census X-13.

Pentru a cuantifica potentialul efect al creșterii salariului minim asupra activității economice informale a fost utilizata analiza de cauzalitate Granger încorporată în cadrul modelelor de corecție a erorilor(VECM).Astfel ca și analize econometrice realizate putem menționa: analiza non-staționarității seriilor utilizând teste de rădăcină unitate, analiza de cointegrare multivariată Johansen, estimarea modelelor VECM, analiza de cauzalitate Granger precum și funcția de răspuns la impuls.

Rezultate empirice

Dimensiunea economiei informale a Romaniei
Urmând procedura MIMIC am identificat modelul optim ca fiind MIMIC 4-1-2 in care factorii principali ai activitatii economice informale in Romania sunt rata șomajului, auto-ocuparea, taxele indirecte si calitatea reglementarilor din economie) și prezenta eocnomiei informale este reflectata cel mai bine de cresterea numerarului raportat la masa monetara M1.

Impozitarea indirectă manifesta un impact semnificativ asupra dimensiunii economiei subterane, în timp ce semnul pozitiv al șomajului evidențiaza faptul că SE este considerata a fi un "buffer" pentru economia oficială, caci parte dintre somerii oficial inregistrati merg in sectorul informal pentru a-si suplimenta veniturile(Dell’Anno and Solomon, 2007). In ceea ce priveste ocuparea pe cont- propriu se considera faptul ca aceste persoane au mai multe oportunitati de a evita plata taxelor catre stat.

Influenta negativa a indicelui calitatii reglementarilor din economie reliefeaza faptul ca un nivel ridicat al economiei oficiale este asociat cu un nivel ridicat al reglementărilor. În conformitate cu Razmi et al.(2013), "instabilitatea instituțională, lipsa de transparență și absența statului de drept subminează dorința cetățenilor frustrați de a fi activi în economia formală. Cetățenii se vor simți înșelați în cazul în care aceștia consideră că fenomenul corupției este larg răspândit, taxele plătite de către ei nu sunt cheltuite adecvat, guvernul este lipsit de responsabilitate, și nu sunt protejate de normele de drept, crescând astfel probabilitatea de a intra în sectorul informal ".


Fig.3.Diagrama modelului MIMIC 4-1-2

Cum modelul MIMIC oferă estimații relative cu privire la dimensiunea economiei informale, pentru a putea obține estimații reale ale acesteia este nevoie în cadrul procedurii de calibrare a modelului de o valoare exogenă a economiei informale pentru perioada de referință 2005, având în vedere variabila de referință, .

Astfel s-a construit o medie a estimațiilor economiei informale pentru 2005 raportate la PIB-ul oficial pornind de la media estimațiilor lui Schneider et al(2010) si Schneider(2013)-32.2%.

Rezultatele empirice a relevat faptul că la începutul anului 2000, mărimea SE a înregistrat valoarea de 36,5%, și a urmat o tendință de scădere înregistrând valoarea de 27,8% la sfârșitul anului 2008, care este considerat ca fiind de start momentul crizei economice în România. Din acest moment, dimensiunea SE a inregistrat o creștere ușoară înregistrând aproape 30,2% din PIB-ul oficial în al treilea trimestru al anului 2010. Până la începutul anului 2011, dimensiunea economiei subterane a scăzut lent, în timp ce din 2011 până la sfârșitul anului 2013, putem menționa o tendință ușor ascendentă. Pentru ultimele trimestre, a fost înregistrată o scădere ușoară reliefând o pondere a dimensiunii economiei informale de 29% din PIB-ul oficial.

Fig.4. Dimensiunea economiei informale a României (% din PIB-ul oficial)
Analizând estimațiile anuale⁶ ale dimensiunii economiei informale obținute pe baza modelului MIMIC comparativ cu estimațiile lui Schneider(2013, 2015) și Schneider et al.(2010) se poate constata faptul că cele doua serii ale economiei informale urmeaza un pattern relativ similar evidentiind o acceiasi tendinta de-a lungul perioadei analizate.
Fig. 5. Analiza comparativă a estimațiilor economiei informale(pe baza modelului MIMIC)