Ioan lăCĂTUŞU

Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”

Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita

Uniunea Culturală „Vatra Românească”, Filiala Covasna

Fundaţia Culturală „Mihai Viteazul”

Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Filiala Covasna

Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu”

Fundaţia Naţională „Neamul Românesc”, Filiala Covasna

Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu”, Filiala Covasna

Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor”, Filiala Covasna

Liga Tineretului Creştin Ortodox Român, Filiala Sfântu Gheorghe

În stilul său caracteristic şi cu tonul folosit în mod curent în relaţiile cu reprezentanţii comunităţii româneşti- arogant, obtuz, nesincer şi sfidător- în 9 mai 2000, primarul Albert Almos a comunicat asociaţiilor care au organizat mitingul răspunsul său. De menţionat că nici unul din cele 18 puncte ale memorandumului nu a primit un răspuns pozitiv. Câteva exemple sunt edificatoare: “Prin revendicarea în justiţie a terenului pe care este amplasată Catedrala ortodoxă se doreşte să se corecteze o ilegalitate făcută înainte de 1940 prin falsificarea unor înscrisuri” (de fapt “falsul” este “odiseea” acestui monument pricinuită de ocupaţia horthystă), “La Primăria Sf. Gheorghe nu s-a înregistrat solicitarea Protopopiatului Ortodox Sf. Gheorghe şi a Ligii Cultural Creştine Andrei Şaguna vizând sistematizarea urbanistică a centrului oraşului”; “Nu se aprobă amplasarea unei troiţe ortodoxe închinate eroilor revoluţiei din decembrie 1989 şi a foştilor deţinuţi politici în parcul central deoarece acest lucru nici nu s-a solicitat” (în ambele cazuri solicitările repetate au fost publicate şi în presa locală).


Anexa nr. 5

Moţiune privind incapacitatea Guvernului de a asigura exercitarea autorităţii Statului pe întreg teritoriul ţării

(Moţiunea Harghita-Covasna, prezentată de grupurile parlamentare a PNL, PD, PRM, moţiune dezbătută în plenul Senatului în 17 decembrie 2001).

-Extrase-

1. 
   În faţa unor afirmaţii de o gravitate cu totul ieşită din comun, făcute şi susţinute de înalţi demnitari ai statului, am considerat ca fiind absolut firească invitarea primului ministru în faţa Camerelor Reunite al Parlamentului, în temeiul art. 108, alin. 1, din Constituţia României- care stipulează „răspunderea politică a Guvernului în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate”- pentru a ne informa asupra stării de fapt atât în judeţele Harghita şi Covasna, cât şi asupra unor eventuale alte zone ale ţării în care guvernul Năstase se dovedeşte incapabil să-şi mai exercite autoritatea.
   
2. 
   Demersul nostru a fost motivat de convingerea, indusă de valul de informaţii aduse fără nici o reţinere în spaţiul public, că ne aflăm în faţa unei situaţii de o gravitate fără precedent. În fapt, este pentru prima dată în istoria modernă a Ţării când, în timp de pace, prin neputinţa guvernului s-a ajuns să fie pusă în discuţie condiţia de stat unitar şi indivizibil a României.
   
3. 
   Astfel, am aflat cu stupoare din declaraţiile înalţilor demnitari ai statului pe care i-am invocat mai sus, legat de situaţia din cele două judeţe, că:
   

• 
  „În Harghita şi Covasna, românii sunt discriminaţi pentru simplu motiv că nu aparţin etniei maghiare”;
  

• 
  se urmăreşte „ atenuarea discursului naţionalist din Ardeal şi substituirea acestuia cu un discurs separatist”;
  
• 
  „s-a renunţat la contestarea făţişă” a caracterului naţional unitar al statului român şi se preferă obţinerea unor drepturi care „să satisfacă obiectivele politicii UDMR şi ale Budapestei în problema maghiarilor din România”;
  
• 
  „se vehiculează conceptul de patrie interioară realizată pe teritoriul Harghitei, Covasnei şi Mureşului, care să-şi asume, împreună cu Ungaria un rol major în dezvoltarea şi controlul economic al Transilvaniei”;
  
• 
  „Legea statutului maghiarilor de peste hotare nu face altceva decât să producă o maghiarizare prin efecte”.
  

4. Raportul Comisiei SRI amplifică sensibil profunda noastră îngrijorare din momentul în care afirmă că:

• 
  „există riscul ca secţiuni ale vieţii sociale din arealul respectiv să fie deconectate de la fluxul economic şi de decizie naţional, realizându-se o separaţie de facto a regiunii”;
  
• 
  „factori de decizie de etnie maghiară din zonă participă la construirea unui sistem care să faciliteze realizarea obiectivelor autonomist-separatiste şi să ducă la crearea unor zone maghiare autoguvernabile”;
  
• 
  „s-a ajuns la incitarea conaţionalilor, la nesupunere civică prin organizarea unor acţiuni de protest, contestarea autorităţii prin refuzul executării unor hotărâri judecătoreşti”;
  
• 
  „dacă Executivul nu va stopa desfăşurarea unor astfel de activităţi, există riscul instalării unei frontiere maghiare în interiorul ţării şi a recunoaşterii României drept stat multinaţional”.
  

Enumerarea, fie şi sumară, a acestor declaraţii prefigurează imaginea unui grav pericol care planează asupra siguranţei naţionale şi care pun sub un acut semn de întrebare credibilitatea pe plan extern a României ca factor de stabilitate regională. Problemele pe care le aduce astăzi în discuţie, ignorate şi prost gestionate de guvernanţi, nu vor întârzia să diminueze substanţial şansele României, monitorizată extrem de exigent, în perspectiva aderării la structurile euroatlantice.

Prin declaraţii politice, prin întrebări şi interpelări adresate Executivului şi, direct, primului ministru, am dat măsura exactă a gravităţii situaţiei cu care se confruntă Ţara şi am aşteptat o reacţie responsabilă din partea acestora. Nu numai că au ignorat, din nou, obligaţiile ce le revin din litera Constituţiei de a răspunde politic în faţa Parlamentului, dar am fost puşi în situaţia să asistăm la o serie întreagă de manevre care nu au ilustrat altceva decât incapacitatea totală a Guvernului de a aborda cu discernământ aceste probleme grave şi de a dispune imediat măsurile ce se cuvin pentru reinstaurarea urgentă a autorităţii statului pe întreg teritoriu Ţării.

*

* *

În concluzie, semnatarii prezentei Moţiuni constată încălcarea de către premierul Adrian Năstase a art. 108 din Constituţia României, care prevede răspunderea politică a Guvernului în faţa Parlamentului, şi solicită acestuia să prezinte în plenul Senatului tabloul real al situaţiei invocate, cauzele care au determinat-o şi măsurile pe care Guvernul le va întreprinde pentru a asigura exercitarea deplină a autorităţii şi suveranităţii Statului român pe întreg teritoriu Ţării.


Anexa nr. 6

POZIŢIA GUVERNULUI ROMÂNIEI