parteneriatului strategic cu românii ardeleni", acuzele privind "purificarea etnică, desnaţionalizarea şi asimilarea maghiarilor de către români", "expansiunea panortodoxă", "politica naţională criminală", "politica de colonizare a românilor în Ardeal", "opresori majoritari", "forţe de ocupaţie" - cu referire la instituţiile armatei, poliţiei şi jandarmeriei din judeţele Covasna şi Harghita, "diaspora maghiară" - prin care s-ar înţelege populaţia de naţionalitate maghiară din celelalte zone ale României din afara judeţelor Covasna şi Harghita, "comunitate naţională fondatoare de stat", "popor", "naţiune" - în loc de minoritate naţională, "România - stat multinaţional", "elita politică regăţeană", "politicianism regăţean majoritar", "politică românească de vitrină privind minorităţile" etc.;
Constatând cu îngrijorare:
-
radicalizarea discursului şi demersurilor elitei politice conducătoare a minorităţii maghiare, prin imprimarea făţişă a unor accente şi tendinţe cu finalitate iredentistă disimulate sub masca drepturilor minorităţilor naţionale; trecerea de la enunţarea şi revendicarea în plan teoretic a unor privilegii tot mai largi prin discriminare pozitivă, în cel al acţiunii concrete, incisive;
-
promovarea unei politici identitare agresive, care excede cadrului drepturilor legitime juridic acceptate de normele de drept internaţional, prin invocarea cu obstinaţie a "nedreptăţii Tratatului de la Trianon" şi a "binefacerilor Arbitrajului de la Viena", prin inducerea în rândul minorităţii maghíare şi alimentarea unui sentiment de autovictimizare, exacerbându-se cu persuasiune ideea "apăsătorului destin minoritar";
-
intensificarea, pe fondul războiului din Iugoslavia, a campaniei de prezentare denaturată a situaţiei minorităţii maghiare din România în atenţia forurilor şi a mass-mediei internaţionale, în scopul internaţionalizării acesteia prin insinuarea unei similitudini între situaţia albanezilor din Kosovo şi cea a maghiarilor din Transilvania, în numele cărora se deplânge pericolul pierderii identităţii naţionale, pe care, de fapt, şi-o consolidează cu fiecare zi;
-
practicarea unui discurs naţionalist centrat pe exacerbarea trecutului maghiar al Transilvaniei, cu deosebire a «Ţinutului Secuiesc», prin invadarea internetului cu lucrări ce popularizează cunoscutele teze revizioniste ale istoriografiei maghiare despre Transilvania, editarea unor lucrări monografice, albume, hărţi cu aceeaşi orientare, etc.;
-
accentuarea discrepanţei dintre discursul cu tentă europeană al liderilor UDMR şi atitudinea practică, etnocentristă, discriminatorie faţă de populaţia românească din comunităţile în care aceasta este numeric minoritară;
-
lansarea deschisă a unei strategii politice speciale pentru "Ţinutul Secuiesc" şi, mai recent, «Partium», menită a asigura puritatea etnică şi enclavizarea prin autonomizare a zonelor în care UDMR râvneşte a-i fi recunoscută calitatea de autoritate statală autonomă;
Ne exprimăm temerea că lipsa unei atitudini şi reacţii ferme din partea autorităţilor centrale de stat faţă de toate aceste proiecte şi acţiuni anticonstituţionale, periculoase pentru climatul de siguranţă, pace social-politică şi naţională pe care, firesc, ni-l dorim cu toţii, nu face decât să favorizeze şi să încurajeze escaladarea acestui proces destabilizator, practicat de o formaţiune specializată deja în testarea reacţiei partenerilor politici la pretenţiile sale lansate gradual, dar cu finalitate precisă, prin jocul tactic al tandemului radicali-moderaţi. Aceeaşi atitudine inexplicabilă de expectativă a autorităţilor şi opiniei publice o constatăm şi faţă de amplifcarea discursului hiperetnicizant al elitei maghiare, faţă de îndoctrinarea practicată în mass-media de expresie maghiară din România, care ajunge să îmbrace uneori forma unui adevărat "delir iredentist".
Suntem datori să semnalăm că în această zonă, în care un electorat stabil şi disciplinat prin motivare etnică determină perpetuarea inexorabilă la putere pe plan local a partidului etnic maghiar, indiferent de alternanţele la putere la nivel naţional, nu se mai poate vorbi de democraţie ci de etnocraţie, care nestingherită, îşi desăvârşeşte pas cu pas opera de realizare a unei autonomii deturnate de la menirea ei constituţională spre autoguvernarea locală, care presupune şi vizează preluarea progresivă a prerogativelor statului român.
În aceste condiţii, nu sunt, din păcate, semne că se percepe la nivelul factorilor responsabili importanţa vitală pentru interesele, stabilitatea şi destinul statului român şi al tuturor cetăţenilor săi; a asigurării şi funcţionării neîntârziate a cadrului legislativ, instituţional şi logistic necesar în vederea exercitării fireşti a autorităţii sale «pe fiecare centimetru pătrat din teritoriul naţional», ca modalitate normală şi eficientă de prevenire şi stopare la timp a oricăror tendinţe şi acţiuni de factură separatistă şi secesionistă ce atentează la interesul general şi naţional. Totodată, considerăm că în acelaşi sens se impune promovarea şi încurajarea acelor demersuri şi proiecte locale ce vizează păstrarea valorilor şi identităţii culturale, lingvistice şi confesionale în aceste medii plurietnice prin accentuarea diferenţei de includere" şi nu a "diferenţei de excludere".
Considerăm nedreaptă şi nefirească discrepanţa dintre prioritatea, atenţia şi timpul acordate de autorităţile publice centrale ale statului, dezbaterii şi soluţionării problemelor ridicate în mod exclusivist din punctul de vedere al intereselor minorităţii maghiare de reprezentanţii acesteia şi dezinteresul faţă de problematica complexă şi dramatică a păstrării identiăţii naţionale a populaţiei de naţionalitate română din judeţele Covasna şi Harghita, aici minoritară în dublu sens: ca pondere numerică şi ca grup dezavantajat asupra căruia se exercită presiuni şi discriminări.
Românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele nocive ale acestei politici etnocentriste şi exclusiviste ale autorităţilor administraţiei locale aflate sub autoritatea perpetuă a UDMR.
Ei nu au asigurată nici posibilitatea de a-şi spune cuvântul şi de a contribui cu folos, asemeni conjudeţenilor de naţionalitate maghiară, la luarea hotărârilor în ceea ce îi priveşte la nivelul autorităţilor centrale. În parlamentul României, spre exemplu, românii din judeţul Covasna sunt reprezentaţi de un singur deputat, cei din Harghita neavând nici măcar acest "privilegiu". Această stare de fapt duce la desăvârşirea procesului de asimilare şi în final, de dispariţie a micilor, dar numeroaselor comunităţi româneşti din localităţile cu populaţie maghiară majoritară, de care rămân să amintească doar bisericile şi cimitirele ortodoxe, ceea ce reprezintă o mare tragedie naţională ce se petrece în tăcere sub ochii noştri, un etnocid real, nu ca cel inventat în repetatele discursuri ale preşedintelui de onoare al UDMR. Pe acest fond, sporesc insatisfacţiile, dezamăgirile şi lipsa de orizont a populaţiei româneşti privind condiţia şi destinul ei într-o zonă în care monoculturalitatea maghiară se impune tot mai mult. Practica impunerii obligativităţii cunoaşterii limbii maghiare pentru ocuparea unor funcţii, generalizată în zonă, îndeosebi în ultimii ani, în pofida legii, împiedică accederea tinerilor şi intelectualilor români la posturi de specialitate, amplificându-se, astfel, golul lăsat de exodul masiv din zonă al specialiştilor de naţionalitate română de după decembrie 1989. În acest context, atragem în modul cel mai serios atenţia că legiferarea prevederilor din actele normative vizând administraţia publică locală, statutul funcţionarului public şi învăţământul, care urmăresc conferirea statutului legal de limbă oficială unei alte limbi decât limba română, respectiv limbii maghiare în zonele în care minoritatea maghiară este numeric majoritară, aflate în dezbaterea parlamentului, va avea ca efect amplificarea separatismului şi enclavizării zonei vizate de aceste prevederi, oferindu-se astfel un instrument legal redutabil pentru purificarea etnică a acestei zone şi va duce la instaurarea, de facto, a unei frontiere maghiare interne cu implicaţii geopolitice şi geostrategice nefaste pe termen lung. Suntem conştienţi că pe acest tărâm din inima ţării, destinul nostru este legat neîndoielnic de cel al maghiarilor şi secuilor şi că singura soluţie rezonabilă este convieţuirea paşnică, bazată pe respectul reciproc al valorilor specifice şi întărirea punţilor legate de-a lungul secolelor de convieţuire, şi credem că statul român este dator să asigure respectarea drepturilor fireşti la identitate culturală, lingvistică şi confesională ale tuturor cetăţenilor săi, în cadrul constituţional, conform standardelor şi uzanţelor internaţionale, fără discriminări. În acest spirit, vă solicităm a chibzui cu înţelepciune şi maximă responsabilitate, potrivit interesului naţional de perspectivă şi nu celui conjunctural politic, când veţi adopta aceste legi cu implicaţii majore asupra destinului tuturor celor ce trăim în această parte de ţară, dar şi al României, într-un moment când asupra ei se abat atâtea încercări.
Sf. Gheorghe - Miercurea Ciuc, 31. 05.1999
Anexa nr. 4
Dostları ilə paylaş: |