Islamul si mediul inconjurator

Islamul si mediul inconjurator
Consideratii generale
Bismillahi-rrahmani-rrahim.

Lumea moderna se confrunta si a inceput sa constientizeze pericolul industrializarii exagerate, a dezvoltarii umane haotice, care a produs grave probleme mediului inconjurator. In lumea de astazi este o chestiune normala sa auzim despre Greenpeace sau UNEP¹, despre conferinte de mediu precum Hopenhagen. Acum 1.400 de ani insa erau indivizi care se intrebau daca femeile sint oameni si daca au suflet. A reflecta si apara drepturile animalelor sau mediul inconjurator nu era subiectul „fierbinte” al vremurilor. Profetul Muhammad , bazat pe Cuvintul lui Allah, este cel care a introdus foarte multe reguli in acest domeniu. Mult inainte ca grija pentru drepturile animalelor sa fie „la moda”², el a infiintat, fara sediu si conferinte de presa, prima agentie pentru protectia mediului din lume³, sub umbrela Islamului.

Cuvintul Islam poate fi definit ca „respectarea obligatiilor si evitarea lucrurilor interzise”⁴. Salam, radacina cuvintului Islam, inseamna „pace si armonie” ⁵. Ca urmare, Ansari spune ca „un mod de viata islamic inseamna a trai in pace si armonie” atit pe plan individual si social, cit si pe plan ecologic⁶.

Putini stiu care sint regulile islamice legate de mediu. Putini stiu ca sint mai multe versete in Quran care vorbesc despre natura si fenomene naturale decit despre diverse ordine si instructiuni. Din cele peste 6.000 de versete ale Quranului, in jur de 750, adica a opta parte, au ca subiect natura: indemnuri de a reflecta asupra naturii, de a studia relatiile dintre organisme si mediul lor, de a ne folosi de ratiune in mod constructiv , de a mentine echilibrul si proportia Creatiei lui Allah⁷.

Una dintre povestirile cel mai adesea relatate referitor la atitudinea musulmanilor catre mediul inconjurator este legata de instructiunile date de Abu Bakr (ra), primul Calif, armatelor musulmane conduse de Usama (campania in Siria) si de Yazid ibn Abi Sufian. Pe linga a le spune sa nu ranesca femei, copii sau infirmi, el a comandat: „Nu taiati sau ardeti palmieri sau pomi roditori. Nu sacrificati o oaie sau vaca sau camila decit pentru propria hrana”, „Nu taiati copaci si nu distrugeti asezari”⁸.

Baza comportamentului catre mediu in Islam o regasim in Quran si in traditia Profetului Muhammad . Allah ne spune in Quran:

“Iar pamintul l-a facut intins pentru vietati” (Quran, traducerea sensurilor 55:10)

Totul in Univers functioneaza intre anumite limite. Invataturile islamice ne vorbesc de limitarea comportamentului uman, astfel incit sa fie evitate excesele. Aceste limite pot fi descrise in cadrul a patru principii⁹: Principiul Unitatii (Tawhid), Principiul Creatiei (Fitra), Principiul Echilibrului (Mizan) si Principiul Responsabilitatii (Khalifa).

1-Principiul Unitatii (Tawhid) este fundatia Islamului, iar esenta sa este cuprinsa in declaratia de credinta: „Nu exista alt dumnezeu in afara de Allah, iar Muhammad este mesagerul lui Allah”.

In Univers exista diversitate si varietate de forme si functii, toate fiind dovada a Unitatii si maretiei Creatorului. El decide si ordona toate lucrurile si tot ce El a creat il slaveste.

“N-ai vazut tu ca pe Allah il preamaresc cei din ceruri si de pre pamint, ca si pasarile care-si intend aripile? Fiecare stie rugaciunea sa si lauda sa. Iar Allah este Binestiutor a ceea ce fac ei” (Quran, traducerea sensurilor 24:41)

Fiecare lucru pe care Allah l-a creat este o minune plina de intelesuri, aratind dincolo de sine catre maretia Creatorului, intelepciunea Sa si scopul creatiei.

“El este acela care v-a facut pamintul ca leagan si v-a facut voua pe el drumuri si a pogorit apa din cer. Si prin ea am facut sa rasara soiuri de felurite plante. Mincati si lasati sa pasca vitele voastre! Intru aceasta sint semen pentru cei daruiti cu minte” (Quran, traducerea sensurilor 20:53-54)

Allah nu a creat nimic la intimplare, fara intelepciune, valoare si scop.

“Si nu am facut Noi cerurile si pamintul si cele ce se afla intre ele, jucindu-ne. Nu le-am facut Noi decit intru adevar, insa cei mai multi dintre ei nu stiu” (Quran, traducerea sensurilor 44:38-39)

Tot ceea ce exista a fost creat pentru a servi pe Domnul tuturor, iar prin a-si face datoria sa in marea comunitate fiecare are beneficiu maxim atit pentru sine, cit si pentru cei din jur, in aceasta lume si in urmatoarea. Asta conduce spre o simbioza cosmica (takaful)¹⁰. Bunul comun universal este un principiu care prevaleaza in Univers si o implicatie a ideii de Unitate a lui Allah, pentru ca cineva il poate sluji pe Creator numai lucrind pentru binele tuturor.

Principiul Unitatii este dovada multiplelor interconectari din mediul natural.
2-Principiul Creatiei (Fitra) reprezinta acea forma pura in care toate au fost create, de bunatate interioara.

Omul este o parte a Universului, care este un tot unitar de elemente complementare. Insasi crearea omului in acest cadru ii defineste rolul originar in cadrul mediului sau. Omul are o pozitie speciala printre aceste elemente. Relatia dintre om si restul universului, asa cum e definita si explicata in Quran si invataturile Profetului este¹¹:

-o relatie de meditatie, consideratie si comtemplare a Universului si a tot ceea ce contine;

-o relatie de folosire, dezvoltare pentru beneficiul omului si implinirea intereselor sale;

-o relatie de protectie si ingrijire, pentru ca faptele bune ale omului nu se limiteaza la beneficiul speciei umane, ci se extinde la beneficiul tuturor celor create: “este rasplata in a face bine fiecarei fiinte”¹².
3-Principiul echilibrului (Mizan). Allah a creat totul in Univers in perfect echilibru si proportie, calitativ si cantitativ .

“Si Noi am creat toate lucrurile bine intocmite” (Quran, traducerea sensurilor 54:49)

“…si tot lucrul are la El masura” (Quran, traducerea sensurilor 13:8)

“…si El a stabilit balanta” (Quran, traducerea sensurilor 55:7)

Omul are obligatia sa respecte mediul inconjurator pentru ca Allah marturiseste:

“Crearea cerurilor si a pamintului este mai mare decit crearea oamenilor, dar cei mai multi oameni nu stiu” (Quran, traducerea sensurilor 40:57)

Toate componentele creatiei au un rol bine stabilit. Daca soarele sau stelele nu si-ar respecta rolul lor, echilibrul ar fi stricat. Omul ca parte a mediului are si el rolul sau, a carui nerespectare duce la dezechilibre (usor de observat astazi).
4-Principiul responsabilitatii (Khalifa)

Allah l-a facut pe om gardianul (khalifa) pamintului¹³:

“Si cind Stapinul tau le-a zis ingerilor: Voi sa pun pe pamint un inlocuitor [khalifa], i-au raspuns: Sa pui pe cineva care sa faca stricaciune pe el sis a pricinuiasca varsare de singe, cind noi Tie iti aducem slava sip e Tine Te veneram cu sfintenie? Si a zis: Eu stiu ceea ce voi nu stiti” (Quran, traducerea sensurilor 2:30)

Omul trebuie sa fie constient de responsabilitatea sa si in activitatea de pe pamint nu trebuie sa uite viata de dincolo si faptul ca va da socoteala pentru toate faptele sale.

“Ci cauta cu ceea ce ti-a daruit Allah Casa cea vesnica! Si nu uita partea ta din aceasta viata! Si fa bine, asa dupa cum si Allah ti-a facut tie bine! Si nu umbla dupa stricaciune pe pamint, fiindca Allah nu-I iubeste pe cei care fac stricaciune” (Quran, traducerea sensurilor 28:77)

Pe linga faptul ca este o parte a universului, omul este si executorul poruncilor lui Allah. Dar el este numai managerul pamintului, nu si proprietarul sau, este un beneficiar, si nu un commandant¹⁴. Cerul si pamintul si tot ce este intre ele apartin numai lui Allah. Profetul a spus: “Pamintul este frumos si fertil, si intr-adevar Allah v-a facut gardienii sai si va vede cum va faceti datoria”¹⁵.

Allah in intelepciunea Sa a facut ca toate lucrurile sa-i poata fi de folos omului. Insa toti invatatii au subliniat ca acesta nu este singurul scop al crearii lucrurilor si fiintelor din jurul nostru.

„El a supus pentru voi corabiile care plutesc pe mare, la porunca Sa, si a supus pentru voi riurile. Si a supus pentru voi Soarele si Luna, amindoua urmindu-si cursul fara oprire, si a supus pentru voi noaptea si ziua. Si v-a dat El din toate cite le-ati cerut. Si de ati socoti binefacerile lui Allah, nu le-ati putea numara.” (Quran, traducerea sensurilor 14:32-34)

In Islam utilizarea resurselor este dreptul tuturor, oameni sau alte specii. Omul trebuie sa se asigure ca drepturile si interesele tuturor sint respectate¹⁶, pentru ca toti sint parteneri egali in creatie. Omului i-au fost puse la dispozitie toate resursele pentru a trai si a sluji pe Unicul Dumnezeu. El trebuie sa le foloseasca cu intelepciune, neavind nici un drept sa abuzeze de resurse sau de alte fiinte.

“Mincati si beti din darul lui Allah si nu faceti rau pe pamint fiind stricatori” (Quran, traducerea sensurilor 2:60)

Atitudinea islamica in privinta folosirii si dezvoltarii resurselor pamintului a fost exprimata astfel de Ali ibn Abi Talib, cel de-al patrulea Calif, intr-o discutie cu un om care a folosit si dezvoltat un pamint abandonat: “Foloseste-te de el bucuros, atita timp cit vei fi binefacator si cultivator, iar nu distrugator”¹⁷.

Pilda celor doi barbati din Surah Al-Kahf este si ea graitoare.

„I-am dat Noi unuia dintre ei doua gradini cu vita de vie, pe care le-am imprejmuit cu palmieri de curmale, iar intre ele am facut ogoare verzi. Amindoua gradinile au dat roadele lor si nu i-a lipsit nimic. Si am facut Noi sa curga prin mijlocul lor un piriu.” (Quran, traducerea sensurilor 18:32-33)

Insa toate aceste bogatii nu sint doar pentru a sluji mindria unui om. Acesta trebuie sa fie constient ca toate se intimpla cu voia Creatorului si asa cum El a dat rod acelui pamint, la fel il poate transforma in „pamint lunecos” (Quran, traducerea sensurilor 18:40).

De asemenea, responsabilitatea omului nu se reduce la o singura generatie, totul trebuie sa fie trecut in buna stare de la o genaratie la alta. Astfel, nimeni nu ar trebui sa faca abuz sau sa utilizeze gresit resursele, pentru ca acestea trebuie sa ajunga si la generatiile viitoare.

„Slaviti-L pe cel care v-a facut voua pamintul un covor si cerul o zidire si a pogorit din cer apa si a scos prin ea, din roade, hrana pentru voi” (Quran, traducerea sensurilor 2:22)

Cuvintul lakum (pentru voi) ne da de inteles ca mesajul este adresat nu doar unei singure generatii, ci intregii omeniri, in prezent, trecut sau viitor.

In multe versete ale Quran-ului Allah jura pe diverse elemente naturale, subliniind astfel importanta lor. De asemenea, aceste elemente sint numite „semne” pentru cei care gindesc, aud, vad, au constiinta etc. Se trage automat concluzia ca este natural sa nu fie afectate si prost utilizate sau distruse aceste „semne” ale Creatorului. El ne da chiar avertisment ca vor primi pedeapsa cei care le folosesc sau interpreteaza gresit:

„Aceia care rastalmacesc semnele Noastre nu Ne sint necunoscuti” (Quran, traducerea sensurilor 41:40)


Dintre semnele lui Allah
Vom prezenta mai jos pe rind citeva elemente ale mediului natural, cu citeva dintre functiile si importanta lor si modul in care Islamul face referire la ele, subliniind faptul ca protectia mediului este un bine prin el insusi. Avind in vedere ca Islamul se bazeaza pe conceptul de Bine (khayr)¹⁸, este asadar logica concluzia ca Islamul incurajeaza protectia mediului.

1. 
   Apa este baza vietii insasi.
   

„...si din apa am facut tot ce este lucru viu” 21:30

Cuvintul „apa” (maʹ) apare de 63 de ori in Quran, iar „riu” sau „riuri” de 52 de ori¹⁹. La acestea se adauga alte mentionari, ca: fintini, izvoare, ploaie etc.

Mai multe versete din Quran se refera la ciclul apei in natura si rolul fundamental pe care aceasta il joaca in sustinerea vietii pe pamint. Miracolul apei este subliniat intr-un verset care se refera la dovedirea existentei Vietii de Apoi. Versetul incepe cu referiri la stadiile creatiei omului (tarina, picatura, cheag de singe, bucata de carne) si la etapele vietii individului si se incheie astfel:

„Tu vezi pamintul fara viata, iar daca Noi pogorim apa asupra lui, el se misca, se umfla si lasa sa rasara [plante] din fiecare soi minunat” (Quran, traducerea sensurilor 22:5)

Pe linga functia de sustinere a vietii, apa in Islam are si o functie socio-religioasa, adica purificarea corpului si a hainelor de impuritati, astfel incit musulmanul sa-l intilneasca pe Allah curat si pur.

„...si a pogorit asupra voastra din cer apa, ca sa va curateasca pe voi cu ea si sa indeparteze de la voi murdaria lui Seitan si sa va intareasca inimile si sa va statorniceasca picioarele cu ea” (Quran, traducerea sensurilor 8:11)

„Curatenia este jumatate din credinta”, a spus Profetul Muhammad . Aceste cuvinte accentueaza nu numai importanta puritatii si curateniei, ci si rolul esential pe care apa il joaca in Islam²⁰.

In Islam este interzisa risipa de orice fel, inclusiv de apa. Atit Quran-ul, cit si Sunnah sint extrem de clare in aceasta privinta. De exemplu, Allah swt ne spune:

„Mincati si beti, insa nu intreceti masura, fiindca El nu-i iubeste pe cei care intrec masura!” (Quran, traducerea sensurilor 7:31)

„...insa nu risipi peste masura, caci risipitorii sint fratii seitanilor, iar Seitan este nerecunoscator Domnului sau!” (Quran, traducerea sensurilor 17:26-27)

Profetul era cunoscut pentru atentia ce o acorda evitarii risipei. Era atent sa nu risipeasca nici o firimitura de mincare, lingindu-si farfuria si degetele²¹. De asemenea, mereu i-a sfatuit pe cei din jurul sau sa nu foloseasca mai multa apa decit necesar in ritualurile de purificare (wudu si ghusl). Odata, Profetul a trecut pe linga companionul sau Saad, care se spala pentru rugaciune, si i-a spus: Ce-i cu risipa asta, Saad? Acesta a raspuns: Exista risipa chiar si la spalarea pentru rugaciune? Iar raspunsul: Da, chiar daca esti linga un riu curgator”²².

Inainte de Profetul Mohammad (perioada ignorantei sau jahilya), nu erau stabilite reguli privind consumul de apa. Puturile apartineau unui trib sau unui individ, ai carui stramosi il sapasera. Proprietarul percepea o taxa de la cei care voiau sa foloseasca apa pentru ei insisi sau pentru animale²³. Profetul Muhammad a fost avocatul ideei de caritate. Bazindu-se pe aceasta idee generala si pe cuvintul lui Allah²⁴, impartirea apei a devenit un act de caritate, iar in multe cazuri chiar o obligatie²⁵. Profetul chiar a declarat ca accesul la apa este dreptul intregii comunitati musulmane. El a spus ca musulamanii „au drept la acces comun pentru trei lucruri: pasune, apa si foc”²⁶. Dupa sfatul sau, Othman a cumparat putul din Ruma si l-a transformat in waqf (proprietate colectiva pentru scopuri religioase si folosire publica) pentru beneficiul comunitatii musulmane²⁷.

2. 
   Aerul este un element nu mai putin important decit apa. Mare parte dintre vietuitoare depind de aerul pe care il respira.
   

De asemenea, vintul are functii care pot fi mai putin perceptibile pentru om, insa care ascund multa intelepciune. Vintul aduna norii de ploaie pentru a da roada sau pot contribui la polenizare.

„Iar noi trimitem vinturile manoase...” (Quran, traducerea sensurilor 15:22)

„El este cel care trimite vinturile ca vestire a indurarii Sale. Apoi, dupa ce ele ridica nouri grei, ii minam Noi spre tarim mort, si pogorim peste el apa si scoatem cu ea tot felul de roade” (Quran, traducerea sensurilor 7:57)

Avind in vedere toate functiile pe care le implineste atmosfera, este de la sine inteles din nou ca mentinerea ei in stare de echilibru, pura si nepoluata, este un aspect esential al conservarii vietii.

Vinturile pot fi si mijloc de aspra pedeapsa, iar semnale de alarma si pilde avem destule in Quran; de exemplu, neamul Aad, care au fost pedepsiti pentru mindria lor desarta:

„Si, de aceea, am trimis Noi impotriva lor un vint aprig si geros...” (Quran, traducerea sensurilor 41:16)²⁸.

C.Pamintul este cel din care am venit, pe care umblam, pe care Allah swt a creat carari pentru noi si in care ne vom intoarce.

„Si Allah v-a facut voua pamintul ca un covor, pentru ca voi sa umblati pe el, pe carari largi!” (Quran, traducerea sensurilor 71:19-20)

„Allah v-a facut pe voi sa rasariti asemenea ierburilor, din pamint, apoi va va aduce pe voi inapoi la el si va va face sa iesiti cu adevarat” (Quran, traducerea sensurilor 71:17-18)

Cuvintul „pamint” (ard) apare in Quran de 485 de ori²⁹.

Pamintul fertil este baza pentru culturi, care sint surse de hrana pentru oameni si alte vietati. Este iarasi de la sine inteles ca a slabi productivitatea solului, a-l expune la eroziuni si exploatare necontrolata este impotriva echilibrului general si, automat, nepermis. Omul trebuie sa dovedeasca intelepciune in administrarea fermelor, in exploatarea pasunilor si a padurilor, in minerit etc, pentru a pastra fertilitatea solului.

4. 
   Plantele.
   

Nu e nici o indoiala asupra importantei plantelor pentru viata oamenilor si a altor creaturi. Ele sint surse de hrana, surse de aer, forme de imbogatire a solului, protejeaza de eroziune datorita radacinilor, absorb si pastreaza apa, sint sursa pentru leacuri, parfumuri, obiecte de igiena³⁰, combustibil etc.

„Si am facut sa creasca pe el grine, vita de vie si legume, maslini si palmieri, gradini si pomi inalti, fructe si ierburi, spre folosul vostru si al dobitoacelor voastre” (Quran, traducerea sensurilor 80:27-32)

Toti musulmanii trebuie sa contribuie la marirea spatiului verde³¹.

A avea grija de mediu este nu doar o obligatie pentru musulmani, ci si sursa de mare rasplata. Profetul Muhammad a spus: Daca un musulman planteaza orice planta si un om sau animal mininca din ea, va primi rasplata ca si cum ar fi dat atita sadaqa”³².

Subliniind importanta ingrijirii spatiului verde, Profetul a mai spus: Daca Ziua Judecatii este foarte aproape si unul dintre voi tine o saminta in mina, sa profite chiar si de secunda dinainte de Ora ca sa o planteze³³.

Profetul il compara pe musulman cu o “planta proaspata” care se indoaie, dar nu se rupe cind intilneste calamitatile vietii³⁴.

4. 
   Animalele
   

Allah a creat oamenii si restul vietatilor pentru a convietui pe pamint. Animalele nu sint doar surse de hrana si diverse bunuri. Datorita simturilor lor dezvoltate si a relatiilor sociale pe care le pot dezvolta, animalele au un statut special in Islam. Allah le considera comunitati, asemeni celor umane:

“Nu este vietate pe pamint, nici pasare care zboara cu aripile ei decit in neamuri, ca si voi” (Quran, traducerea sensurilor 6:38)

Musulmanii considera ca animalele merita respect. De asemenea, trebuie sa arate indurare pentru animale, asa cum si Allah este indurator cu ele si cu toata Creatia.

Una dintre cele mai emotionante povesti din Quran se refera la zilele petrecute de Profetul Muhammad si Abu Bakr (ra) intr-o pestera la sud de Mecca. Desi echipele care ii cautau erau extrem de aproape de ei, prin voia lui Allah un paianjen si-a impletit pinza peste intrarea in pestera, facind imposibila descoperirea lor.

Un musulman trebuie sa hraneasca sau sa dea apa unui animal insetat sau infometat. Profetul a spus: Se va primi rasplata pentru (ajutorarea a) orice are un ficat umed (adica o fiinta)³⁵.

Un musulman trebuie sa arate compasiune si mila pentru animale. Profetul a spus: Cine nu arata mila, nu va avea mila³⁶.

Cind Profetul a vazut un grup de oameni ce foloseau animale pentru tragere la tinta, a spus: „Allah sa-i blesteme pe cei care foloseste orice creatura cu suflet ca tinta”³⁷.

Ibn Mas’ood relateaza: Cind eram intr-o calatorie cu Profetul lui Allah , a gasit o pasare ai carei pui fusesera luati de linga ea. El a spus: Cine a deranjat pasarea si i-a luat puii? si a cerut sa fie pusi la loc³⁸.

Tot Ibn Mas’ood relateaza: Am mai gasit si un musuroi de furnici si i-am dat foc, iar Profetul a spus: Numai Dumnezeul focului are dreptul de a pedepsi cu foc³⁹.

Musulmanul trebuie sa arate bunatate fata de animale, chiar si atunci cind este pe cale sa le sacrifice. Sint reguli foarte clare de sacrificare a animalelor in Islam. Animalul nu trebuie sa vada lama cutitului. De asemenea, Mesagerul lui Allah ne spune: „Daca sacrificati, sacrificati intr-un mod bun. Ascutiti-va cutitele pentru a nu face animalul sacrificat sa sufere”⁴⁰.

Un musulman nu are voie sa chinuie un animal, fie prin a-l bate, sau prin a-l face sa care mai mult decit poate, sau a-l mutila sau a-l arde. Profetul a interzis si legarea animalelor astfel incit ele sa moara. Este foarte bine cunoscuta povestea unei femei despre care Profetul Muhammad a spus ca va intra in Iad din cauza unei pisici pe care a legat-o, fara sa o hraneasca si fara sa o elibereze pentru a se hrani singura cu insectele pamintului, pina a murit⁴¹.

In stare de Ihram, unui musulman ii este interzis sa vineze, sa raneasca sau sa omoare animale sau sa ajute in aceste actiuni. Insa chiar si in stare de Ihram, Profetul spune ca „cinci animale periculoase trebuie ucise: sarpele, corbul patat care are pete albe pe spate sau stomac, sobolanul, ciinele turbat si uliul”⁴².

Este permisa infierarea in urechi a animalelor care pasc, pentru identificare. Profetul insusi infiera camilele. Insa nu este permis acest lucru pentru alte animale decit camile, oi, capre si vaci. Odata, Profetul a vazut un catir infierat pe fata si a spus: Allah sa-l blesteme pe cel care l-a infierat pe fata⁴³.

Savantii musulmani sint unanim de acord asupra tratamentului bun pe care trebuie sa-l aratam animalelor. De asemenea, clar este ce este interzis a minca de la animale:

„Va sint oprite mortaciunea, singele [scurs], carnea de porc...” (Quran, traducerea sensurilor 5:3).

O diferenta de opinie intre savanti apare in cazul consumului carnii de cal. Marea majoritate o considera halal⁴⁴. Imam Abu Hanifa si Imam Malik o considera makrooh⁴⁵.

Responsabilitatea si implicarea musulmanilor

in protejarea mediului
Mesajul general al Islamului in legatura cu mediul este unul de echilibru⁴⁶.

Solutia islamica la problema mediului este holistica si comprehensiva⁴⁷. A trai o viata conform cu principiile islamice inseamna indepartarea de orice extravaganta si traiul in armonie cu ceea ce ne inconjoara, a arata compasiune pentru toate celelalte elemente ale Creatiei. Atitudinea islamica este cheia restabilirii echilibrului intre oameni, natura si Cel care le-a creat pe toate.

Grija pentru mediul inconjurator reprezinta o dovada de incredere din partea lui Allah pentru oameni, iar orice abuz in aceasta privinta reprezinta abuzarea si nerespectarea increderii lui Allah.

In Islam este considerata sadaqa (act de caritate) pina si indepartarea unui obstacol din drum⁴⁸. Distrugerea de orice fel este interzisa in Islam:

„Nu va fi stricaciune si nici pricinuire de paguba”⁴⁹.

Acesta este unul dintre principiile de baza in Legea Islamica. Un alt important principiu in Jurisprudenta Islamica, cu aplicabilitate in domeniul mediului, este „Evitarea unui rau are prioritate in fata obtinerii de bine”⁵⁰. Prin urmare, toate activitatile ce au ca scop binele (dezvoltarea umana, obtinerea de fel de fel de beneficii etc) trebuie sa se faca fara a pricinui vreo stricaciune pe termen scurt sau lung.

Profetul Muhammad a interzis ca oamenii sa-si faca nevoile „in sursa de apa sau pe o poteca, in loc cu umbra sau in asezamintul unei fiinte”⁵¹. Rezulta din aceasta interzicere ca orice forma de poluare a mediului este interzisa: utilizarea de substante nocive, materiale toxice, pesticide, substante radiosctive etc. Prin urmare, se impune controlul si interzicerea a orice poate duce la vatamarea omului sau a mediului, chiar daca asta poate afecta interesele unui individ sau grup de indivizi. Aceasta este in concordanta cu un alt principiu din Jurisprudenta Islmaica: „O vatamare individuala este aceptata pentru a evita vatamarea publica”⁵². Sursele de poluare trebuie sa fie tratate la sursa, prin miljoace care sa evite aducerea de si mai multa vatamare, conform unui alt principiu juridic islamic: „Un rau nu va fi eliminat printr-un alt rau similar sau mai mare”⁵³.

Miscarea „verde”, cu activitati initiate de musulmani sau nu, se bazeaza pe principii islamice. Este vorba de principii care recunosc, asa cum spune si Sheikh Ali Goma’a, Mare Mufti al Egiptului, ca „este o datorie religioasa sa avem grija de mediu si sa promovam importanta protejarii lui”⁵⁴.

Institutia numita hisba a fost creata de musulmani. Printre datoriile celui care conducea hisba era si sa se asigure de comportamentul corect al oamenilor in spatiul public, iar aceasta implica si prevenirea abuzurilor catre animale, protejarea si amenajarea rezervatiilor naturale, stabilirea regulilor privind folosirea resurselor de apa⁵⁵.

Invatatii musulmani din primele secole dupa Muhammad au introdus notiunea de hima, o zona protejata. Chiar si acum in unele tari musulmane exista zone salbatice, unde nu e permisa cultivarea. Acestea au devenit rezervatiile naturale de mai tirziu⁵⁶.

La activitatile organizatiilor de lupta pentru protectia mediului ar trebui adaugata si latura islamica. A demonstra grija pentru planeta si a ne implica in gasirea de solutii poate contribui inclusiv la raspindirea unei imagini pozitive despre Islam.
In iulie 2009 a avut loc la Istanbul o intilnire a peste 50 de invatati din lumea musulmana, care au elaborat un plan de actiune pentru 2010-2017 ce are in vedere schimbarile climatice. Planul propune analizarea activitatilor musulmanilor, de la cele zilnice pina la pelerinajul anual, viitoare training-uri pe teme ecologice pentru imami, dezvoltarea oraselor musulmane ca modele verzi, punerea la punct a unei marci islamice pentru servicii si bunuri ce respecta mediul etc⁵⁷. Olav Kjorven, Asistentul Secretarului General al UN, a spus despre acest plan elaborat in Istanbul ca este „cea mai mare miscare a societatii civile pe probleme de mediu din istorie”⁵⁸.

Unele organizatii musulmane au initiat si s-au implicat in proiecte de mediu. Iata citeva exemple:

-in Tanzania a fost deja aplicat un proiect de stopare a pescuitului cu dinamita. Locuitorii, in majoritate musulmani, se bucurau de mari cantitati de peste prins astfel, nedindu-si seama ca dezechilibreaza mediul natural. Desi multe asociatii ecologice au incercat sa se implice, singura invatatura de care localnicii au tinut seama a fost cea a Quran-ului, explicata pe intelesul lor de organizatii ecologice musulmane si liderii religiosi locali⁵⁹;

-MACCA (Muslim Association for Climate Change Action) este un proiect al musulmanilor in cadrul ARC (Alliance of Religions and Conservation), care a avut primul congres general in Indonezia in ianuarie 2010;

-iEnviro este o organizatie musulmana din Canada ce isi propune sa revitalizeze etica mediului in Islam. Citeva dintre propunerile lor: introducerea de programe de reciclare in moschei, plantarea de copaci, iftar-uri organice;

-Muslim hands este o organizatie ce se implica inclusiv in proiecte de mediu, de exemplu un proiect de plantare de maslini in 2007 in Palestina;

-Muslim Green Team este o organizatie ecologica care isi propune sa informeze educarea musulmanilor si prezentarea publicului larg a mesajului de mediu al Islamului;

-proiectul „Gradini Islamice”, bazate pe principii ecologice islamice, elaborat de BGCI (Botanical Gardens Conservation International);

-Wisdom in Nature (Intelepciunea Naturii) este o organizatie ecologica din Marea Britanie, care promoveaza principiile ecologice islamice in seminariile si dezbaterile pe care le organizeaza;

-organizatiile musulmane se folosesc si de comunitatile online pentru a promova principiile islamice de protectie a mediului. De exemplu, grupurile Eco-islam si Muslims for the Environment de pe Facebook;

-in Romania, la initiativa unei musulmane, a fost inaugurat in 2009 un club de biologie. Ocean Life este un program de educatie ecologica adresat copiilor.
Exemplul acestor organizatii trebuie urmat si trebuie extinse activitatile de promovare a principiilor islamice legate de mediu si implicarea musulmanilor din mai multe tari in astfel de proiecte. Pe linga declaratiile pe hirtie si congresele asociatiilor, ceea ce va aduce intr-adevar o schimbare este educarea musulmanilor obisnuiti, re-constientizarea problemei mediului si explicarea solutiilor oferite de Islam si implicarea efectiva in proiecte a comunitatilor de musulmani si comunitatilor mari din care acestia fac parte.

Desi rasplata pentru cei virtuosi este mult peste ceea ce putem noi gindi sau imagina, Allah ne da in descrierea Paradisului foarte multe elemente care se raporteaza la natura inconjuratoare. Si, Allah stie cel mai bine, poate nu degeaba este acest lucru.

„Pilda Gradinii care s-a promis celor evlaviosi; pe sub ea curg piraie si vesnice sint roadele ei si umbra ei” (Quran, traducerea sensurilor 13:35).


Bibliografie
Traducerea Sensurilor Coranului in limba romana, Liga Islamica si Culturala din Romania, februarie 2006
Articole
Environmental Protection in Islam, de Dr. A. Bagader, Dr. A. El-Sabbagh, Dr. M. Al-Glayand, Dr. M. Samarrai. www.islamreligion.com

Islam and the Environment, de Hussein A. Amery (cap. 3 in “Water management in Islam”, edit. de Naser I. Faruqui, Asit K. Biswas, Murad J. Bino, www.idrc.ca)

Islamic Perspectives on Sustainable Development, Ansari, M. I. (1994), in American Journal of Islamic Social Science 11 (3), pp. 394–402 (apod. Islam and the environment, de Hussein A. Amery, cap. 3 in “Water management in Islam”, www.idrc.ca)

Seeing the Environment through Islamic Eyes: Application of Shariah to Natural Resources Planning and Management, Hamed, Safei el-Deen (1993), Journal of Agricultural and Environmental Ethics 6 (2), pp. 145–64 (apod. Islam and the environment, de Hussein A. Amery, cap. 3 in “Water management in Islam”, www.idrc.ca)

Ownership and Transfer of Water and Land in Islam, de Dante A. Caponera (cap. 9 in “Water management in Islam”, edit. de Naser I. Faruqui, Asit K. Biswas, Murad J. Bino, www.idrc.ca)

Islam and the Environment, de Fazlun M. Khalid, in Encyclopedia of Global Environmental Change, vol 5 Social and economic dimensions of global environmental change, pp 332-339

Islam and the Environment, de Gar Smith www.earthisland.org/eijournal/

Islam and Earth Day, de Joshua Brockwell www.islam.about.com

Drops of Faith: Water in Islam, de Francesca De Chatel, www.readingislam.com

Raising the Green Banner of Islam, de Najma Mohamed, www.islamonline.net

The Original and the First Environmental Protection Agency, de Syed Soharwardy, www.islamicsupremecouncil.com

Ecology in Islam: Protection of the Web of Life a Duty for Muslims, de Dr. Hasan Zillur Rahim, in “Washington Report on the Middle East Affairs”, October 1991, pag 65, www.washington-report.org

Declaratia Musulmana despre Natura, de Dr. Abdullah Omar Naseef, Secretar General al Muslim World League (Liga Islamica Mondiala), www.arcworld.org

A reminder of the Story of Aad and Thamud, Tafseer Ibn Kathir vol 8, Darussalam 2000, www.islaam.com

Abusing the Environment: an Islamic Perspective, www.english.islamweb.net

Etiquette Towards Animals, www.english.islamweb.net

Ecology and Islamic Values, www.islamweb.net

War Ethics in Islam, www.interfaith.org

World’s Muslim Scholars’ Contribution to Environment, http://abusheima.wordpress.com

Islam and the Environment, www.islamonline.net

Islam and the Environment, www.al-muslim.org


Carti
Abdul Baqi, M. F. (1987), Al Mu'jam al Mufahras li Alfath al Koran al Kareem [The dictionary of the phrases of the Glorious Quran], Dar al Hadeeth, Cairo (apod. Islam and the environment, de Hussein A. Amery, cap. 3 in “Water management in Islam”, www.idrc.ca)

Al Munjid (1994), Qamous Al Munjid (Retrieving dictionary) (34th ed.), Dar el Machreq, Beirut (apod. Islam and the environment, de Hussein A. Amery, cap. 3 in “Water management in Islam”, www.idrc.ca)

Caponera, Dante A. (1973), Water Laws in Moslem Countries, FAO Publications 20, no. 1, Organisation. Food and Agriculture Organisation, Rome (apod Ownership and transfer of water and land in Islam, Dante A. Caponera, cap. 9 in “Water management in Islam”, www.idrc.ca)

Ibn Katheer (1993), Tafsir al Koran al Ala'theem lil Imam al Hafith Abi al Fida Ismail Ibn Katheer [Interpretation of the Glorious Quran], Dar al Ma'rifa, Beirut (apod. Islam and the environment, de Hussein A. Amery, cap. 3 in “Water management in Islam”, www.idrc.ca)

Kamal Fuad, Easily understand Islam, www.easily-understand-islam.com

Kamali, Mohammed Hashim, Al-Maqasid al-Shari’ah (The Objectives of Islamic Law)

Naser I. Faruqui, Asit K. Biswas, Murad J. Bino, Water management in Islam, www.idrc.ca

Dr. Yusuf Al-Qaradawi, Islamic Concept of Education and Economy as Seen in the Sunnah (in How Islam cares about the environment, www.islamonline.net)

Internet
http://femeiamusulmana.blogspot.com/

www.arcworld.org

www.imase.org

www.muslimhands.org

www.muslimgreenteam.org

www.cardiff.ac.uk

www.wisdominnature.org.uk

www.dialogue4all.com

www.sunniforum.com

www.ienviro.webs.com

www.bgci.org

1 United Nations Environmental Programme – Programul de Mediu al Natiunilor Unite

2 Fuad Kamal, Easily understand Islam, www.easily-understand-islam.com

3 The Original and the First Environmental Protection Agency, de Syed Soharwardy, www.islamicsupremecouncil.com

4 Islam and the Environment, de Hussein A. Amery (cap. 3 in “Water management in Islam”, edit. de Naser I. Faruqui, Asit K. Biswas, Murad J. Bino, www.idrc.ca)

5 Al Munjid (1994), Qamous Al Munjid (Retrieving dictionary) (34th ed.), Dar el Machreq, Beirut (apod. Islam and the environment, by Hussein A. Amery, chapter 3 in “Water management in Islam”, www.idrc.ca)

6 Islamic Perspectives on Sustainable Development, Ansari, M. I. (1994), American Journal of Islamic Social Science 11 (3), pp. 394–402 (apod. Islam and the environment, de Hussein A. Amery, cap. 3 in “Water management in Islam”, www.idrc.ca)

7 Ecology in Islam: Protection of the Web of Life a Duty for Muslims, de Dr. Hasan Zillur Rahim, in “Washington Report on the Middle East Affairs”, October 1991, pag 65, www.washington-report.org

8 War Ethics in Islam, www.interfaith.org

9 Islam and the Environment, de Fazlun M. Khalid, in Encyclopedia of Global Environmental Change, vol 5 Social and economic dimensions of global environmental change, pp 332-339

10 Environmental Protection in Islam, de Dr. A. Bagader, Dr. A. El-Sabbagh, Dr. M. Al-Glayand, Dr. M. Samarrai. www.islamreligion.com

11 idem

12 Bukhari

13 Ibn Katheer sustine ca khalifa inseamna un barbat musulman adult, care este drept, cunoscator al religiei (mujtahid) si al tacticilor de lupta. El trebuie sa asigure respectarea limitele comportamentului indivizilor asa cum sint ele dictate de Dumnezeu, dreptatea si pacea intre oameni. Trebuie sa aiba grija de cei in necaz sis a interzica indecenta. Ibn Katheer (1993), Tafsir al Koran al Ala'theem lil Imam al Hafith Abi al Fida Ismail Ibn Katheer [Interpretation of the Glorious Quran], Dar al Ma'rifa, Beirut (apod. Islam and the environment, by Hussein A. Amery, chapter 3 in “Water management in Islam”, www.idrc.ca)

14 Idei exprimate in Declaratia Musulmana despre Natura, de Dr. Abdullah Omar Naseef, Secretar General al Muslim World League (Liga Islamica Mondiala), www.arcworld.org

15 Muslim

16 pentru ca numai pe om l-a invatat Allah „exprimarea clara” (Quran, traducerea sensurilor 55:1-2)

17 relatat de Yahya ibn Adam al-Qurashi in Kitab al-Kharaj, Environmental Protection in Islam, de Dr. A. Bagader, Dr. A. El-Sabbagh, Dr. M. Al-Glayand, Dr. M. Samarrai. www.islamreligion.com

18 Islam and the Environment, www.islamonline.net

19 Abdul Baqi, M. F. (1987), Al Mu'jam al Mufahras li Alfath al Koran al Kareem [The dictionary of the phrases of the Glorious Quran], Dar al Hadeeth, Cairo (apod. Islam and the environment, de Hussein A. Amery, cap. 3 in “Water management in Islam”, www.idrc.ca)

20 Drops of Faith: Water in Islam, de Francesca De Chatel, www.readingislam.com

21 Jabir a spus ca Mesagerul lui Allah saws a comandat ca atit degetele, cit si farfuria sa fie linse. „Nu stiti in ce firimitura de mincare sta binecuvintarea” (Muslim)

22 Ibn Majah

23 Caponera, Dante A. (1973), Water Laws in Moslem Countries, FAO Publications 20, no. 1, Organisation. Food and Agriculture Organisation, Rome (apod Ownership and transfer of water and land in Islam, Dante A. Caponera, cap. 9 in “Water management in Islam”, www.idrc.ca)

24 „Cel care a facut un bine cit un graunte de colb, il va vedea. Dupa cum, cel care a facut un rau cit un graunte de colb, il va vedea” (Quran, traducerea sensurilor 99:7-8)

25 Ownership and Transfer of Water and Land in Islam, de Dante A. Caponera (cap. 9 in “Water management in Islam”, edit. de Naser I. Faruqui, Asit K. Biswas, Murad J. Bino, www.idrc.ca)

26 Abu Dawood 3470

27 Al-Bukhari 2.102, in Hadith Encyclopedia, (apod. Ownership and Transfer of Water and Land in Islam, de Dante A. Caponera (chapter 9 in “Water management in Islam”, edited by Naser I. Faruqui, Asit K. Biswas, Murad J. Bino, www.idrc.ca)

28 Despre vintul „sarsar” unii spun ca este un vint foarte puternic, altii ca e un vint foarte rece. De asemenea, se spune ca acest tip de vint face un zgomot foarte mare. A reminder of the Story of Aad and Thamud, Tafseer Ibn Kathir vol 8, Darussalam 2000, www.islaam.com

29 Islam and the Environment, de Gar Smith www.earthisland.org/eijournal/

30 Miswak-ul este facut din ramurile unui copac numit arak, ale carui fibre lemnoase se separa prin frecare, fiind folosit pentru curatrea dintilor

31 Arafat El Ashi, director al Muslim World League Canada, in Islam and the Environment, www.al-muslim.org

32 Sahih Al Bukhari 8:4

33 Ahmad

34 Sahih Al Bukhari 7:547

35 Ahmad

36 At-Tabaraani

37 Muslim

38 Abu Dawood

39 idem

40 Muslim

41 Bukhari

42 Muslim

43 idem

44 Bazat pe o relatare de la Jaabir ibn ʹAbd-Allah, care a spus: In ziua de Khaybar, Mesagerul lui Allah saws a interzis consumul carnii de magar, insa a permis consumul carnii de cal (Bukhari 3982, Muslim 1941)

45 Citind versetul „Si [El a facut] caii, catirii si magarii, sa calariti pe ei si ca podoaba” (Quran, traducerea sensurilor 16:8) www.islamqa.com

46 Islam and the Environment, de Hussein A. Amery (cap. 3 in “Water management in Islam”, edit. de Naser I. Faruqui, Asit K. Biswas, Murad J. Bino, www.idrc.ca)

47 Ecology and Islamic Values, www.islamweb.net

48 Bukhari, Muslim

49 Muwatta Imam Malik. The Original and the First Environmental Protection Agency, de Syed Soharwardy, www.islamicsupremecouncil.com

50 Environmental Protection in Islam, de Dr. A. Bagader, Dr. A. El-Sabbagh, Dr. M. Al-Glayand, Dr. M. Samarrai. www.islamreligion.com

51 Abu Dawood

52 Environmental Protection in Islam, de Dr. A. Bagader, Dr. A. El-Sabbagh, Dr. M. Al-Glayand, Dr. M. Samarrai. www.islamreligion.com

53 idem

54 Raising the Green Banner of Islam, de Najma Mohamed, www.islamonline.net

55 Seeing the Environment through Islamic Eyes: Application of Shariah to Natural Resources Planning and Management, Hamed, Safei el-Deen (1993), Journal of Agricultural and Environmental Ethics 6 (2), pp. 145–64 (apod. Islam and the environment, de Hussein A. Amery, cap. 3 in “Water management in Islam”, www.idrc.ca)

56 Islam and the Environment, de Gar Smith www.earthisland.org/eijournal/

57 www.dialogue4all.com

58 www.arcworld.org

59 idem