Istoria Romei

Eugen Cizek

Iulio Claudienii şi.Flavienu

383

16 n. Chr.", Historia, 1957, pp. 429-479; Dionis M. Pippidi, Contribuţii la istoria veche a României, Bucureşti, 1958, pp. 137-l70; Emil Condurachi, „Tiberio Plauzio Aeliano e ii trans-ferimento dei 100.000 Transdanubiani nella Mesia", Epigraphica, 19, 1959, pp. 49-65; A. Garzetti, op. cit., pp. 133-l34; 179-l90; 299-300; 627-630; L. Harmand, L'Occident romain, Paris, 1960, pp. 15l-l67; E. Demougeot,'La formation de l'Europe et Ies invasions barbares, 1, Des origines germaniques ă l'avenement de Diocletien, Paris, 1969, pp. 1l-l23; M.A. Levi, Nerone, pp. 167-l76; 18l-l87; 198; 206-208; K. Gilmartin, „Corbulo's Campaigns in the East", Historia, 22, 1973, pp. 583-626; P. Petit,op. cit., pp. 79-80; 90-92; 99-l01; 122-l24; Hadrian Daicoviciu, Dacii, Bucureşti, 1972, pp. 319-327; Radu Vulpe, cp. cit., pp. 132-l34; 152-259; E. Cizek, Epoca lui Traian, pp. 8l-86; id., Neron, pp. 319-348; id:, Claudiu, pp.-205-227; J. Le Gall-M. Le Glay, op. cit., pp. 179-l83; 293-299; 30l-306; 399; M. Christol-D. Nony, op. cit., pp. 144-l46; 148-l49; B. Levick, op.cit., pp. 133-l67; 178-l79; J. Melmoux, op. cit., pp. 55-70. Pentru problemele Mauritaniei, a se consulta şi P. Fishwick, „The Annexation of Mauretania", Historia, 20, 1971, pp. 467-487.

¹⁵ Pentru armata romană şi ideea de frontieră, vezi G. Forni, reclutamento delle legioni da Augusto a Diocleziano, Milano-Varese, 1953, pp. 20-75; 157-227; Geza Alfoldy, „Die Truppenverteilung der Donaulegionen am Ende des I Jahrh.", Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hungariae, 1959, pp. 113-l41; H.M.D. Parker, The Roman Legions, Cambridge, 1961, pp. 150-l55; P. Petit, op. cit., 12l-l22; Horia C. Matei, Civilizaţia Romei antice, Bucureşti, 1980, p. 382; M. Christol-D. Nony, op. cit., pp. 170-l77; M. Le Glay-J.L. Voisin-Y. Le Bohec, op. cit., pp. 175-l76; 227; M. Le Glay, Empire, pp. 107-l13; Y. Roman, op. cit., pp. 58-64 (tabelul referitor la distribuţia forţelor militare romane se află la p. 60; dar el urmăreşte evoluţia lor între 10 şi 185 d.C; desenul-schemă figurează lap. 63); E. Cizek, Claudiu, pp. 68-70; 209. Limes-ul britann, care va fi alcătuit sub Hadrian şi Antoninus Pius, va echivala efectiv cu un zid întărit cu turnuri de apărare şi o şosea construită alături de el. Limes-unle renane şi danubiene vor fi adaptate valorii defensive a fluviilor. Numai în zona Câmpurilor Decumate, limes-ul renan va echivala cu o apărare liniară. în rest aceste limes-un se vor baza pe o ţesătură de forturi şi mici fortificaţii. In Africa trebuia apărată o frontieră lungă de 3.000 kilometri. De aceea s-a recurs la asamblări de bariere artificiale discontinue, ca, de pildă, „şanţul Africii", fossatum Africae, din Numidia, înzestrat cu un meterez şi precedat de forturi şi de turnuri, legate între ele prin şosele şi dispuse astfel încât să comunice rapid prin focuri de semnalizare. S-au descoperit vestigii de bariere artificiale în Tunisia şi în Libia actuale. Limes-ul african asigura protecţie militară, însă controla şi mişcările populaţiilor, călăuzea deplasarea pe cămile a comercianţilor, ocrotea segmentele agricole cultivate. Astfel anumiţi nomazi s-au convertit la agricultură sedentară şi au irigat solurile unde s-au instalat: Instalaţiile limes-ului sirian se învederau multiforme, în funcţie de particularităţile fiecărei zone pe care o acopereau. Aici funcţionau posturi defensive şi puţuri adânci. Comunicau între ele printr-o reţea foarte densă de drumuri.

¹⁶ Pentru mărcile prevalente ale economiei Imperiului timpuriu, vezi M. Rostovzev, op. cit., pp. 10-l2; 104-l17; M.P.Charlesworth, Les routes et le trafic commercial de l'Empire romain, trad. fr. de Pierre Grimal, Paris, 1938, passim; V. Scramuzza, op. cit., pp. 158-l59; 170-l75; 292-300; G.E.F. Chilver, Cisalpine Gaul. Social and Economic Historyfrom 49 B.C. to the Death of Trajan, Oxford, 1941; Silvio Panciera, Vita economica di Aquileia in etă romana, Venezia, 1957, passim; V. Sirago, L 'Italia agraria sotto Traiano, Louvain, 1958, pp. 19; 65-77; 128-l50; 217-249; A. Garzetti, op. cit., pp. 377-378; 668; P. Merlat, „Pline le Jeune proprietaire foncier", Hommages a Leon Herman, Bruxelles, 1960, pp. 512-540; Jean Rouge, Recherches sur