Fiecare înţelege mai bine ceea ce descoperă sau ceea ce integrează el însuşi în ansamblul cunoştinţelor anterioare.
Legea exprimării
Fiecare reţine ceea ce este capabil să redea cu propriile sale cuvinte, cu propria sa reţea de imagini.
Legea aplicării
Fiecare stăpîneşte ceea ce practică efectiv.
Legea semnificaţiei
Fiecare integrează o acumulare de cunoştinţe dacă – i poate da un sens şi dacă aceasta dă un sens.
Legea angajamentului
Fiecare își mobilizează facultăţile de învăţare dacă există o miză de angajare importantă.
Legea învățămîntului, cap.III, art.40,41,44, 47;
Legea învățămîntului, cap.III, art.40,41,44, 47;
Regulamentul-tip al Direcției generale județene (municipale) învățămînt, cap.II (BI nr.4, 2002);
Regulamentul inspecției școlare din cadrul Direcției învățămînt (BI nr.4, 2003);
Regulamentul de atestare a cadrelor didactice, cap.II (BI nr.3, 2007);
Regulamentul de organizare și desfășurare a evaluării unității școlare (BI nr.4, 2003).
Inspecţia şcolară - ansamblu de acţiuni care urmăresc îndrumarea, controlul şi evaluarea activităţii desfăşurate de cadrele didactice, catedre/comisii metodice, managerii unităţilor de învăţămînt în cadrul procesului de învăţământ.
Inspecţia şcolară - ansamblu de acţiuni care urmăresc îndrumarea, controlul şi evaluarea activităţii desfăşurate de cadrele didactice, catedre/comisii metodice, managerii unităţilor de învăţămînt în cadrul procesului de învăţământ.
Inspecţia şcolară asigură o evaluare externă de proces a calităţii şi a nivelului atingerii standardelor educaţionale.
Inspecţia şcolară se desfășoară prin acțiuni specifice proiectate și realizate la nivelul unității de învățămînt, DGR/MÎTS, ME.
Proiectarea unui model managerial al inspecției școlare angajeaza trei categorii de obiective pedagogice:
Proiectarea unui model managerial al inspecției școlare angajeaza trei categorii de obiective pedagogice:
obiective pedagogice generale /corespunzătoare celor trei funcții ale conducerii manageriale:
planificare-organizare a activității instituției de învățămînt la nivel de sistem;
orientare-indrumare metodologică a activității instituției de învățămînt la nivelul procesului de învățămînt;
reglare-autoreglare a activității instituției de învățămînt respective, la nivel de sistem și de proces, prin acțiuni de perfecționare și de cercetare didactică.
SPRIJINIREA INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÎNT PREUNIVERSITAR ŞI A PERSONALULUI DIDACTIC ÎN RIDICAREA CALITĂŢII PROCESULUI EDUCATIV PRIN CONSILIERE ŞI REVIZUIRE CONTINUĂ.
SPRIJINIREA INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÎNT PREUNIVERSITAR ŞI A PERSONALULUI DIDACTIC ÎN RIDICAREA CALITĂŢII PROCESULUI EDUCATIV PRIN CONSILIERE ŞI REVIZUIRE CONTINUĂ.
SPRIJINIREA EVALUĂRII CALITĂŢII OFERTEI EDUCAŢIONALE ŞI A NIVELULUI DE PERFORMANŢĂ ATINS DE ELEVI, LA NIVEL NAŢIONAL ŞI LOCAL, PRIN FURNIZAREA RAPOARTELOR DE INSPECŢIE.
DE DIAGNOZĂ, PROGNOZĂ ŞI PROSPECŢIE A SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÎNT PE O PERIOADĂ DETERMINATĂ;
DE DIAGNOZĂ, PROGNOZĂ ŞI PROSPECŢIE A SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÎNT PE O PERIOADĂ DETERMINATĂ;
DE PLANIFICARE ŞI ORGANIZARE A SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÎNT;
DE ORIENTARE ŞI ÎNDRUMARE METODOLOGICĂ A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÎNT;
DE MONITORIZARE A ELIMINĂRII DISFUNCŢIILOR CONSTATATE PRIN APLICAREA PLANULUI DE MĂSURI;
DE REGLARE/AUTOREGLARE A SISTEMULUI ŞI/SAU A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÎNT.
De punere în aplicare a unor sisteme performante de evaluare a calităţii educaţiei.
Obiectivitatea (evaluarea nu este perturbată sau influenţată de elemente subiective);
Obiectivitatea (evaluarea nu este perturbată sau influenţată de elemente subiective);
Aplicarea regulată şi nu sporadică;
Precizia şi claritatea (rezultatele măsurabile);
Flexibilitatea;
Indicatori cunoscuţi de cei evaluaţi;
Simplitate pentru a fi înţeles de cei evaluaţi;
Eficienţă (beneficiile evaluării sînt mai mari decît costurile);
Oportunitatea (remediază sau chiar previne în timp util apariţia disfuncţionalităţilor);
Relevanţa pentru activitatea care este evaluată;
Adecvarea în raport cu obiectivele;
Informaţia circulară în flux continuu;
Permite feed-back-ul din partea celor evaluaţi.
EVALUAREA CALITĂŢII OFERTEI EDUCAŢIONALE ŞI A NIVELULUI ATINGERII STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ DE CĂTRE CADRE DIDACTICE ŞI ELEVI, LA NIVEL NAŢIONAL ŞI LOCAL;
EVALUAREA CALITĂŢII OFERTEI EDUCAŢIONALE ŞI A NIVELULUI ATINGERII STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ DE CĂTRE CADRE DIDACTICE ŞI ELEVI, LA NIVEL NAŢIONAL ŞI LOCAL;
EVALUAREA CALITĂŢII APLICĂRII CURRICULUMULUI NAŢIONAL ŞI A CURRICULUMULUI LA DECIZIA INSTITUȚIEI DE ÎNVĂȚĂMÎNT, A CALITĂŢII ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE;
EVALUAREA CALITĂŢII ACTIVITĂŢII PERSONALULUI DIDACTIC ŞI A CALITĂŢII MANAGEMENTULUI ŞCOLAR;
SPRIJINIREA ŞI CONSILIEREA CADRELOR DIDACTICE ÎN VEDEREA CUNOAŞTERII ŞI ATINGERII STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ DE CĂTRE ELEVI;
SPRIJINIREA UNITĂŢILOR ŞCOLARE ŞI A CADRELOR DIDACTICE ÎN PROCESUL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A ACTIVITĂŢII DE PREDARE, ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE, A PROCESULUI MANAGERIAL;
DETERMINAREA CONCORDANŢEI DINTRE EVALUAREA INTERNĂ (LA NIVELUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT), EVALUAREA EXTERNĂ ( DGR/MÎTS/MINISTER) ŞI SITUAŢIA REALĂ;
EVALUAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE INSPECTORILOR ŞCOLARI, ALE DIRECTORILOR ŞI METODIŞTILOR, PRECUM ŞI A ABILITĂŢILOR ACESTORA DE A CONTROLA, EVALUA, ÎNDRUMA ŞI CONSILIA;
CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR EDUCAŢIONALE;
SINTETIZAREA OBSERVAŢIILOR ÎN VEDEREA REALIZĂRII PROPUNERILOR DE MODIFICARE SAU DE ELABORARE DE POLITICI EDUCAŢIONALE.
RESTRUCTURAREA ŞI REORGANIZAREA SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÎNT ÎN VEDEREA EFICIENTIZĂRII PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÎNT;
RESTRUCTURAREA ŞI REORGANIZAREA SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÎNT ÎN VEDEREA EFICIENTIZĂRII PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÎNT;
ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII PROCESULUI DE PREDARE/ÎNVĂŢARE;
AMELIORAREA CALITĂŢII MANAGEMENTULUI EDUCAŢIONAL LA TOATE NIVELELE;
SPRIJINIREA ŞI ÎNCURAJAREA DEZVOLTĂRII INDIVIDUALE A ELEVILOR ŞI FORMAREA ATITUDINII POZITIVE A ACESTORA FAŢĂ DE EDUCAŢIA PE CARE LE-O FURNIZEAZĂ ŞCOALA;
EFICIENTIZAREA MODALITĂŢILOR DE EVALUARE INTERNĂ;
ÎMBUNĂTĂŢIREA COMUNICĂRII INTRA ŞI INTERINSTITUŢIONALE ŞI LA NIVELUL COMUNITĂŢII;
EFICIENTIZAREA PARTENERIATULUI EDUCAŢIONAL;
APLICAREA CORECTĂ A LEGISLAŢIEI ÎN VIGOARE ŞI A REGULAMENTELOR;
PROMOVAREA AUTOEVALUĂRII ÎN RÎNDUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÎNT, ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII CONTINUE A PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV ŞI ATINGERII STANDARDELOR DE CALITATE;
FORMAREA BAZELOR DE DATE PRIVIND INSPECŢIA ŞCOLARĂ, NECESARE DIAGNOSTICĂRII STĂRII ÎNVĂŢĂMÎNTULUI;
INFORMAREA CONDUCERII MINISTERULUI EDUCAŢIEI ÎN LEGĂTURĂ CU CALITATEA ŞI STANDARDELE ATINSE ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL PREUNIVERSITAR;
SCHIMBAREA MENTALITĂŢII ASUPRA INSPECŢIEI ŞCOLARE ÎN RAPORT CU NOUA FILOZOFIE A ACESTEI ACTIVITĂŢI;
ELABORAREA, COMPLETAREA ŞI MODIFICAREA LEGISLAŢIEI ŞI A ACTELOR NORMATIVE PRIN FEED-BACK-UL ASIGURAT DE INSPECŢIA ŞCOLARĂ.
INSPECŢIA DE EVALUARE A UNITĂŢILOR DIN SUBORDINEA DGR/MÎTS / MINISTERULUI EDUCAŢIEI.
INSPECŢIA DE SPECIALITATE ESTE FORMA PRINCIPALĂ PRIN CARE INSPECTORUL POATE OBŢINE INFORMAŢII REALE DESPRE MODUL DE REALIZARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE, RESPECTIV, DESPRE NIVELUL LA CARE SE SITUEAZĂ CALITATEA PROCESULUI DE PREDARE, ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE, PRIN RAPORTARE LA CURRICULUM, LA PROGRAMA ŞCOLARĂ ŞI LA POLITICA EDUCAŢIONALĂ ADOPTATĂ.
INSPECŢIA DE SPECIALITATE ESTE FORMA PRINCIPALĂ PRIN CARE INSPECTORUL POATE OBŢINE INFORMAŢII REALE DESPRE MODUL DE REALIZARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE, RESPECTIV, DESPRE NIVELUL LA CARE SE SITUEAZĂ CALITATEA PROCESULUI DE PREDARE, ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE, PRIN RAPORTARE LA CURRICULUM, LA PROGRAMA ŞCOLARĂ ŞI LA POLITICA EDUCAŢIONALĂ ADOPTATĂ.
PREGĂTIREA, ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA INSPECŢIEI DE SPECIALITATE SE FACE ÎN CONFORMITATE CU GRAFICUL DE CONTROL AL INSPECTORULUI ŞCOLAR DE SPECIALITATE ŞI CU GRAFICUL UNIC DE CONTROL AL DGR/MÎTS,MINISTERULUI EDUCAŢIEI DAR ȘI ÎN URMA URMA UNOR SOLICITĂRI.
PREGĂTIREA ACESTUI TIP DE INSPECŢIE ASIGURĂ EFICIENŢA ÎNDRUMĂRII, PRECUM ŞI CREŞTEREA ÎNCREDERII PERSONALULUI DIDACTIC ÎN VALOAREA AMELIORATIVĂ A ACESTEIA.
PLANIFICAREA INSPECŢIEI DE SPECIALITATE TREBUIE PRIVITĂ CA UN PROCES DE DIAGNOZĂ, ASTFEL ÎNCÎT, ÎN URMA DESFĂŞURĂRII ACESTEIA, SĂ SE SOLUŢIONEZE PROBLEME IMPORTANTE ALE PRACTICII.
DESFĂŞURAREA INSPECŢIEI DE SPECIALITATE VA CONSTA ÎN CULEGEREA DE DATE PRIVIND:
DESFĂŞURAREA INSPECŢIEI DE SPECIALITATE VA CONSTA ÎN CULEGEREA DE DATE PRIVIND:
PROIECTAREA ACTIVITĂŢII INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CONCORDANŢĂ CU CURRICULUMUL NAŢIONAL ŞI PROGRAMELE ŞCOLARE ÎN VIGOARE;
MODUL ÎN CARE SE DERULEAZĂ PROCESUL DE PREDARE, ÎNVĂŢARE ŞI DE EVALUARE LA CLASĂ;
NIVELUL DE PREGĂTIRE AL ELEVILOR ŞI MODUL ÎN CARE ACEŞTIA OPEREAZĂ CU CUNOŞTINŢELE ŞI DEPRINDERILE FORMATE;
CALITATEA INFLUENŢELOR MEDIULUI EDUCAŢIONAL CREAT ÎN INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ASUPRA ELEVILOR ŞI CADRULUI DIDACTIC.
INSPECŢIA SPECIALĂ ARE CA OBIECTIV EVALUAREA ACTIVITĂŢII CADRELOR DIDACTICE ÎN VEDEREA OBŢINERII GRADELOR DIDACTICE ÎN ÎNVĂŢĂMÎNT.
INSPECŢIA SPECIALĂ ARE CA OBIECTIV EVALUAREA ACTIVITĂŢII CADRELOR DIDACTICE ÎN VEDEREA OBŢINERII GRADELOR DIDACTICE ÎN ÎNVĂŢĂMÎNT.
INSPECŢIA SPECIALĂ SE DESFĂŞOARĂ CONFORM METODOLOGIEI FORMĂRII CONTINUE A PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÎNTUL PREUNIVERSITAR.
INSPECŢIILE SPECIALE PENTRU CONFIRMAREA SAU CONFERIREA GRADELOR DIDACTICE POT FI EFECTUATE DE COMISIILE UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÎNT, SPECIALIȘTI COOPTAȚI DIN ALTE ȘCOLI, LICEE CU ACORDUL DGR/MÎTS;
INSPECTORUL DE SPECIALITATE DIN CADRUL DGR/MÎTS, MINISTERULUI EDUCAŢIEI;
INSPECŢIA TEMATICĂ URMĂREŞTE OBŢINEREA DE DATE ŞI INFORMAŢII ÎN VEDEREA SOLUŢIONĂRII UNOR PROBLEME ALE SISTEMULUI DE EDUCAŢIE DETEMINATE DE:
INSPECŢIA TEMATICĂ URMĂREŞTE OBŢINEREA DE DATE ŞI INFORMAŢII ÎN VEDEREA SOLUŢIONĂRII UNOR PROBLEME ALE SISTEMULUI DE EDUCAŢIE DETEMINATE DE:
MANAGEMENTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÎNT ÎN ANSAMBLU SAU ANUMITE LATURI ALE ACESTUIA: PLANIFICAREA, ORGANIZAREA, ELABORAREA DECIZIILOR, MONITORIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÎNT;
ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ;
PREDAREA UNEI ANUMITE DISCIPLINE SAU A UNUI GRUP DE DISCIPLINE DIN ACEEAŞI ARIE CURRICULARĂ;
REALIZAREA PLANULUI DE ŞCOLARIZARE;
CUNOAŞTEREA ŞI APLICAREA LEGISLAŢIEI ŞCOLARE;
ALTE ASPECTE RELEVANTE ALE PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÎNT.
DECLANŞAREA INSPECŢIEI TEMATICE ESTE URMAREA UNOR CONSTATĂRI REFERITOARE LA CALITATEA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÎNT ŞI SE FACE PENTRU IMPLEMENTAREA UNOR SCHIMBĂRI, IMPUSE DE REFORMĂ, LA NIVEL DE SISTEM, LA NIVEL DE CURRICULUM ŞI PROGRAME CARE IMPUN DEZVOLTAREA DE NOI COMPETENŢE.
INSPECŢIA DE EVALUARE INSTITUŢIONALĂ ESTE O FORMĂ DE ÎNDRUMARE, CONTROL ŞI EVALUARE LA NIVELUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII MANAGEMENTULUI EDUCAŢIONAL, DEZVOLTĂRII RESURSELOR UMANE PROPRII ŞI A CREŞTERII CALITĂŢII EDUCAŢIEI.
INSPECŢIA DE EVALUARE INSTITUŢIONALĂ ESTE O FORMĂ DE ÎNDRUMARE, CONTROL ŞI EVALUARE LA NIVELUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII MANAGEMENTULUI EDUCAŢIONAL, DEZVOLTĂRII RESURSELOR UMANE PROPRII ŞI A CREŞTERII CALITĂŢII EDUCAŢIEI.
INSPECŢIA DE EVALUARE INSTITUŢIONALĂ URMĂREŞTE:
CALITATEA MANAGEMENTULUI EDUCAŢIONAL;
CALITATEA MEDIULUI EDUCAŢIONAL (CULTURA ŞI ETHOSUL ŞCOLII, INTERRELAŢIONAREA, INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRA EDUCAŢIEI INFORMALE A ELEVILOR);
CALITATEA CURRICULUMULUI, MODUL ÎN CARE CURRICULUMUL NAŢIONAL ŞI CEL LA DECIZIA ȘCOLII SÎNT PUSE ÎN PRACTICĂ ŞI NIVELUL ATINGERII STANDARDELOR DE CALITATE DE CĂTRE ELEVI;
CALITATEA ACTIVITĂŢII PERSONALULUI DIDACTIC;
CALITATEA ACTIVITĂŢII PERSONALULUI DIDACTIC;
MODUL ÎN CARE ŞCOALA SPRIJINĂ ŞI ÎNCURAJEAZĂ DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR;
ATITUDINEA ELEVILOR FAŢĂ DE EDUCAŢIA PE CARE LE-O FURNIZEAZĂ ŞCOALA;
GRADUL DE FOLOSIRE A RESURSELOR (UMANE, MATERIALE, FINANCIARE, INFORMAŢIONALE, DE TIMP);
RESPECTAREA LEGISLAŢIEI ÎN VIGOARE ŞI A REGULAMENTELOR.
SE COMUNICĂ DIRECTORULUI INSTITUȚIEI CARE VA FI EVALUATĂ, PERIOADA DESFĂŞURĂRII INSPECŢIEI, ECHIPA DE INSPECTORI ŞI LISTA DOCUMENTELOR ŞCOLARE CARE VOR FI PUSE LA DISPOZIŢIA ECHIPEI DE CONTROL, CU DOUĂ SĂPTĂMÂNI ÎNAINTE DE DECLANŞAREA ACESTEIA;
SE COMUNICĂ DIRECTORULUI INSTITUȚIEI CARE VA FI EVALUATĂ, PERIOADA DESFĂŞURĂRII INSPECŢIEI, ECHIPA DE INSPECTORI ŞI LISTA DOCUMENTELOR ŞCOLARE CARE VOR FI PUSE LA DISPOZIŢIA ECHIPEI DE CONTROL, CU DOUĂ SĂPTĂMÂNI ÎNAINTE DE DECLANŞAREA ACESTEIA;
DUPĂ ANUNŢAREA INSPECŢIEI, ÎN CADRUL CONSILIULUI PROFESORAL AL ŞCOLII EVALUATE SE PREZINTĂ ECHIPA DE INSPECTORI, OBIECTIVELE INSPECŢIEI, DURATA INSPECŢIEI, DISCIPLINELE ŞI ASPECTELE CARE VOR FI EVALUATE;
ÎNAINTE DE DECLANŞAREA INSPECŢIEI, DIRECTORUL INSTITUȚIEI VA PREDA DGR/MÎTS RAPORTUL DE AUTOEVALUARE ȘI VA PREGĂTI PENTRU PREZENTARE;
PLANUL DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ, PLANUL DE ACTIVITATE PENTRU ANUL CURENT DE STUDII;
DATE STATISTICE (PAȘAPORTIZAREA,) DESPRE INSTITUȚIA DE ÎNVĂŢĂMÎNT;
- REZULTATELE OBŢINUTE DE ELEVI LA EXAMENE ŞI TESTE ÎN ULTIMII DOI ANI;
PLANIFICĂRI CALENDARISTICE ANUALE ŞI SEMESTRIALE LA DISCIPLINE;
- DOCUMENTELE PRIVIND ASIGURAREA CU CADRE DIDACTICE ȘI DE CONDUCERE;
- RAPORTUL ANUAL DE AUTOEVALUARE AL INSTITUȚIEI;
- CEL MAI RECENT RAPORT DE INSPECŢIE PRIVIND EVALUAREA EXTERNĂ A INSTITUŢIEI;
- ORICE ALTE INFORMAŢII PE CARE PERSONALUL ŞCOLII DOREŞTE SĂ LE FURNIZEZE COMISIEI DE CONTROL;
ORICE ALT DOCUMENT ŞCOLAR, SOLICITAT SPRE EXAMINARE DE CĂTRE INSPECTORI.
DOCUMENTELE COLECTATE VOR FI ANALIZATE DE CĂTRE INSPECTORI ŞI, PE BAZA LOR, SE VA ELABORA UN MATERIAL CARE VA FI ANEXAT LA DOSARUL DE INSPECŢIE;
DOSARUL DE INSPECŢIE VA FI COMPLETAT CU DATELE PE CARE SE COLECTEAZĂ ÎN TIMPUL INSPECŢIEI ȘI CARE VOR FI FOLOSITE LA ELABORAREA RAPORTULUI FINAL DE INSPECŢIE;
DOSARUL DE INSPECŢIE ESTE CONFIDENŢIAL ŞI POATE FI UTILIZAT NUMAI DE INSPECTORI;
PREȘEDINTELE COMISIEI ŞI MEMBRII ECHIPEI STABILESC PROGRAMUL INSPECŢIEI ÎN AŞA FEL ÎNCÎT SĂ SE COLECTEZE UN EŞANTION ECHILIBRAT DE DATE, SĂ AIBĂ OCAZIA SĂ DISCUTE DESPRE SITUAŢIA CONSTATATĂ PENTRU A PUTEA EMITE APRECIERI;
ÎN CADRUL INSPECŢIEI SE ORGANIZEAZĂ O ÎNTÎLNIRE CU PĂRINŢII PENTRU A AFLA OPINIILE LOR ÎN PRIVINŢA INSTITUȚIEI DE ÎNVĂŢĂMÎNT, CARE SÎNT NUMAI O PARTE DIN DATELE CE VOR FI COLECTATE;
CA URMARE A UNOR SESIZĂRI PRIVIND CALITATEA MANAGEMENTULUI EDUCAŢIONAL ŞI/SAU A PROCESULUI EDUCATIV, EVALUAREA INSTITUŢIEI POATE FI DECLANŞATĂ FĂRĂ A SE PARCURGE TOŢI PAŞII PREVĂZUŢI LA CAPITOLUL DE PREINSPECŢIE.
55%-65% DIN TIMPUL EVALUĂRII ÎN ŞCOALĂ ALOCAT ASISTĂRILOR LA LECȚII;
55%-65% DIN TIMPUL EVALUĂRII ÎN ŞCOALĂ ALOCAT ASISTĂRILOR LA LECȚII;
ÎN TIMPUL DESFĂŞURĂRII INSPECŢIEI, MEMBRII COMISIEI VOR OBSERVA ȘI APRECIA:
- CLIMATUL MORAL-PSIHOLOGIC DIN ŞCOALĂ;
CALITATEA MEDIULUI ŞI INTERRELAŢIONAREA, COMPORTAMENTUL ELEVILOR ŞI AL PERSONALULUI DIDACTIC.
DISCUȚII CU MEMBRII ECHIPEI MANAGERIALE PRIVIND PROPRIA STRATEGIE ŞI PROPRIUL REGULAMENT, PROCEDURILE ŞI ACTIVITĂŢILE DE EVALUARE APLICATE, RAPORTUL DE EVALUARE INTERNĂ PRIVIND CALITATEA EDUCAŢIEI ÎN INSTITUȚIE ŞI PROPUNERILE DE ÎMBUNĂTĂŢIRE CARE S-AU STABILIT ŞI S-AU APLICAT.
DISCUȚII CU MEMBRII CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE PENTRU A SE INFORMA ASUPRA MODULUI DE LUARE A DECIZIILOR, DE DELEGARE A SARCINILOR, DE PREVENIRE ŞI REZOLVARE A CONFLICTELOR, DE MOTIVARE A PERSONALULUI INSTITUȚIEI DE ÎNVĂŢĂMÎNT ŞI A ELEVILOR.
COLECTAREA, DE LA REPREZENTANŢII COMUNITĂŢII LOCALE DIN CONSILIU, A DATELOR DESPRE PARTENERIATUL EDUCAŢIONAL PE CARE UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÎNT ÎL REALIZEAZĂ CU FACTORII DE DECIZIE/ INTERESAŢI DE EDUCAŢIE.
DISCUȚII CU RESPONSABILII DE CATEDRĂ PRIVIND PROIECTAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE ŞI EDUCATIVE, IMPORTANŢA OFERTEI EDUCAŢIONALE A UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÎNT ŞI CRITERIILE CARE STAU LA BAZA APLICĂRII EI, NEVOILE DE FORMARE A CADRELOR DIDACTICE ŞI REZOLVAREA LOR.
DISCUȚII CU ELEVII ASUPRA URMĂTOARELOR ASPECTE: CÎT DE ACCESIBILE ŞI DE INTERESANTE SÎNT LECŢIILE, CUM SÎNT TRATAŢI DE CĂTRE PERSONALUL DIDACTIC, CE ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE DESFĂŞOARĂ, ASPECTELE CARE LE PLAC ŞI CELE CARE NU LE PLAC, RESPONSABILITĂŢILE PE CARE LE PRIMESC, CÎT DE STIMULATIVE SAU INVERS SÎNT NOTELE SAU CALIFICATIVELE DATE DE CADRELE DIDACTICE ŞI CÎT DE MULT TREBUIE SĂ LUCREZE ACASĂ.
DISCUȚII CU ELEVII ASUPRA URMĂTOARELOR ASPECTE: CÎT DE ACCESIBILE ŞI DE INTERESANTE SÎNT LECŢIILE, CUM SÎNT TRATAŢI DE CĂTRE PERSONALUL DIDACTIC, CE ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE DESFĂŞOARĂ, ASPECTELE CARE LE PLAC ŞI CELE CARE NU LE PLAC, RESPONSABILITĂŢILE PE CARE LE PRIMESC, CÎT DE STIMULATIVE SAU INVERS SÎNT NOTELE SAU CALIFICATIVELE DATE DE CADRELE DIDACTICE ŞI CÎT DE MULT TREBUIE SĂ LUCREZE ACASĂ.
DISCUŢII FORMALE ŞI INFORMALE CU PERSONALUL ASUPRA CALITĂŢII MANAGEMENTULUI INSTITUȚIEI, A POLITICILOR ŞI PLANURILOR ELABORATE ŞI PUNEREA LOR ÎN PRACTICĂ. EVALUATORII VOR EVALUA DACĂ PERSONALUL ACŢIONEAZĂ CA O ECHIPĂ ŞI CONTRIBUIE LA CREAREA UNUI ETOS POZITIV AL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÎNT.
DISCUŢII CU AGENŢII ECONOMICI PARTENERI, CU CADRELE DIDACTICE PRIVIND DERULAREA UNOR PROIECTE ŞI PROGRAME EDUCAŢIONALE.
DISCUTII CU PERSONALUL AUXILIAR ŞI ADMINISTRATIV DESPRE PROCEDURILE ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUȚIEI DE ÎNVĂŢĂMÎNT ŞI DESPRE EFICACITATEA MANAGEMENTULUI VIZÎND ACESTE ASPECTE.
RREZENTAREA UNUI RAPORT VERBAL DIRECTORULUI, ŞEFILOR DE CATEDRE, MEMBRILOR CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE ŞI CADRELOR DIDACTICE INSPECTATE. RAPORTUL VA INDICA CLAR PUNCTELE TARI ŞI PUNCTELE SLABE ALE INSTITUȚIEI DE ÎNVĂŢĂMÎNT OPFERĂ POSIBILITATEA UNOR DISCUŢII ÎN PRIVINŢA ASPECTELOR CARE TREBUIE DEZVOLTATE SAU ÎMBUNĂTĂŢITE PENTRU A ATINGE STANDARDELE DE CALITATE.
RREZENTAREA UNUI RAPORT VERBAL DIRECTORULUI, ŞEFILOR DE CATEDRE, MEMBRILOR CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE ŞI CADRELOR DIDACTICE INSPECTATE. RAPORTUL VA INDICA CLAR PUNCTELE TARI ŞI PUNCTELE SLABE ALE INSTITUȚIEI DE ÎNVĂŢĂMÎNT OPFERĂ POSIBILITATEA UNOR DISCUŢII ÎN PRIVINŢA ASPECTELOR CARE TREBUIE DEZVOLTATE SAU ÎMBUNĂTĂŢITE PENTRU A ATINGE STANDARDELE DE CALITATE.
RAPORTUL SCRIS VA FI EXPRIMAT ÎNTR-UN LUMBAJ CLAR ŞI ACCESIBIL. EL TREBUIE SĂ CONCORDE CU RAPORTUL VERBAL ŞI SĂ RESPECTE CRITERIILE DE INSPECŢIE ŞI FORMA STABILITE. RAPORTUL ESTE MAI DEGRABĂ EVALUATIV DECÎT DESCRIPTIV ŞI PREZINTĂ CLAR PRIORITĂŢILE PE CARE LE VOR AVEA ÎN VEDERE PROIECTELE DE DEZVOLTARE. RAPORTUL TREBUIE SĂ FIE EXACT ÎN PRIVINŢA FAPTELOR RELATATE, BINE ARGUMENTAT ŞI SĂ SPECIFICE CE MĂSURI TREBUIE LUATE ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII.
RAPORTUL SCRIS VA FI PREZENTAT INSTITUȚIEI ÎN DOUĂ SĂPTĂMÂNI DE LA TERMINAREA INSPECŢIEI ŞI VA FI FĂCUT PUBLIC. RAPORTUL SCRIS SE DEPUNE LA DIRECŢIA GENERALÂ RAIONALĂ/MUNICIPALĂ ÎNVĂȚĂMÎNT, TINERET ȘI SPORT.
ÎN DOUĂ SĂPTĂMÎNI DE LA PRIMIREA RPORTULUI, ADMINISTRAȚIA INSTITUȚIEI DE ÎNVĂŢĂMÎNT VA PREZENTA LA DGR/MÎTS UN PLAN DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A ACTIVITĂŢII, ŢINÎND CONT DE RECOMANDĂRILE FĂCUTE ÎN RAPORT. INSTITUȚIA TREBUIE SĂ APLICE PLANUL RESPECTÎND TERMENELE STABILITE.
IN TERMEN DE CEL MULT DOUĂ LUNI, SE VA REALIZA O PRIMĂ INSPECŢIE DE REVENIRE. ACEASTA VA UMĂRI MODUL ÎN CARE UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÎNT A PUS ÎN APLICARE PLANUL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAȚIEI.
OBIECTIVELE EVALUĂRII DGR/MÎTS SÎNT URMĂTOARELE:
OBIECTIVELE EVALUĂRII DGR/MÎTS SÎNT URMĂTOARELE:
A) EVALUAREA MANAGEMENTULUI CALITĂŢII DE LA NIVELUL DGR/MÎTS, REFLECTAT ÎN:
PROIECTAREA ŞI ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII LA NIVELUL DGR/MÎTS ŞI REŢELEI DE ÎNVĂŢĂMÎNT RAIONALE/MUNICIPALE;
- CALITATEA MANAGEMENTULUI DE LA NIVELUL SECȚIILOR DGR/MÎTS;
STRATEGII ŞI PROCEDURI PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII;
CALITATEA MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢII DE CONTROL, EVALUARE, MONITORIZARE, ÎNDRUMARE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRE A REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII, A ACTIVITĂŢII LA CLASĂ, A CALITĂŢII CORPULUI PROFESORAL, A MANAGEMENTULUI DE LA NIVELUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÎNT, A PROGRAMELOR ŞI ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE;
CALITATEA MANAGEMENTUL EDUCAŢIONAL DA LA NIVELUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMNT;
MANAGEMENTUL LUĂRII DECIZIEI, AL REZOLVĂRII DE CONFLICTE;
MANAGEMENTUL COMUNICĂRII ŞI TERANSPARENŢA INFORMAŢIILOR DE ORDIN PUBLIC;
- GESTIONAREA BAZEI DE DATE REFERITOARE LA ASIGURAREA CALITĂŢII.
B) EVALUAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE A DGR/MÎTS, REFLECTAT ÎN:
B) EVALUAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE A DGR/MÎTS, REFLECTAT ÎN:
STRUCTURILE INSTITUŢIONALE, ADMINISTRATIVE ŞI MANAGERIALE EXISTENTE LA NIVELUL DGR/MÎTS;
BAZA MATERIALĂ – LA NIVELUL DGR/MÎTS ŞI AL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT;
REZULTATELE EDUCAŢIEI, ALE ACTIVITĂŢII EXTRACURRICULARE;
CALITATEA DEZVOLTĂRII PERSONALE (PROFESIONALE, METODOLOGICE ŞI ŞTIINŢIFICE);
ACTIVITATEA FINANCIARĂ A DGR/MÎTS / UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT.
Inspecțiile școlare reprezintă un moment care dă emoții fiecărui profesor, indiferent cîtă experiență are la catedră. Este adevărat, că inspecția școlară este unul din puținele momente în care un cadru didactic depinde de elevii săi mai mult decît aceșteia de el.
Inspecțiile școlare reprezintă un moment care dă emoții fiecărui profesor, indiferent cîtă experiență are la catedră. Este adevărat, că inspecția școlară este unul din puținele momente în care un cadru didactic depinde de elevii săi mai mult decît aceșteia de el.
Inspecțiile școlare au însă un scop bine definit și urmăresc, înainte de toate îmbunătățirea procesului instructiv-educativ.
Punctele tari ale inspecțiilor școlare sînt:
îmbunătățirea relațiilor dintre cadrele didactice și inspectori;
o mai bună colaborare între inspectoratele DGR/MÎTS și unitățile școlare;
evaluarea corectă a situației învățămîntului;
evaluarea nivelului elevilor;
feedback-ul pe care profesorii îl primesc cu privire la activitatea lor didactică;
promovarea strategiilor moderne în abordarea actului de învățare;
elevii sînt mai motivați;
proiectarea obiectivelor inspecției școlare pe obiective și tipuri de inspecție în funcție de nevoi.
Așadar, inspecția reprezintă în primul rînd o metodă de evaluare a sistemului educațional în sine și nu numai a activității la clasă a profesorului. Descoperirea lacunelor din învățămînt este imperativă și necesară. Pentru profesori reprezintă de asemenea și o foarte bună strategie de motivare.
Așadar, inspecția reprezintă în primul rînd o metodă de evaluare a sistemului educațional în sine și nu numai a activității la clasă a profesorului. Descoperirea lacunelor din învățămînt este imperativă și necesară. Pentru profesori reprezintă de asemenea și o foarte bună strategie de motivare.
