Ghidul cadrului didactic



Yüklə 2,47 Mb.
səhifə1/22
tarix20.03.2018
ölçüsü2,47 Mb.
#46091
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   22


Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Claudia Negriţoiu,

Augustina Anghel, Nicoleta-Sonia Ionică, Maria-Magdalena Nicolescu

GHIDUL CADRULUI DIDACTIC

CLASA a II-a



  • Sugestii metodologice

  • Documente curriculare

  • Planificarea materiei (integrată)

  • Texte suport pentru Comunicare în limba română și Dezvoltare personală

  • Partituri


Prezentul material este realizat în conformitate

cu programa pentru clasa a II-a,

APROBATĂ M.E.N. prin Ordin al ministrului Nr. 3418/ 19.03.2013

Editura Ars Libri






Certificat seria Q nr. 102

ISO 9001: 2008

Copyright © Editura Ars Libri, 2015

Tehnoredactare: Mariana Muscalu

Corectură: autoarele
Comenzi:

Editura Ars Libri, Costeşti, jud. Argeş

Tel./fax: 0248 546 357

E-mail: arslibri@yahoo.com



www.edituraarslibri.ro
Tiparul executat la Tipografia Polichrom Industry 2006 Costeşti, jud. Argeş

Cuvânt înainte

Moto:

Şcoala cea mai bună e aceea pe care o doreşte şi o iubeşte



mai mult şcolarul decât profesorul.”

Nicolae Iorga
Prezentul ghid este destinat cadrelor didactice, dar și părinților elevilor de clasa a II-a. Acesta se constituie într-un instrument de lucru orientativ privind planificarea și organizarea demersului didactic. Este structurat pe următoarele secțiuni:

  • Sugestii metodologice

  • Planificarea materiei (anuală și integrată pe unități de conținut)

  • Documente curriculare

  • Texte suport pentru însușirea cunoștințelor la Comunicare în limba română și Dezvoltare personală

  • Partituri

Ghidul are rolul de a susține întocmirea documentelor specifice ale cadrului didactic și de a-l orienta pe acesta în utilizarea auxiliarelor didactice concepute de echipa de lucru a Editurii Ars Libri, și anume:

  • COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Nicoleta-Sonia Ionică

  • EXERCIȚII DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ - autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Elena-Olivia Șerban, Nicoleta-Sonia Ionică

  • PE ARIPILE CUVINTELOR –caiet de lectură –autor: Adina Grigore

  • ORTOGRAFIA ȘI PUNCTUAȚIA LA CLASELE PRIMARE ȘI GIMNAZIALE (aspecte teoretice și aplicații practice care vizează ortogramele și semnele de punctuație, precum și compuneri gramaticale) –autor: Adina Grigore

  • TESTE DE EVALUARE (cu descriptori de performanță)-Comunicare în limba română, Matematică și explorarea mediului, Dezvoltare personală) - autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Ioana Neagoe, Claudia Negriţoiu, Augustina Anghel, Nicoleta-Sonia Ionică, Maria-Magdalena Nicolescu, Elena-Olivia Șerban

  • MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Augustina Anghel, Claudia Negriţoiu

  • 1000 EXERCIŢII ŞI PROBLEME-culegere de matematică pentru clasa a II-a – autor: Adina Grigore

  • DEZVOLTARE PERSONALĂ- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma

  • MUZICĂ ȘI MIȘCARE (caiet de lucru și CD cu cântecele propuse în caiet) autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Cornelia Ionescu, Maria Raicu

  • ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE (conține mare parte din materialele necesare realizării lucrărilor propuse) - autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Ioana Neagoe, Claudia Negriţoiu, Augustina Anghel, Nicoleta-Sonia Ionică, Maria-Magdalena Nicolescu, Elena-Olivia Șerban

  • LIMBA ENGLEZĂ (conține fișe de lucru și jetoanele necesare defășurării jocurilor didactice și posterelor propuse în auxiliar) -autor: Maria-Magdalena Nicolescu

  • LIMBA FRANCEZĂ (conține fișe de lucru și jetoanele necesare realizării posterelor propuse în auxiliar) -autori: Cristina Voican,Cristina Bolbose și Adina Lipan

  • LIMBA GERMANĂ (conține fișe de lucru și jetoanele necesare realizării posterelor propuse în auxiliar) -autori: Loredana Elena Istrate Anghel și Cristina Fușcel

Prin modul de organizare a conținuturilor pe teme săptămânale și printr-o abordare unitară, auxiliarele didactice pentru clasa a II-a se pot utiliza pentru toate manualele școlare alternative, având în vedere respectarea Curriculumului școlar și păstrarea continuității de la o clasă la alta.


Alte materiale didactice care vă stau la dispoziţie sunt:

  • CUVINTE VRĂJITE” de Maria Raicu, volum de poezii tematice destinate copiilor și cadrelor didactice

  • CĂRȚI URIAȘE (40 x 30 cm) cu povești educative: Doctorul Aau, Elefantul Dodo, Fluturașul Ovi, Lumea din vârful copacului, Panseluța Altfel, Piatra strălucitoare, Prințul întunericului, Uriașul și Pitica și colecția Cel mai... (Animale uriașe, Plante uriașe, Animale și plante mici, mici, mici..., Curiozități despre animale, Curiozități despre plante și În lumea misterelor-despre plante și animale)

  • CUTIUȚA CU JETOANE-512 jetoane (8 x 6 cm): litere, cifre, animale domestice, animale sălbatice, legume, fructe, flori, animale din alte zone, insecte, dinozauri, mjloace de transport, animale acvatice, animale de savană și pădure, animale polare și din deșert, personaje din povești, eroi de poveste, fluturi, păsări, pești, meserii, bancnote și monede)

  • Planșă ”Întâlnirea de dimineață” (cu jetoane și materiale de lucru)

  • Planșe cu litere (48 planșe A4 cu litere de tipar și de mână)

  • Planșe cu cifre (38 planșe A4 cu numerația 0-31, 0-100)

  • Planșe educaționale tematice, dimensiune 50 x 70 cm, tipărite pe carton, plastifiate (majoritatea conține și denumirile în limbile engleză, franceză și germană):

Set 3 planşe: Antonime, Omonime

Set 4 planşe: Anotimpuri

Set 4 planşe: Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, vânt, curcubeu)

Set 8 planşe: Tabla adunării 0-10, Tabla scăderii 0-10

ALTE PLANȘE: Înmulțirea, Împărțirea, Semne grafice, Alfabetul, Lunile anului, Zilele săptămânii, Programul zilnic al şcolarului, Calendarul zilelor de naştere, Figuri şi corpuri geometrice, Unităţi de măsură, Bunele maniere, Cele 5 simţuri, Regulile clasei, Corpul uman, Animale domestice, Animale sălbatice, Păsări, Insecte, Legume, Flori, Fructe, Meserii.
Auxiliarele didactice destinate elevilor clasei a II-a sunt concepute conform programei în vigoare, aprobată de către M.E.N. prin Ordin al ministrului Nr. 3418/ 19.03.2013.

S-a avut în vedere elaborarea în manieră integrată și interdisciplinară, care să permită desfășurarea unor activități didactice de calitate.

Am propus ca suport de lucru sarcini variate, care vizează competențele cuprinse în Curriculum, oferindu-i cadrului didactic posibilitatea de a selecta sarcinile în funcție de particularitățile copiilor. Lucrările se constituie totodată și în instrument de evaluare inițială, continuă și finală.

Pregătirea pentru școală se devine astfel un joc prin care se oferă posibilitatea de a transmite propriile gânduri și de a stabili relații armonioase în cadrul colectivului de elevi.



Autoarele
CUPRINS


Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar...................................................................................................................


6

Texte suport pentru Comunicare în limba română.................................................................................

11

Texte suport pentru Dezvoltare personală..............................................................................................

21

Planificarea anuală a materiei...................................................................................................................

25

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ..........................................................................................................

25

MATEMATICA ȘI EXPLORAREA MEDIULUI............................................................................................

30

DEZVOLTARE PERSONALĂ.....................................................................................................................

31

LIMBA ENGLEZĂ........................................................................................................................................

LIMBA FRANCEZĂ.....................................................................................................................................

LIMBA GERMANĂ………………………………………………………………………………………………....

32

34

36

ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE................................................................................................

MUZICĂ ȘI MIȘCARE……………………………………………………………………………………………...

Partituri ………….…………………………………………………………………………………………………..

Planificarea integrată pe unități de conținut a materiei……………………………………………………..

37

39

42

53




Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ

pentru învăţământul primar
I. DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1. Prezenta metodologie reglementează aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar.

Art. 2. În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni:

a) plan-cadru de învăţământ – document de politică educaţională care reflectă parcursul de învăţare pe care şcoala îl oferă copiilor pe durata unui nivel de învăţământ, precizând disciplinele obligatorii (trunchiul comun) studiate de elevi pe parcursul fiecărui an şcolar şi numărul de ore alocat acestora pe săptămână, precum şi numărul de ore care pot fi alocate disciplinelor opţionale (curriculum la decizia şcolii/CDS);

b) arie curriculară – grupaj de discipline şcolare care transpun didactic domenii înrudite din cunoaşterea umană. La nivelul proiectării programelor şcolare, gruparea pe arii curriculare favorizează coerenţa orizontală între discipline şi economia de timp şcolar prin transferurile conceptuale şi metodologice care se realizează între discipline înrudite;

c) trunchi comun – ofertă educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi tip de program de formare;

d) CDS (curriculum la decizia şcolii) – ofertă educaţională propusă de şcoală, adecvată pe cât posibil specificului local, intereselor şi nevoilor elevilor;

e) plajă orară – număr variabil de ore pe săptămână alocat unei/unor discipline opţionale din planul-cadru de învăţământ, şcoala fiind cea care îl decide;

f) schemă orară – modalitate concretă prin care clasele şi şcolile îşi alcătuiesc programul, incluzând orele cuprinse în trunchiul comun şi orele stabilite pentru CDS; schemele orare ale claselor formează împreună schema orară a şcolii.

II. ELABORAREA PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL PRIMAR
Art. 3. Construcţia planului-cadru de învăţământ are în vedere realizarea dezideratelor profilului de formare al copilului care finalizează ciclul primar, profil determinat de domeniile de competenţe-cheie specificate în art. 68 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. În mod concret, până la finalul clasei a IV-a, se urmăreşte atingerea unui nivel de performanţă elementar în formarea următoarelor competenţe:

1. Utilizarea modalităţilor de comunicare, în limba română, în limba maternă şi în cel puţin o limbă străină, într-o varietate de situaţii:

1.1. Utilizarea corectă a limbii române şi a limbajului însuşit la disciplinele studiate

1.2. Operarea cu mesaje verbale şi nonverbale, accesibile vârstei, pentru a elabora şi transmite mesaje care exprimă idei, experienţe, sentimente

1.3. Adaptarea propriei comunicări la contexte de viaţă din mediul cunoscut



2. Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor tehnologice, în vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale:

2.1. Utilizarea capacităţilor formate în scopul rezolvării de probleme simple, în contexte date

2.2. Folosirea unor raţionamente simple în vederea luării de decizii în contexte familiare

2.3. Folosirea metodelor de investigare însuşite, pentru explorarea unor procese naturale şi sociale simple



3. Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială:

3.1. Cunoaşterea drepturilor şi responsabilităţilor copilului

3.2. Relaţionarea corectă cu persoanele cu care intră în contact şi asumarea unor roluri în contexte familiare

3.3. Cooperarea în grupurile de apartenenţă şi acceptarea competiţiei

3.4. Respectarea diversităţii întâlnite în contexte familiare; identificarea unor elemente relevante pentru identitatea proprie

3.5. Prevenirea conflictelor prin manifestarea unui comportament bazat pe respect, toleranţă, grijă faţă de sine şi faţă de ceilalţi

3.6. Folosirea noilor tehnologii de informare şi comunicare în contexte şcolare şi extraşcolare adaptate vârstei

4. Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii:

4.1. Identificarea unor obiective de învăţare corespunzătoare atât propriilor interese şi aptitudini, cât şi influenţelor educative exercitate de şcoală şi familie

4.2. Folosirea unor tehnici de muncă intelectuală care valorizează autonomia, disciplina şi perseverenţa, în scopul rezolvării de probleme în contexte familiare

4.3. Exersarea responsabilităţii pentru propria învăţare

4.4. Folosirea, la nivelul vârstei, a unor tehnici noi de informare şi comunicare

4.5. Exersarea procedeelor şi a instrumentelor de creare a conţinutului informaţional în spaţiile virtuale, prin activităţi de învăţare specifice vârstei şi dezvoltării personale (de exemplu: constituirea portofoliilor de învăţare, portofolii artistice, elaborarea unor pagini personale sau de grup, wiki, bloguri etc.)



5. Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele:

5.1. Cunoaşterea unor valori referitoare la şcoală, familie şi mediul în care se dezvoltă şi exprimarea unor opinii asupra acestora

5.2. Exersarea unor comportamente moral-civice în contexte de viaţă din mediul cunoscut

5.3. Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de alţii: stimă de sine, respect, încredere în forţele proprii, responsabilitate

5.4. Recunoaşterea unui mediu potrivit pentru învăţare şi pentru viaţă

5.5. Manifestarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată pentru propria dezvoltare

5.6. Manifestarea unor iniţiative pozitive în activităţile şcolare şi extraşcolare

6. Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator:

6.1. Participarea la proiecte în contexte de viaţă din mediul cunoscut

6.2. Realizarea unor produse folosind tehnici de lucru noi

6.3. Folosirea cunoştinţelor obţinute pe mai multe căi pentru rezolvarea unor sarcini de lucru



7. Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră:

7.1. Utilizarea capacităţilor formate pentru rezolvarea unor situaţii-problemă din mediul cunoscut

7.2. Analiza propriilor resurse pentru stabilirea traseului de dezvoltare personală

7.3. Manifestarea disponibilităţii pentru noi eforturi fizice şi intelectuale

7.4. Manifestarea disponibilităţii pentru valorificarea ofertelor de continuare a studiilor

Art. 4. Planul-cadru de învăţământ stabileşte disciplinele studiate de elevi în ciclul primar, numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline studiate în trunchiul comun, numărul total de ore pe săptămână în trunchiul comun, numărul de ore pe săptămână alocat CDS, precum şi numărul minim/maxim de ore pe săptămână.

Art. 5. Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar operează cu următoarele arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi știinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Tehnologii, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Consiliere şi orientare.

Art. 6. (1) Planul-cadru cuprinde o zonă comună pentru toţi elevii - Trunchiul comun. În orele de trunchi comun se va parcurge programa şcolară. Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, precizează la art. 66 al. (5), modul în care pot fi folosite orele alocate disciplinelor şcolare: ”programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoştintelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.

(2) În oferta şcolii poate fi inclusă o oră reprezentând Curriculum la decizia şcolii, distribuită unei discipline opţionale.

(3) Disciplina opţională va fi stabilită în urma procesului de consultare a elevilor şi a părinţilor.

Art. 7. La fiecare disciplină prevăzută în planul-cadru, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă, la clasa pregătitoare şi clasa I, 30-35 minute din ora de curs, restul de timp fiind destinat unor activităţi liber-alese, recreative. La clasele a II-a, a III-a şi a IV-a, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 45 minute.
III. PROCEDURA DE APLICARE A PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Art. 9. Aplicarea planului-cadru de învăţământ în unităţile de învăţământ se realizează prin intermediul schemelor orare.

Art. 10. Realizarea schemei orare porneşte de la tabelul care explicitează trunchiul comun. La acesta se adaugă, în funcţie de opţiuni, ora de CDS.

Art. 11. (1) Pentru anul şcolar 2013-2014, schemele orare pentru clasa pregătitoare sunt definitivate de Consiliul de administraţie al scolii, la începutul lunii septembrie 2013, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale proprii şi a consultării cadrelor didactice şi a părinţilor elevilor.

(2) Începând cu anul şcolar 2014-2015, schemele orare ale claselor din învăţămîntul primar vor fi realizate până la sfârşitul anului şcolar în curs şi se vor face actualizări, dacă este cazul, în primele 5 zile ale lunii septembrie din noul an şcolar.

(3) Consiliile profesorale pot face propuneri de scheme orare Consiliului de administraţie, pe baza evaluării condiţiilor locale, a potenţialului şi intereselor elevilor.

(4) Consultarea părinţilor poate fi făcută prin mai multe căi: completarea de către părinţi a unor chestionare, votul exprimat de părinţi în adunarea clasei sau a şcolii, învestirea de către părinţi a reprezentanţilor lor în Consiliul de administraţie cu puterea de a decide în numele lor etc. Fiecare Consiliu de administraţie îşi va alege propria cale de consultare a părinţilor elevilor.

ANEXA 1 la OMEN nr. 3371 din 12.03.2013
Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar


Arii

Discipline

Clasa

P

I

II

III

IV

Limbă şi comunicare

Limba şi literatura română1

5

7

6

5

5

Limbă modernă

1

1

1

2

2

Matematică şi ştiinţe ale naturii

Matematică2

3

1


3

1


4

4

4

Ştiinţe ale naturii

1

1

1

Om şi societate

Istorie

-

-

-

-

1

Geografie

-

-

-

-

1

Educaţie civică

-

-

-

1

1

Religie

1

1

1

1

1

Educaţie fizică, sport şi sănătate

Educaţie fizică

2

2

2

2

2

Joc şi mişcare

-

-

-

1

1

Muzică şi mişcare

2

2

2

1

1

Arte

Arte vizuale şi abilităţi practice

2

2

2

2

1

Tehnologii


Consiliere şi orientare

Dezvoltare personală

2

1

1

-

-

Număr total de ore trunchi comun

19

20

20

20

21

Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale)

0-1

0-1

0-1

0-1

0-1

Număr minim de ore pe săptămână

19

20

20

20

21

Număr maxim de ore pe săptămână

20

21

21

21

22


1La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.

2La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului.

Anexa 7 la OMEN nr. 3371/12.03.2013

Elaborarea Planului-cadru de învăţământ pentru ciclul primar
Până la finalul clasei a IV-a, se urmăreşte atingerea unui nivel de performanţă elementar în formarea următoarelor competenţe:

  • Utilizarea modalităţilor de comunicare, în limba română, în limba maternă şi în cel puţin o limbă străină, într-o varietate de situaţii

  • Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor tehnologice, în vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale

  • Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială

  • Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii

  • Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele

  • Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator

  • Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră

Planul-cadru cuprinde:

    • Trunchiul comun (19 ore)

    • Fofertă educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi tip de program de formare)

    • Curriculumul la decizia şcolii (discipline opţionale: 0-1 ore)

    • Fofertă educaţională propusă de şcoală, adecvată pe cât posibil specificului local, intereselor şi nevoilor elevilor

  • De urmărit:

    • În orele de trunchi comun:

    • F se va parcurge programa şcolară (75% din nr. de ore alocate disciplinei sunt folosite pentru predare și evaluare)

    • F se desfășoară activităţi de remediere/aprofundare/dezvoltare (25% din nr. de ore alocate disciplinei sunt la dispoziţia cadrului didactic)

    • La clasa pregătitoare și clasa I activităţile de predare-învăţare-evaluare trebuie să dureze 30-35 min.

Cadrul legal de organizare a Clasei pregătitoare:

  • Legea Educaţiei Naţionale

  • OMEN nr. 3434/25.03.2013

    • Ordin pentru aprobarea Calendarului și a Metodologiei de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru anul școlar 2013-2014

  • OMEN nr. 3371 din 12.03.2013

    • Ordin privind aprobarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar şi a Metodologiei privind aplicarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar

  • OMEN 3418 din 19.03.2013

    • Ordin privind aprobarea programelor şcolare pentru învăţământul primar, clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

  • OMECTS nr. 4925 din 8.09.2005

    • Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preuniversitar

L.E.N. Art 4: Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi aptitudini

L.E.N. Art. 68 Curriculum naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competenţă cheie care determină profilul de formare a elevului:

  • a) Competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă

  • b) Competenţe de comunicare în limbi străine

  • c) Competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie

  • d) Competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere

  • e) Competenţe sociale şi civice

  • f) Competenţe antreprenoriale

  • g) Competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală

  • h) Competenţa de a învăţa să înveţi




  • Art. 68 (4)

Curriculum pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe cheie.

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Abordarea globală a dezvoltării copilului

  • Dezvoltarea globală

    • Dezvoltarea

    • fizică şi a sănătăţii

    • Dezvoltarea limbajului

    • şi comunicării

    • Capacităţi şi atitudini în

    • învăţare

    • Dezvoltarea

    • socio-emoţională

    • Dezvoltarea cognitivă

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Domenii experienţiale: experienţe de învăţare în domenii de cunoaştere interdisciplinare

  • Domeniile experienţiale

    • Domeniul limbă şi comunicare

    • Domeniul ştiinţe

    • Domeniul psiho-motric

    • Domeniul estetic şi creativ

    • Domeniul om şi societate




PROIECT INTERDISCIPLINAR

Tema:

Discipline / arii curriculare:

Structura proiectului:

 

 



Competenţe ale învăţării integrate

-Cunoştinţe




-Capacitati instrumentale




-Atitudini si valori




4.    Planificarea timpului:



Resurse: materiale:

procedurale:

forme de organizare:

6.    Proiectarea şi dirijarea activităţilor de învăţare




TEXTE SUPORT PENTRU DISCIPLINA

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Textele suport pentru ora de lectură se găsesc în auxiliarul Pe aripile cuvintelor- caiet de lectură pentru elevi (ediția a 4-a, revizuită și adăugită), Editura Ars Libri, Costești, 2014, autor Adina Grigore, după cum urmează:



  • Puișorii de Emil Gârleanu

  • Balada unui greier mic de George Topîrceanu

  • Furtuna de George Topîrceanu

  • Ce te legeni? de Mihai Eminescu

  • Somnoroase păsărele de Mihai Eminescu

  • Iepurele şi broasca ţestoasă după Lev Tolstoi

  • Cămila şi girafa

  • Motanul cu zurgălăi de Lev Tolstoi

  • Mărinimie de Emil Gârleanu

  • Iarna pe uliţă de George Coșbuc

  • Pinul singuratic după Alexandru Mitru

  • Zăpada şi ghiocelul-legendă

  • Povestea unui om leneş de Ion Creangă

  • Bunica de Ştefan Octavian Iosif

  • Negustorul de mandarine

  • Vrăjitorul din Oz de Frank Baum

  • Vestitorii primăverii de George Coşbuc

  • Prinţesa şi bobul de mazăre de H. Ch. Andersen

  • De ce nu se întâlnesc soarele şi luna

  • La Paști de George Coșbuc

  • Trandafirul de Emil Gârleanu

  • Ce miros au meseriile de Gianni Rodari

  • Soldăţelul de plumb de H. Ch. Andersen

  • Ce e mai uşor? de V. Oseeva

  • Evocări despre învăţătorul Ion Creangă de Jean Bart

Auxiliarul se poate utiliza în paralel cu caietul Comunicare în limba română, care este structurat pe teme săptămânale specifice și culegerea Exerciții de comunicare în limba română, pentru clasa a II-a.

Textele propuse sunt selectate din literatura română și din cea universală, cu respectarea particularităților de vârstă ale elevilor, dar și cu recomandările de lectură adaptate programei școlare. Ele sunt însoţite de aplicaţii practice pentru elevi, care vizează competenţele specifice cuprinse în programa şcolară. Aplicațiile practice propuse variază de la simplu la complex, de la particular la general, de la clasic la modern prin cerințele interdisciplinare și transcurriculare pe care le adresează elevilor.

Săptămâna 1

ROADE BOGATE


  1. Șarpele și ariciul de Lev Tolstoi

Într-o zi ariciul veni la şarpele de casă şi îi spuse:

Găzduieşte-mă, şarpe de casă, pentru un timp în cuibul tău.



Şarpele de casă îl găzdui. Dar de cum intră ariciul în cuib, puii de şarpe de casă nici că mai avură trai. La o vreme, şarpele îi spuse:

Te-am găzduit pentru un timp, dar acuma pleacă: puii mei se tot înţeapă dureros în ghimpii tăi.



Ariciul răspunse:

Să plece cine se înţeapă, că eu unul nu mă plâng.




Săptămâna 1

ROADE BOGATE

  1. Cel mai bun fiu-poveste populară

Într-un sat din câmpie, s-au întâlnit la fântână trei femei. Două dintre ele nu încetau să-şi laude băieţii. Cea de-a treia, însă, nu spunea nimic, cu toate că avea şi ea un băiat de care nu s-ar fi putut plânge. Au luat cele trei femei câte o găleată cu apă şi au plecat împreună înapoi, spre casă. Pe drum, s-au întâlnit cu cei trei copii, care se jucau într-o livadă.

- Ia uite-l pe-al meu,a zis prima femeie. E aşa de puternic!
- Dar al meu, zise şi a doua, e priceput la toate.

Nici  de  această  dată,  ce de-a treia  femeie  nu  a spus nimic.   Însă  copilul  ei, văzându-şi mama, s-a grăbit să vină şi să ia găleata.  Ceilalţi doi băieţi au început să râdă şi au rămas să se joace mai departe.

 Acum se vedea adevărul. Cea de a treia femeie, din modestie, nu se lăuda cu feciorul său, dar în locul ei vorbeau faptele.

Săptămâna 3

LUMEA PLANTELOR


  1. Frunza

de Emil Gârleanu
S-a desfăcut din mugur, într-o dimineaţă caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, şi apropierea nopţii o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte şi să aştepte, aţipind, până a doua zi, venirea soarelui.

Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, şi toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului.

În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor.

Un ciripit străin o miră. Şi cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se aşeză pe streaşina casei, cântând mereu...

Dar într-o dimineaţă raza de soare nu mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi picătură de ploaie o izbi rece, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăştia puternic, umed: o ameţea.

După zilele acestea, lipsite de scânteiere, soarele răsări într-o dimineaţă înfocat, vărsând parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi şi galbene, un scatiu, veni, moleşit de căldură, de se furişă sub dânsa, la umbră, la adăpost. Şi frunza se bucură, acoperi cum putu mai bine păsărica; iar aceasta ciripi, întâi înăbuşită, din guşă, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza cântec.


Şi în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea, şi seara cântecul se împrăştia vesel.

Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o picătură de ploaie! Dar norii fugeau goniţi de vânturile din înălţimi; cerul de sticlă, înflăcărat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; când şi când, rozeta, care îşi scutura seminţa coaptă, împrăştia mireasma ei în zorii unora din dimineţi. Prea multă lumină, prea multă căldură. Nopţile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut să fie veşnic noapte...

Pasărea venea mereu, câteodată şi noaptea rămânea acolo, aţipind, cu căpuşorul sub aripă. Şi trecu mult până ce, odată, vântul de toamnă începu să bată. Zilele erau mai răcoroase, nopţile mai reci; cerul arareori curat. Puternic sufla vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele şi parcă înroşeau şi pământul. Frunza îşi simţi puterile slăbite; cu greu putea să ţie piept vântului, care o clătina în toate părţile; câteva tovarăşe, smulse, fluturară prin aer, apoi fuseseră duse departe.

Pasărea îi venea mai rar, nu mai cânta, şi asta o mâhnea cumplit. Frunza tânjea, se îngălbenea; celelalte, de pe acelaşi copac, parcă se îngălbeniseră şi mai repede. Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foşnetul cobitor al tovarăşelor ce o părăseau, strecurându-se uşor, ca o şoaptă, ca o rugăciune, aşternându-se jos, într-un lăvicer, pe deasupra căruia vântul alerga grăbit.

De dimineaţă până seara, şi noaptea, frunzele cădeau întruna. Unele mai repezi, altele mai domoale, legănându-se în aer ca o aripă de fluture, aninându-se de ramuri ca cerând ajutor; numai într-un târziu, dându-se învinse, cădeau, îngropându-se între celelalte.

Într-o dimineaţă se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele, tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac; în largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în şir; atunci băgă de seamă că şi cuiburile rândunelelor rămăseseră goale.

Un fior o străbătu şi se gândi la pasărea care nu o văzuse de câteva zile. În clipele acestea, când parcă se cutremura la gândul că poate şi dânsa va trebui să se desprindă, să moară, ca şi celelalte, vederea prietenei pe care o adăpostise atâta i-ar fi fost de ajutor.

Şi pasărea parcă auzi chemarea tovarăşei de altădată; veni, dar se opri puţin, pe o altă ramură, ca şi când n-ar fi cunoscut locul obişnuit în care cântase; apoi îşi luă zborul şi, în trecerea grăbită, fără să întoarcă măcar capul, lovi cu vârful aripii frunza care, de-abia mai ţinându-se, căzu la rândul ei.

Şi lăvicerul de jos nu se mai îngroşă, din ce fusese, cu această, cea din urmă, moartă.

Săptămâna 6

LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR


  1. Copiii din crâng de K. Ușinski

Doi copii, un frate şi o soră, au pornit într-o zi spre şcoală. Drumul lor trecea pe lângă un crâng cu umbră deasă. Pe drum era cald şi praf, iar în crâng — răcoare şi veselie.

— Ştii ce? spuse băiatul surorii sale. Mai avem destul timp să ajungem la şcoală. Acolo e acum cald, plictiseală, pe când în crâng trebuie să fie tare plăcut. Ia ascultă cum cântă păsărelele! Şi ce multe veveriţe sar din creangă în creangă! N-ar fi mai bine să mergem acolo, surioară?

Fetiţei îi plăcu îndemnul fratelui ei. Aruncară amândoi abecedarele în iarbă, se luară de mână şi se afundară în desiş, printre tufele verzi, pe sub mestecenii pletoşi.

Într-adevăr, în crâng era larmă şi veselie. Păsărelele zburau din loc în loc, ciripind necontenit, veveriţele săreau de pe o creangă pe alta, iar gâzele mişunau prin iarbă.

Primul lucru pe care l-au zărit copiii a fost un gândăcel auriu.


— Joacă-te cu noi, i-au spus ei gândăcelului.
— M-aş juca cu plăcere, răspunse gândăcelul, dar n-am timp : trebuie să-mi adun de mâncare pentru prânz.
— Joacă-te cu noi, i-au spus copiii, unei albine galbene şi pufoase.
— N-am timp să mă joc cu voi, răspunse albina, trebuie să adun miere.
— Dar tu n-ai vrea să te joci cu noi? o întrebară copiii pe furnică.
Furnica însă n-avea timp nici să-i asculte ; trăgea un pai de trei ori mai mare decât ea şi se grăbea să-şi clădească locuinţa-i măiastră.

Copiii au încercat atunci să intre în vorbă cu veveriţa, îndemnând-o şi pe ea să se joace cu dânşii, dar veveriţa a dat din codiţa ei stufoasă şi le-a răspuns că trebuie să strângă alune pentru iarnă.

Porumbelul le-a răspuns şi el :

— Eu clădesc un cuib pentru puişorii mei. Iepuraşul cenuşiu alerga spre pârâu să-şi spele botişorul. Nici florile albe de fragă n-aveau vreme de pierdut cu copiii. Se bucurau că timpul e frumos şi se grăbeau să pregătească la vreme fructele gustoase şi zemoase.

Copiilor li se făcu urât, fiindcă în jurul lor toţi aveau treabă şi nimeni nu voia să se joace cu ei. Au alergat atunci la pârâu. Clipocind printre pietre, pârâul şerpuia prin crâng.

— Tot n-ai tu nicio treabă, îi ziseră copiii, hai, joacă-te cu noi.

— Cum? Eu n-am nicio treabă? clipoci supărat pârâul. Copii leneşi ce sunteţi! Uitaţi-vă la mine ; muncesc zi şi noapte şi nu am o clipă de odihnă. Cine dă de băut oamenilor şi animalelor? Cine spală rufele? Cine învârteşte roţile morilor? Cine poartă bărcile şi stinge focurile? Cine, dacă nu eu? Nu-mi văd capul de treabă, mai adaugă pârâul şi prinse să clipocească mai departe printre pietre.

Copiilor le era din ce în ce mai urât şi se gîndiră că ar fi făcut mai bine dacă s-ar fi dus întâi la şcoală şi la întoarcerea spre casă ar fi intrat puţin prin crâng. Dar tocmai atunci băiatul zări pe o creangă verde o pitulice mică şi frumoasă. Părea că şade foarte liniştită şi nu are altceva de făcut decât să fluiere un cântec vesel.

— Ei, cântăreaţă! îi strigă băiatul. Cred că tu chiar n-ai nici o treabă. Hai joacă-te cu noi

— Cum? fluieră supărată pitulicea. Eu n-am nici o treabă? Oare n-am prins eu toată ziua musculiţe ca să-mi hrănesc puişorii? Mă simt atât de ostenită, încât nu sunt în stare nici măcar să-mi mişc aripile, şi totuşi chiar în clipa aceasta nu stau degeaba, ci cânt să-mi adorm puişorii mei dragi. Dar voi ce-aţi făcut astăzi leneşilor? La şcoală nu v-aţi dus, n-aţi învăţat nimic. Alergaţi prin crâng, ba încă-i mai împiedicaţi şi pe alţii să lucreze. Duceţi-vă mai bine unde aţi fost trimişi şi nu uitaţi că odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a muncit şi a dus până la capăt tot ce a avut de făcut.

Pe copii i-a cuprins ruşinea.  S-au dus la şcoală şi, cu toate că au ajuns târziu, au fost sârguincioşi la învăţătură.

Săptămâna 10

STELUȚE DE GHEAȚĂ


Yüklə 2,47 Mb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   22




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin