Ghidul cadrului didactic
Yüklə 2,47 Mb.
|
|
Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Claudia Negriţoiu, Augustina Anghel, Nicoleta-Sonia Ionică, Maria-Magdalena Nicolescu GHIDUL CADRULUI DIDACTIC CLASA a II-a
Prezentul material este realizat în conformitate cu programa pentru clasa a II-a, APROBATĂ M.E.N. prin Ordin al ministrului Nr. 3418/ 19.03.2013 Editura Ars Libri 
Certificat seria Q nr. 102 ISO 9001: 2008 Copyright © Editura Ars Libri, 2015 Tehnoredactare: Mariana Muscalu Corectură: autoarele
Editura Ars Libri, Costeşti, jud. Argeş Tel./fax: 0248 546 357
E-mail: arslibri@yahoo.com www.edituraarslibri.ro Tiparul executat la Tipografia Polichrom Industry 2006 Costeşti, jud. Argeş Cuvânt înainte Moto: ”Şcoala cea mai bună e aceea pe care o doreşte şi o iubeşte mai mult şcolarul decât profesorul.” Nicolae Iorga Prezentul ghid este destinat cadrelor didactice, dar și părinților elevilor de clasa a II-a. Acesta se constituie într-un instrument de lucru orientativ privind planificarea și organizarea demersului didactic. Este structurat pe următoarele secțiuni:
Ghidul are rolul de a susține întocmirea documentelor specifice ale cadrului didactic și de a-l orienta pe acesta în utilizarea auxiliarelor didactice concepute de echipa de lucru a Editurii Ars Libri, și anume:
Prin modul de organizare a conținuturilor pe teme săptămânale și printr-o abordare unitară, auxiliarele didactice pentru clasa a II-a se pot utiliza pentru toate manualele școlare alternative, având în vedere respectarea Curriculumului școlar și păstrarea continuității de la o clasă la alta. Alte materiale didactice care vă stau la dispoziţie sunt:
Set 3 planşe: Antonime, Omonime Set 4 planşe: Anotimpuri Set 4 planşe: Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, vânt, curcubeu) Set 8 planşe: Tabla adunării 0-10, Tabla scăderii 0-10 ALTE PLANȘE: Înmulțirea, Împărțirea, Semne grafice, Alfabetul, Lunile anului, Zilele săptămânii, Programul zilnic al şcolarului, Calendarul zilelor de naştere, Figuri şi corpuri geometrice, Unităţi de măsură, Bunele maniere, Cele 5 simţuri, Regulile clasei, Corpul uman, Animale domestice, Animale sălbatice, Păsări, Insecte, Legume, Flori, Fructe, Meserii. Auxiliarele didactice destinate elevilor clasei a II-a sunt concepute conform programei în vigoare, aprobată de către M.E.N. prin Ordin al ministrului Nr. 3418/ 19.03.2013. S-a avut în vedere elaborarea în manieră integrată și interdisciplinară, care să permită desfășurarea unor activități didactice de calitate. Am propus ca suport de lucru sarcini variate, care vizează competențele cuprinse în Curriculum, oferindu-i cadrului didactic posibilitatea de a selecta sarcinile în funcție de particularitățile copiilor. Lucrările se constituie totodată și în instrument de evaluare inițială, continuă și finală. Pregătirea pentru școală se devine astfel un joc prin care se oferă posibilitatea de a transmite propriile gânduri și de a stabili relații armonioase în cadrul colectivului de elevi. Autoarele CUPRINS
Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar I. DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Prezenta metodologie reglementează aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar. Art. 2. În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni: a) plan-cadru de învăţământ – document de politică educaţională care reflectă parcursul de învăţare pe care şcoala îl oferă copiilor pe durata unui nivel de învăţământ, precizând disciplinele obligatorii (trunchiul comun) studiate de elevi pe parcursul fiecărui an şcolar şi numărul de ore alocat acestora pe săptămână, precum şi numărul de ore care pot fi alocate disciplinelor opţionale (curriculum la decizia şcolii/CDS); b) arie curriculară – grupaj de discipline şcolare care transpun didactic domenii înrudite din cunoaşterea umană. La nivelul proiectării programelor şcolare, gruparea pe arii curriculare favorizează coerenţa orizontală între discipline şi economia de timp şcolar prin transferurile conceptuale şi metodologice care se realizează între discipline înrudite; c) trunchi comun – ofertă educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi tip de program de formare; d) CDS (curriculum la decizia şcolii) – ofertă educaţională propusă de şcoală, adecvată pe cât posibil specificului local, intereselor şi nevoilor elevilor; e) plajă orară – număr variabil de ore pe săptămână alocat unei/unor discipline opţionale din planul-cadru de învăţământ, şcoala fiind cea care îl decide; f) schemă orară – modalitate concretă prin care clasele şi şcolile îşi alcătuiesc programul, incluzând orele cuprinse în trunchiul comun şi orele stabilite pentru CDS; schemele orare ale claselor formează împreună schema orară a şcolii.
1.1. Utilizarea corectă a limbii române şi a limbajului însuşit la disciplinele studiate 1.2. Operarea cu mesaje verbale şi nonverbale, accesibile vârstei, pentru a elabora şi transmite mesaje care exprimă idei, experienţe, sentimente 1.3. Adaptarea propriei comunicări la contexte de viaţă din mediul cunoscut 2. Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor tehnologice, în vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale: 2.1. Utilizarea capacităţilor formate în scopul rezolvării de probleme simple, în contexte date 2.2. Folosirea unor raţionamente simple în vederea luării de decizii în contexte familiare 2.3. Folosirea metodelor de investigare însuşite, pentru explorarea unor procese naturale şi sociale simple 3. Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială: 3.1. Cunoaşterea drepturilor şi responsabilităţilor copilului 3.2. Relaţionarea corectă cu persoanele cu care intră în contact şi asumarea unor roluri în contexte familiare 3.3. Cooperarea în grupurile de apartenenţă şi acceptarea competiţiei 3.4. Respectarea diversităţii întâlnite în contexte familiare; identificarea unor elemente relevante pentru identitatea proprie 3.5. Prevenirea conflictelor prin manifestarea unui comportament bazat pe respect, toleranţă, grijă faţă de sine şi faţă de ceilalţi 3.6. Folosirea noilor tehnologii de informare şi comunicare în contexte şcolare şi extraşcolare adaptate vârstei
4.1. Identificarea unor obiective de învăţare corespunzătoare atât propriilor interese şi aptitudini, cât şi influenţelor educative exercitate de şcoală şi familie 4.2. Folosirea unor tehnici de muncă intelectuală care valorizează autonomia, disciplina şi perseverenţa, în scopul rezolvării de probleme în contexte familiare 4.3. Exersarea responsabilităţii pentru propria învăţare 4.4. Folosirea, la nivelul vârstei, a unor tehnici noi de informare şi comunicare 4.5. Exersarea procedeelor şi a instrumentelor de creare a conţinutului informaţional în spaţiile virtuale, prin activităţi de învăţare specifice vârstei şi dezvoltării personale (de exemplu: constituirea portofoliilor de învăţare, portofolii artistice, elaborarea unor pagini personale sau de grup, wiki, bloguri etc.) 5. Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele: 5.1. Cunoaşterea unor valori referitoare la şcoală, familie şi mediul în care se dezvoltă şi exprimarea unor opinii asupra acestora 5.2. Exersarea unor comportamente moral-civice în contexte de viaţă din mediul cunoscut 5.3. Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de alţii: stimă de sine, respect, încredere în forţele proprii, responsabilitate 5.4. Recunoaşterea unui mediu potrivit pentru învăţare şi pentru viaţă 5.5. Manifestarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată pentru propria dezvoltare 5.6. Manifestarea unor iniţiative pozitive în activităţile şcolare şi extraşcolare
6.1. Participarea la proiecte în contexte de viaţă din mediul cunoscut 6.2. Realizarea unor produse folosind tehnici de lucru noi 6.3. Folosirea cunoştinţelor obţinute pe mai multe căi pentru rezolvarea unor sarcini de lucru 7. Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră: 7.1. Utilizarea capacităţilor formate pentru rezolvarea unor situaţii-problemă din mediul cunoscut 7.2. Analiza propriilor resurse pentru stabilirea traseului de dezvoltare personală 7.3. Manifestarea disponibilităţii pentru noi eforturi fizice şi intelectuale 7.4. Manifestarea disponibilităţii pentru valorificarea ofertelor de continuare a studiilor
(2) În oferta şcolii poate fi inclusă o oră reprezentând Curriculum la decizia şcolii, distribuită unei discipline opţionale. (3) Disciplina opţională va fi stabilită în urma procesului de consultare a elevilor şi a părinţilor.
(2) Începând cu anul şcolar 2014-2015, schemele orare ale claselor din învăţămîntul primar vor fi realizate până la sfârşitul anului şcolar în curs şi se vor face actualizări, dacă este cazul, în primele 5 zile ale lunii septembrie din noul an şcolar. (3) Consiliile profesorale pot face propuneri de scheme orare Consiliului de administraţie, pe baza evaluării condiţiilor locale, a potenţialului şi intereselor elevilor. (4) Consultarea părinţilor poate fi făcută prin mai multe căi: completarea de către părinţi a unor chestionare, votul exprimat de părinţi în adunarea clasei sau a şcolii, învestirea de către părinţi a reprezentanţilor lor în Consiliul de administraţie cu puterea de a decide în numele lor etc. Fiecare Consiliu de administraţie îşi va alege propria cale de consultare a părinţilor elevilor. ANEXA 1 la OMEN nr. 3371 din 12.03.2013
1La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română. 2La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului. Anexa 7 la OMEN nr. 3371/12.03.2013 Elaborarea Planului-cadru de învăţământ pentru ciclul primar Până la finalul clasei a IV-a, se urmăreşte atingerea unui nivel de performanţă elementar în formarea următoarelor competenţe:
Planul-cadru cuprinde:
Cadrul legal de organizare a Clasei pregătitoare:
L.E.N. Art 4: Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi aptitudini L.E.N. Art. 68 Curriculum naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competenţă cheie care determină profilul de formare a elevului:
Curriculum pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe cheie. Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Abordarea globală a dezvoltării copilului
Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Domenii experienţiale: experienţe de învăţare în domenii de cunoaştere interdisciplinare
TEXTE SUPORT PENTRU DISCIPLINA COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Textele suport pentru ora de lectură se găsesc în auxiliarul Pe aripile cuvintelor- caiet de lectură pentru elevi (ediția a 4-a, revizuită și adăugită), Editura Ars Libri, Costești, 2014, autor Adina Grigore, după cum urmează:
Auxiliarul se poate utiliza în paralel cu caietul Comunicare în limba română, care este structurat pe teme săptămânale specifice și culegerea Exerciții de comunicare în limba română, pentru clasa a II-a. Textele propuse sunt selectate din literatura română și din cea universală, cu respectarea particularităților de vârstă ale elevilor, dar și cu recomandările de lectură adaptate programei școlare. Ele sunt însoţite de aplicaţii practice pentru elevi, care vizează competenţele specifice cuprinse în programa şcolară. Aplicațiile practice propuse variază de la simplu la complex, de la particular la general, de la clasic la modern prin cerințele interdisciplinare și transcurriculare pe care le adresează elevilor.
Într-o zi ariciul veni la şarpele de casă şi îi spuse: — Găzduieşte-mă, şarpe de casă, pentru un timp în cuibul tău. Şarpele de casă îl găzdui. Dar de cum intră ariciul în cuib, puii de şarpe de casă nici că mai avură trai. La o vreme, şarpele îi spuse: — Te-am găzduit pentru un timp, dar acuma pleacă: puii mei se tot înţeapă dureros în ghimpii tăi. Ariciul răspunse: — Să plece cine se înţeapă, că eu unul nu mă plâng. Săptămâna 1 ROADE BOGATE
Într-un sat din câmpie, s-au întâlnit la fântână trei femei. Două dintre ele nu încetau să-şi laude băieţii. Cea de-a treia, însă, nu spunea nimic, cu toate că avea şi ea un băiat de care nu s-ar fi putut plânge. Au luat cele trei femei câte o găleată cu apă şi au plecat împreună înapoi, spre casă. Pe drum, s-au întâlnit cu cei trei copii, care se jucau într-o livadă. - Ia uite-l pe-al meu,a zis prima femeie. E aşa de puternic!
Nici de această dată, ce de-a treia femeie nu a spus nimic. Însă copilul ei, văzându-şi mama, s-a grăbit să vină şi să ia găleata. Ceilalţi doi băieţi au început să râdă şi au rămas să se joace mai departe. Acum se vedea adevărul. Cea de a treia femeie, din modestie, nu se lăuda cu feciorul său, dar în locul ei vorbeau faptele.
de Emil Gârleanu S-a desfăcut din mugur, într-o dimineaţă caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, şi apropierea nopţii o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte şi să aştepte, aţipind, până a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, şi toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului. În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit străin o miră. Şi cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se aşeză pe streaşina casei, cântând mereu... Dar într-o dimineaţă raza de soare nu mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi picătură de ploaie o izbi rece, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăştia puternic, umed: o ameţea. După zilele acestea, lipsite de scânteiere, soarele răsări într-o dimineaţă înfocat, vărsând parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi şi galbene, un scatiu, veni, moleşit de căldură, de se furişă sub dânsa, la umbră, la adăpost. Şi frunza se bucură, acoperi cum putu mai bine păsărica; iar aceasta ciripi, întâi înăbuşită, din guşă, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza cântec. Şi în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea, şi seara cântecul se împrăştia vesel. Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o picătură de ploaie! Dar norii fugeau goniţi de vânturile din înălţimi; cerul de sticlă, înflăcărat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; când şi când, rozeta, care îşi scutura seminţa coaptă, împrăştia mireasma ei în zorii unora din dimineţi. Prea multă lumină, prea multă căldură. Nopţile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut să fie veşnic noapte... Pasărea venea mereu, câteodată şi noaptea rămânea acolo, aţipind, cu căpuşorul sub aripă. Şi trecu mult până ce, odată, vântul de toamnă începu să bată. Zilele erau mai răcoroase, nopţile mai reci; cerul arareori curat. Puternic sufla vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele şi parcă înroşeau şi pământul. Frunza îşi simţi puterile slăbite; cu greu putea să ţie piept vântului, care o clătina în toate părţile; câteva tovarăşe, smulse, fluturară prin aer, apoi fuseseră duse departe. Pasărea îi venea mai rar, nu mai cânta, şi asta o mâhnea cumplit. Frunza tânjea, se îngălbenea; celelalte, de pe acelaşi copac, parcă se îngălbeniseră şi mai repede. Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foşnetul cobitor al tovarăşelor ce o părăseau, strecurându-se uşor, ca o şoaptă, ca o rugăciune, aşternându-se jos, într-un lăvicer, pe deasupra căruia vântul alerga grăbit. De dimineaţă până seara, şi noaptea, frunzele cădeau întruna. Unele mai repezi, altele mai domoale, legănându-se în aer ca o aripă de fluture, aninându-se de ramuri ca cerând ajutor; numai într-un târziu, dându-se învinse, cădeau, îngropându-se între celelalte. Într-o dimineaţă se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele, tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac; în largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în şir; atunci băgă de seamă că şi cuiburile rândunelelor rămăseseră goale. Un fior o străbătu şi se gândi la pasărea care nu o văzuse de câteva zile. În clipele acestea, când parcă se cutremura la gândul că poate şi dânsa va trebui să se desprindă, să moară, ca şi celelalte, vederea prietenei pe care o adăpostise atâta i-ar fi fost de ajutor. Şi pasărea parcă auzi chemarea tovarăşei de altădată; veni, dar se opri puţin, pe o altă ramură, ca şi când n-ar fi cunoscut locul obişnuit în care cântase; apoi îşi luă zborul şi, în trecerea grăbită, fără să întoarcă măcar capul, lovi cu vârful aripii frunza care, de-abia mai ţinându-se, căzu la rândul ei. Şi lăvicerul de jos nu se mai îngroşă, din ce fusese, cu această, cea din urmă, moartă.
Doi copii, un frate şi o soră, au pornit într-o zi spre şcoală. Drumul lor trecea pe lângă un crâng cu umbră deasă. Pe drum era cald şi praf, iar în crâng — răcoare şi veselie. — Ştii ce? spuse băiatul surorii sale. Mai avem destul timp să ajungem la şcoală. Acolo e acum cald, plictiseală, pe când în crâng trebuie să fie tare plăcut. Ia ascultă cum cântă păsărelele! Şi ce multe veveriţe sar din creangă în creangă! N-ar fi mai bine să mergem acolo, surioară? Fetiţei îi plăcu îndemnul fratelui ei. Aruncară amândoi abecedarele în iarbă, se luară de mână şi se afundară în desiş, printre tufele verzi, pe sub mestecenii pletoşi. Într-adevăr, în crâng era larmă şi veselie. Păsărelele zburau din loc în loc, ciripind necontenit, veveriţele săreau de pe o creangă pe alta, iar gâzele mişunau prin iarbă. Primul lucru pe care l-au zărit copiii a fost un gândăcel auriu. — Joacă-te cu noi, i-au spus ei gândăcelului. — M-aş juca cu plăcere, răspunse gândăcelul, dar n-am timp : trebuie să-mi adun de mâncare pentru prânz. — Joacă-te cu noi, i-au spus copiii, unei albine galbene şi pufoase. — N-am timp să mă joc cu voi, răspunse albina, trebuie să adun miere. — Dar tu n-ai vrea să te joci cu noi? o întrebară copiii pe furnică. Furnica însă n-avea timp nici să-i asculte ; trăgea un pai de trei ori mai mare decât ea şi se grăbea să-şi clădească locuinţa-i măiastră. Copiii au încercat atunci să intre în vorbă cu veveriţa, îndemnând-o şi pe ea să se joace cu dânşii, dar veveriţa a dat din codiţa ei stufoasă şi le-a răspuns că trebuie să strângă alune pentru iarnă. Porumbelul le-a răspuns şi el : — Eu clădesc un cuib pentru puişorii mei. Iepuraşul cenuşiu alerga spre pârâu să-şi spele botişorul. Nici florile albe de fragă n-aveau vreme de pierdut cu copiii. Se bucurau că timpul e frumos şi se grăbeau să pregătească la vreme fructele gustoase şi zemoase. Copiilor li se făcu urât, fiindcă în jurul lor toţi aveau treabă şi nimeni nu voia să se joace cu ei. Au alergat atunci la pârâu. Clipocind printre pietre, pârâul şerpuia prin crâng. — Tot n-ai tu nicio treabă, îi ziseră copiii, hai, joacă-te cu noi. — Cum? Eu n-am nicio treabă? clipoci supărat pârâul. Copii leneşi ce sunteţi! Uitaţi-vă la mine ; muncesc zi şi noapte şi nu am o clipă de odihnă. Cine dă de băut oamenilor şi animalelor? Cine spală rufele? Cine învârteşte roţile morilor? Cine poartă bărcile şi stinge focurile? Cine, dacă nu eu? Nu-mi văd capul de treabă, mai adaugă pârâul şi prinse să clipocească mai departe printre pietre. Copiilor le era din ce în ce mai urât şi se gîndiră că ar fi făcut mai bine dacă s-ar fi dus întâi la şcoală şi la întoarcerea spre casă ar fi intrat puţin prin crâng. Dar tocmai atunci băiatul zări pe o creangă verde o pitulice mică şi frumoasă. Părea că şade foarte liniştită şi nu are altceva de făcut decât să fluiere un cântec vesel. — Ei, cântăreaţă! îi strigă băiatul. Cred că tu chiar n-ai nici o treabă. Hai joacă-te cu noi — Cum? fluieră supărată pitulicea. Eu n-am nici o treabă? Oare n-am prins eu toată ziua musculiţe ca să-mi hrănesc puişorii? Mă simt atât de ostenită, încât nu sunt în stare nici măcar să-mi mişc aripile, şi totuşi chiar în clipa aceasta nu stau degeaba, ci cânt să-mi adorm puişorii mei dragi. Dar voi ce-aţi făcut astăzi leneşilor? La şcoală nu v-aţi dus, n-aţi învăţat nimic. Alergaţi prin crâng, ba încă-i mai împiedicaţi şi pe alţii să lucreze. Duceţi-vă mai bine unde aţi fost trimişi şi nu uitaţi că odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a muncit şi a dus până la capăt tot ce a avut de făcut. Pe copii i-a cuprins ruşinea. S-au dus la şcoală şi, cu toate că au ajuns târziu, au fost sârguincioşi la învăţătură.
Yüklə 2,47 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||