Limba şi literatura româNĂ

Unitate tematică/ Obiective cadru	Stabilitatea și mobilitatea limbii	Total 15 ore
Cunoștințe anterioare	Înțelegerea mobilității limbii (sub efectul dezvoltării tehnicii și a civilizației ). Identificarea diferențelor dintre dialect și limba vorbită (prin cuvinte des folosite).
Obiectivele instructiv-educative ale unității tematice	Trezirea interesului pentru istoria limbii prin demonstrații date ca exemplu.

Cunoştinţe/cerinţe de dezvoltare

Puncte de legătură

Cunoștințe de bază despre originea limbii române (latina vulgară). Limbi înrudite: italiana, franceza, spaniola.Familia limbilor neolatine. Învățarea unor cuvinte împrumutate: de ex.ulița (cuvânt de origine slavă) ulica; ladă (origine germană) ladde; ciocolată (origine italiană) cioccolata. Descoperirea unor cuvinte vechi (arhaisme) și a unor cuvinte noi (neologisme) cu ajutorul dicționarului. Înțelegerea caracterului schimbător (deschis) al limbii; unele expresii devin perimate și sunt create altele noi. Compararea unor texte din epoci mai îndepărtate cu unele texte contemporane (observând schimbările intervenite). Compararea limbajului folosit în dialect și în limba vorbită. Limba (maternă) a românilor din țară: dialectul bihorean și din zona Criș-Mureș. Întocmirea unui „mic dicționar” regional și de limbă vorbită. Familiarizarea cu dicționarul etimologic.Folosirea adecvată a dicționarului explicativ (DEX).

Limbă străină: limbi înrudite, familia limbilor neolatine. Limba și literatura maghiară: cunoștințe de istoria limbii; cunoștințe despre originea limbii maghiare. Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: naționalități în Ungaria și peste granițe.

Noțiuni-cheie/ noțiuni

DEX (Dicționarul explicativ al limbii române); dicționarul explicativ al limbii române; dicționar etimologic; istoria limbii, limbi înrudite, familia limbilor neolatine, cuvinte împrumutate, arhaisme, neologisme.

Literatura

Unitate tematică/ Obiective cadru	Din marile teme ale literaturii Amintiri și aventuri din anii copilăriei mele I.	Total 25 ore
Cunoștințe anterioare	Genuri de opere: genul liric, genul epic (scurt).
Obiectivele instructiv-educative ale unității tematice	Interpretarea unor creații lirice și epice pe diferite teme; dezvoltarea deprinderilor emoționale, estetice, de abstractizare a elevilor.

Activități/Cunoştinţe	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Poezii lirice tematice din literatura română clasică și modernă, respectiv: poezia lui Mihai Eminescu Fiind băiet păduri cutreieram. La alegere: (poeți lirici) George Coșbuc, Octavian Goga, Ana Blandiana, Nicolae Labiș, Magdu Lucian, Maria Berényi.	Înțelegerea ideii că Mihai Eminescu în poezia Fiind băiet păduri cutreieram este o creaţie a trecerii timpului și a perenității amintirilor, a adolescenței fără de griji, a legăturii strânse dintre om și natură. Citirea comprehensivă și afectivă a poeziei (cu ajutorul profesorului). Familiarizarea cu universul de temă și forme ale poeziei. Căutarea unităților de idei și sentimente, a motivelor sufletești, luate din natură sau filozofice (activitate individuală sau în grup). Citirea și discutarea fragmentului (La cireși) din Amintiri din copilărie de Ion Creangă și a lecturii D–l Goe de Ion Luca Caragiale.	Limba și literatura maghiară: poeziile lui Petőfi Sándor, Arany János, József Attila, Kosztolányi Dezső. Etică: Imaginea formată despre noi înșine, conștiința identității proprii. Cultură și civilizație românească: Locul copilului în societățile tradiționale și moderne.
Creații în proză pe o temă dată : Ion Creangă: Amintiri..., La cireși.; Ion Luca Caragiale: D–l Goe. Opere la alegere: Mihail Sadoveanu: Dumbrava minunată; Ionel Teodoreanu: La Medeleni; Móricz Zsigmond: (Fii bun până la moarte) Légy jó mindhalálig; Cătălin Dorian Florescu: Vremea minunilor.	Se va observa folosirea persoanei întâi singular în romanul autobiografic al lui Ion Creangă, cât și tonul nostalgic folosit la relatarea aventurilor din tinerețea lui; iar I.L.Caragiale în schița dată folosește un mod pragmatic, direct, plin de ironie. Se va observa că tema principală a ambelor scrieri este educația copilului, dar cititorul este confruntat cu două metode opuse de educație, proprii celor două lumi bazate pe valori opuse. Elevii își vor forma o părere despre aventurile, trăsăturile lui Nică crescut conform normelor lumii țărănești, față de caracterul și comportamentul lui Goe, crescut și răsfățat de damele din lumea bună. Se va preciza ideea că ambele personaje au și trăsături "universale" din lumea copilăriei. Se vor aprecia activitățile , comportamentul celor doi și se vor da argumente pro și contra. Se vor observa procesele psihice prezentate. Se vor purta discuții și se vor întocmi compuneri despre aventurile din copilărie, năzbâtiile elevilor. Se va întocmi o auto-caracterizare cu titlul „Așa am fost”. Se vor discuta teme de etică și de cod de bune maniere. Elevii vor juca rolul părinților: cum mi-aș crește eu copiii?

Noțiuni–cheie/ noțiuni

Literatura pentru copii, filme pentru copii, epica scurtă, epica lungă, schița, romanul autobiografic, metode de educare, (auto) caracterizare, nostalgia, ironia.

Unitate tematică/ Obiective cadru	Curiozitatea adolescentului II.	Total 25 ore
Cunoștințe anterioare	Genuri de opere: genul liric și epic. Genuri lirice: idila, oda, epigrama; genul epic: narațiune, schițe, novele, roman autobiografic.
Obiectivele instructiv-educative ale unității tematice	Curiozitatea adolescentului, descifrarea unor "vise" fertile; observarea proceselor sufletești; adâncirea cunoștințelor privind interpretarea nuvelelor.

Cunoştinţe	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Barbu Ștefănescu Delavrancea: Bursierul. Opere la alegere : Ion Creangă: Amintiri... (capitolul 4.); Ionel Teodoreanu: Ulița copilăriei; Nichita Danilov: Tălpi (fragment); Ana Varga: Treci la rând, Miticule; Straița de cânepă; Filip Florian–Matei Florian: Băiuțeii.	Citirea novelei lui B.Șt.Delavrancea, discutarea sa cu ajutorul profesorului. Se va observa că „naratorul” își povestește amintirile din adolescență, aventurile și zbuciumul sufletesc la persoana întâi singular. Se va lucra pe grupe pentru a analiza viața de atunci a elevilor, viața la colegiu, starea sufletească a băiețelului, aventura sa amoroasă. Caracterizarea eroului principal și a eroilor secundari; abordarea operei ca o compoziție (introducere, conflict, desfășurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul,; spațiu-timp, căutarea legăturilor de la cauză la efect …). Se va înțelege că opera este de asemenea un portret interior „universal al adolescentului”. Discuții despre problemele, conflictele, compromisurile adolescenței, despre prietenie, dragoste, despre relația dintre individ și comunitate, despre frământările sufletești în perioade de trecere. Atitudine de deschidere de ex. la sosirea unui nou coleg în clasă. Discuții despre familia ideală (dragoste, pace, înțelegere, acordarea atenției)	Limba și literatura maghiară: genuri ale presei. Etică: cunoașterea de sine, imagine despre noi înșine, forme comportamentale corecte; a se ști ce se cade; solidaritate cu celelalte ființe umane. Artă dramatică şi dans: prezentarea și soluțio -narea conflictelor prin meta-comunicație.

Noțiuni–cheie/ noțiuni

Literatura pentru copii și tineret,adolescentul, tânărul adolescent, pubertatea, conflictele, tratarea conflictelor, spirit de echipă.

Unitate tematică/ Obiective cadru	Dragostea-și trăirile legate de natură	Total 25 ore
Cunoștințe anterioare	Nuvela ca și compoziție.
Obiectivele instructiv-educative ale unității tematice	Se va arăta identificarea sufletului amoros prin natură. Îmbogățirea criteriilor de analiză a poeziei; cunoașterea a noi genuri. Dezvoltarea aptitudinii de interpretare a operei.

Cunoştinţe	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
George Coșbuc: La oglindă; Mihai Eminescu: Dorința, De ce nu–mi vii? Alte opere la alegere: Vasile Alecsandri: O seară la Lido (fragment); Mihai Eminescu: Sara pe deal, Lacul; George Coșbuc: Numai una; Maria Berényi: Iubire. Muzele în literatura română și maghiară (Elena Negri, Veronica Micle); Vajda Júlia (Lilla), Szendrey Júlia. Corespondențe.	Se va analiza împreună sensul poeziei La oglindă de George Coșbuc, se vor urmări frământările sufletești ale adolescentei și acțiunile exterioare. Se vor purta discuții despre copilărie, despre aspirații, vise, prietenie (între un băiat și o fată). Se vor identifica paralelismele care există între peisajul din natură și cel sufletesc în poeziile lui M.Eminescu. Imagini poetice (comparații, metafore…), se vor căuta mijloacele de expresie auditive și vizuale și se va preciza rolul lor. Se vor identifica caracteristicile idilei și ale elegiei. Se vor face exerciții de memorare prin recitarea de versuri. Autoeducare pentru fidelitate, dragoste, sinceritate, încredere.	Limba și literatura maghiară: Petőfi Sándor: Viteazul Ioan, Tufișul tremură..., La sfârșit de septembrie; citate, jurnal intim, memorii. Cultură și civilizație românească: lada cu zestre, portul popular al tinerelor la țară, vrăji de influențare a destinului. Cultură vizuală: picturi romantice, albume de arte plastice. Cânt și muzică: cântece (populare) de dragoste. Geografie: peisaje montane, flora, fauna, stelele, izvoarele, lacurile. Informatică: e-mail; redactare de texte la calculator. Etică: imaginea despre sine, autocunoaștere, comportament respectuos, legături relaționale.

Noțiuni–cheie/ noțiuni

Idila, elegia, muza.

Unitate tematică/ Obiective cadru	Legătura strânsă dintre om și natură (doina; pastelul)	Total 25 ore
Cunoștințe anterioare	Idila, elegia.
Obiectivele instructiv-educative ale unității tematice	Realizarea legăturii strânse dintre om, natură și poezie („doina” și „pastelul”). Cunoașterea caracteristicilor doinei și pastelului ca genuri literare.

Cunoştinţe	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Poezia lirică străveche a folclorului românesc, „doina”. Poezia populară întitulată „Doina”.	Recunoașterea genului străvechi (specific) al folclorului românesc. Se va înțelege că „doina” este expresia fidelă a unor sentimente eterne umane (bucuria, dorul, tristețea …). Tema este legătura strânsă dintre om și natură, lumea haiducilor, jalea din iubire, singurătatea… Descifrarea mesajului conținutului și a stării sufletești din poezia populară „Doina”. Metaforele care înlocuiesc „doina” (de ex..„viers cu foc”), căutarea comparațiilor, a personificărilor pentru a demonstra că omul, natura și doina reprezintă o trinitate indivizibilă. Se va înţelege: în viața românului „cântă doina”, indiferent de spațiu, de timp, sau de schimbarea anotimpurilor.	Cultură vizuală: picturi care reprezintă viața agricultorilor. Limba și literatura maghiară: poezii de descriere a naturii (de ex.:.Petőfi Sándor: Câmpia (Az Alföld), Pusta, iarna (A puszta, télen…). Geografie: flora și fauna, corpurile cerești.
Vasile Alecsandri: Oaspeții primăverii. Alte 2-3 pasteluri , de ex.: Secerișul, Sfârșit de toamnă, Miezul iernei.	Identificarea caracteristicilor pastelului.

Noțiuni-cheie/ noțiuni

Doina, pastelul, elementul vizual, elementul auditiv.

Unitate tematică/ Obiective cadru	Virtuți și slăbiciuni omenești	Total 25 ore
Cunoștințe anterioare	Eroi pozitivi; eroi negativi.
Obiectivele instructiv-educative ale unității tematice	Facilitarea (auto)educării, pe baza unor exemple pozitive din Biblie și din beletristică.

Cunoştinţe	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Biblia (parabole din Noul Testament): Fiul risipitor.	Se va înţelege dublul sens al parabolei. Se va discuta comportamentul tatălui, întoarcerea fiului risipitor la casa părintească.	Etică: cele zece porunci, respectul pentru părinți, bunici, formule de politețe. Limba și literatura maghiară: trădarea, avariția, invidia, respectiv bunătatea, dragostea, generozitatea … în lumina operelor învățate (de ex.:.Móra Ferenc: Cojocul căutător de comori (Kincskereső kisködmön), Csokonai Vitéz Mihály: Avarul (Zsugori uram), Petőfi Sándor: Domnul Pató Pál (ur), Arany János: Toldi, Jókai Mór: Fii omului cu inima de piatră (Kőszívű ember fiai). Informatică: scrisoarea (tradițională și electronică), formule de politețe.
Barbu Ștefănescu Delavrancea narațiunea Bunicul.	Se va discuta rivalitatea dintre cei doi frați pentru a câștiga dragostea generoasă a bunicului în narațiunea Bunicul de Barbu Ștefănescu Delavrancea. Formularea unor judecăți de valoare la nivelul vârstei elevilor privind conviețuirea a mai multor generații, rapoartele care pot exista între ele.
Ioan Slavici: Moara cu noroc (nuvelă). Alte opere la liberă alegere: Barbu Ștefănescu Delavrancea: Hagi–Tudose (fragment), Ion Creangă: Povestea unui om leneș, Petre Ispirescu: Sarea în bucate, Ion Luca Caragiale: Vizită, Mircea Sântimbreanu: Onoarea mai presus, George Topârceanu: Bivolul și coțofana, Grigore Alexandrescu: Câinele și cățelul.Fabule.	Se va urmări destrămarea familiei care trăia în armonie, din cauza goanei după „bani” în nuvela lui Ioan Slavici Moara cu noroc.Se vor forma păreri despre deformarea personalității capului familiei, a lui Ghiță. Elevii își vor formula părere proprie despre sărăcie, bogăție, pace, fericire. Se vor scoate în evidență principalele diferențe dintre narațiune și nuvelă (elemente de structură). Argumentare: De ce este tragică nuvela psihică a lui Ioan Slavici? Caracterizarea personajelor. Dezvoltarea vocabularului și formarea unor judecăți de valoare sănătoase. Crearea unui mic dicționar român-maghiar despre virtuțile și slăbiciunile omenești : iubire-ură, sârguință-lene, generozitate -lăcomie, serviabilitate-invidie, altruism-egoism, modestie -îngâmfare… Interpretarea unor opere pe această temă cu ajutorul profesorului. Cunoașterea a noi genuri literare,de ex.: fabula (în versuri și în proză), având ca personaje principale animale sau plante. Recunoașterea conținutului moral și a reprezentării satirice. Refuzarea ipocriziei, a naivității, a îngâmfării; propagarea modestiei, a cinstei, a justiţiei, a dragostei față de muncă. Morala pe baza unor snoave: criticarea sub o formă hazlie a unor însuşiri negative, slăbiciuni umane (lenea, neghiobia, avariția, lăcomia).

Noțiuni–cheie/ noțiuni

Parabola, fabula, snoava, satira.

Unitate tematică/ Obiective cadru	Viața păstorilor, rivalitate între ei; viața și moartea; lupta pentru dreptate (Miorița; Mihail Sadoveanu: Baltagul)	Total 30 ore
Cunoștințe anterioare	Cunoștințe de bază legate de genurile epice (balada, schița, povestea, narațiunea, nuvela, romanul…).
Obiectivele instructiv-educative ale unității tematice	Prezentarea altor teme de fond prin intermediul unor opere de beletristică. Familiarizarea cu caracteristicile genului de baladă, alegorie și roman.

Cunoştinţe	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Biblia: Istoria lui Cain și Abel. Balada populară Miorița.	Formularea moralei, tragerea concluziilor pe baza istoriei biblice. Îmbogățirea cunoștințelor despre ambivalența vieții păstorești (libertate-barbarie); legătura strânsă dintre individ și natură;despre pieire. După citirea expresivă a baladei Miorița se vor căuta motive lucrând pe grupe: complotul; păstoritul prin transhumanță; şirul de imagini: mielul miraculos; mama care plânge şi „nunta –înmormântare”. Utilizarea și lărgirea cunoștințelor legate de baladă, însușite dinainte, la analiza operei: conflictul, caracterul epic, elemente lirice, dramatice. Discuție la nivelul categoriei de vârstă a elevilor despre filozofia poetului popular; despre natura morții, care este o reintegrare în sânul naturii, în eternitate. Familiarizarea cu caracteristicile alegoriei.	Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: popoare de păstori, economie prin transhumanță. Geografie: munți, văi, anotimpuri, animale domestice (oi,câini..). Limba și literatura maghiară: fragmente din nuvelele Barbarii (Barbárok) de Móricz Zsigmond și Povestea cu mielul (A néhai bárány) de Mikszáth Kálmán; texte non-literare: știri, actualități. Geografie: lanțurile de munți din Moldova. Cultură și civilizație românească: mănăstirile din Moldova; obiceiuri legate de natură, dezlegarea viselor, portul popular.
Romanul lui Mihail Sadoveanu: Baltagul. Alte opere selectate din literatura clasică și modernă , de ex.: (fragment din ) Mara de Ioan Slavici; (fragment din) Bătrânul și marea de Ernest Hemingway.	Aprofundarea cunoștințelor legate de roman: acțiunea se derulează pe mai multe piste paralele, un număr mai mare de personaje; roman psihologic. Identificarea în romanul „Baltagul” a unor motive care se găsesc și în balada Miorița-(legătura strânsă dintre om și natură, rivalizare economică, cainismul, fapte criminale, relația dintre om și animal, oițele, câinii). Interpretarea operei cu ajutorul profesorului pe baza unor criterii de conținut și de structură (introducere, conflict, desfășurare, punct culminant, deznodământ final, timpul din roman, spațiul din roman, personaje principale, alte personaje). Caracterizarea Vitoriei Lipan. Se va demonstra că în acțiunile ei Vitoria se conduce nu din porniri, ci cu chibzuială, având o judecată cumpătată. Se va discuta acest personaj cu argumente și contra-argumente. Se va constitui un „tribunal al elevilor ” , pentru a face dreptate prin judecarea „crimei și pedepsei ”. Se vor purta discuții despre roman și despre film.

Noțiuni–cheie/ noțiuni

Păstoritul prin transhumanță, romanul psihologic, timpul din roman, spațiul din roman, personajul principal, personaje secundare, conflictul, cainismul (invidia), concurență pe plan economic, alegoria.

Unitate tematică/ Obiective cadru	Identitate, limbă, autoanaliză	Total 10 ore
Cunoștințe anteriore	Cunoștințe de bază din istoria românilor din Ungaria.
Obiectivele instructiv-educative ale unității tematice	Descifrarea mărturisirilor poetice, a profesiunilor de credință.Întărirea legăturilor afective față de originea neamului, de limba maternă. Formularea unor judecăți de valoare, dezvoltarea unei culturi a dezbaterilor.Dezvoltarea autocunoașterii.

Cunoştinţe	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Lucian Magdu: Confesiune.	Se va înţelege că poetul din Bătania îşi mărturiseşte dragostea şi respectul față de limba sa maternă și față de consăteni (români, maghiari, sârbi). Explicarea mesajului poeziei. Discuții: cum consideră elevii această legătură? De ce consideră poetul că acest sat îi aduce „pacea sufletească”? Se va dezbate și se vor formula păreri:ce înseamnă pentru fiecare elev în parte apartenența la o naţionalitate , limba maternă, respectarea datinilor, identitatea, autocunoașterea …	Geografie: zonă de graniță. Cultură și civilizație românească: istoria românilor din Ungaria; viața și valorile morale ale agricultorilor; creații folclorice, doine, chiuituri, jeluirea miresei, bocetele. Etică:principii pozitive: omenie, dragoste, cinste, simplitate nobilă. Informatică: e-mail. Cânt şi muzică: cântece populare, cântece de leagăn.
Opere la alegere, de exemplu: Ilie Ivănuș: Vioara cu cinci strune; Lucia Borza: Acasă; Ana Crișan: Sara în sat; Lucian Magdu: Copilărie; Maria Berényi: Să nu uit limba, Identitate.	Crezul poetic, arta poetică în operele poeților români din Ungaria. Căutarea unor motive comune (sufletești, vizuale, filozofice…). Interpretarea versurilor împreună cu clasa și implicit dezvoltarea autocunoașterii elevilor. Învățarea câtorva poezii pe dinafară.

Noțiuni–cheie/ noțiuni

Arta poetică, crezul poetic, limba maternă, respectarea datinilor, identitatea, autoapreciere.

Rezultate scontate la sfârşitul ciclului de doi ani de studiu

Elevul comunică fluent, este capabil să argumenteze pentru a-și susține punctul de vedere și este capabil să asculte părerea altora. Interpretează cu abilitate mesajele verbale și non-verbale ale partenerului de discuție. Este capabil să facă o citire comprehensivă-expresivă, să scoată ideea principală din conținutul operei, să ia notițe și să întocmească o schiță. Este capabil să-și exprime părerea despre lectură în mod clar, la subiect. În compunerile sale tinde să folosească cuvinte cu același sens, să formuleze logic textul și să respecte regulile de ortografie învățate. Cunoaște caracteristicile genurilor și speciilor literare învățate. Este capabil să identifice diferența dintre tipurile de povești. Tinde să recunoască în operele beletristice esențialul ascuns în spatele întâmplării, sensurile multiple ale operei. Este capabil să definească și să folosească următoarele noțiuni: doina, pastelul, idila, elegia, epigrama, balada populară, balada, legenda, povestea, narațiunea, nuvela, romanul. La studierea documentelor pe suport hârtie și on-line este capabil să folosească în mod apropriat biblioteca, internetul. Este capabil să compună texte funcționale despre care a învățat, atât într-o formă tradițională, cât și electronică. Participă activ la prezentarea unor scene dramatizate și pronunță expresiv textele învățate pe dinafară.