Limba şi literatura româNĂ



Yüklə 354.04 Kb.
səhifə1/5
tarix21.12.2017
ölçüsü354.04 Kb.
  1   2   3   4   5


LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

(Şcoli de naţionalitate cu limba de predare română şi bilingve)

Clasele 5-8
Obiectivele şi sarcinile şcolilor generale de naţionalitate (cu limba de predare română) bilingve din Ungaria vizează două direcţii principale. Pe de o parte şolile generale vor îmbogăţi şi vor adânci cunoştinţele de limba română însuşite în ciclul primar (şi în familie), la fel vocabularul, capacităţile de exprimare orală, deprinderile de vorbire ale elevilor, şi îi vor pregăti pentru însuşirea lexicului „de specialitate“ şi pentru activizarea viitoare a acestuia; pe de altă parte vor trebui să identifice, să înţeleagă şi să perceapă rolul literaturii (al artelor) în viaţa omului, precum şi în realizarea unei vieţi de calitate. Ele vor proceda la transmiterea conţinuturilor şi la dezvoltarea capacităţilor globale.

Conţinuturile disciplinei au mai multe funcţii, ele vor contribui cu eficacitate la aprofundarea culturii comunicării orale şi scrise, a tehnicilor şi a strategiilor de lectură, şi, totodată, la dezvoltarea progresivă a capacităţilor de tratare a problemelor şi de abstractizare a acestora.

Această programă-cadru, în contrast cu programele de limbă şi literatură română precedente, depăşite în prezent, pune accentul mai ales pe aplicarea în practică a limbii, şi nu pe însuşirea teoriei, a normelor limbii (gramaticii). În fiecare an de studiu cerinţa principală este formarea unui stil oral şi scris corect, adaptat la normele limbii cotidiene.

O cerinţă importantă este ca la sfârşitul clasei a 8-a elevul să fie capabil să-şi exprime părerile tot mai coerent şi corect, folosindu-se de normele ortografice şi gramaticale însuşite până la data respectivă. Disciplina pune la dispoziţie numeroase texte literare şi nonliterare, conform particularităţilor de vârstă. Ea procedează la analiza operelor apropiate de sfera de interes a elevilor, luate din literatura română, clasică şi modernă, din literatura română din Ungaria, din cea maghiară sau universală. Disciplina Limba şi literatura română îi conduce treptat pe elevi înspre lumea ficţiunii, înspre universul unor adevăruri eterne. Ea le trezeşte totodată exigenţa autocunoaşterii, interesul pentru valorile culturale româneşti, ataşamentul faţă de rădăcini, dragostea faţă de pământul natal; îi învaţă pe elevi să manifeste atitudini pozitive, să-şi formeze păreri poprii şi capacitatea de tratare a conflictelor. Disciplina contribuie eficient la dezvoltarea culturii comunicării orale şi scrise, la trăirea profundă a impresiilor de lectură şi la dezvoltarea personalităţii complete.

Ea îi va pregăti pe viitorii adulţi să simtă nevoia de a avea o viaţă de calitate, de a respecta principiile pozitive (iubire, sârguinţă, voinţă, solidaritate), de a păstra şi de a crea valori adevărate. Un obiectiv important este ca elevul să devină un adult cu personalitate şi cu gândire proprie, capabil să fie în posesia unor cunoştinţe funcţionale, a unor păreri proprii, a convieţuirii armonioase, să respecte viaţa familială, să-şi ocrotească mediul şi sănătatea.

Se aşteaptă ca elevii să aibă şi competenţe digitale care să le faciliteze accesul la adunarea şi transmiterea raţională şi rapidă ale informaţiilor. Cu ajutorul temelor centrate pe copilărie, această disciplină va pregăti pe elevi să înţeleagă diversitatea rolurilor vârstei adulte, şi va conştientiza ideea că ştiinţa, cunoşţinţele înseamnă putere, iar bilingvismul este un dar.



Clasele 5-6
Obiectivul principal al disciplinei Limba şi literatura română din clasele 5-6 ale şcolilor noastre bilingve de naţionalitate din Ungaria este dezvoltarea progresivă şi aprofundarea competenţelor de comunicare ale elevilor, îmbogăţirea vocabularului funcţional aplicabil în practică, şi pregătirea elevilor pentru „călătoriile literare”, pentru descifrarea sensurilor ascunse ale creaţiilor artistice.

Nivelul de cunoştinţe de limbă diferă de la elev la elev, în funcţie de familie, de capacităţile individuale, de sârguinţă, de atitudinea faţă de această disciplină, şi de motivaţiile personale. La fel de important este faptul ca profesorul de specialitate să o predea cu metode moderne şi diferenţiate, şi să-i formeze pe elevi ca să recepteze activ literatura, să le placă lectura, să aibă simţul binelui şi frumosului, să descifreze adevărurile mai adânci ale lecturilor, şi să înţeleagă că literatura vizează omul ca entitate generală şi se adresează omului, şi încearcă să dea răspuns la marile întrebări şi probleme ale omenirii.

Această programă-cadru va dezvolta tematic conţinuturile învăţării, la început va îmbogăţi vocabularul, cunoştinţele despre trecut şi prezent ale elevilor, la nivel de conversaţii, apoi se va îndrepta, treptat înspre lumea creaţiilor ficţionale.

Temele principale din clasele 5-6 sunt următoarele: familia; peisaje feerice, şcoala, prietenia, lumea animalelor, jocul, lumea poveştilor; călătoriile; anotimopurile, meseriile, fenomene ale naturii, timpul. Aceste teme apropiate de lumea copilăriei contribuie la dezvoltarea capacităţilor de exprimare orală şi de redactare de texte, iar prin povestiri şi pilde biblice, legende, poezii lirice, povestiri se va facilita trecerea elevilor în universul enigmatic al literaturii.

De exemplu la unitatea tematică familia şi peisaje feerice, operele româneşti şi cele din literatura universală, referitoare la relaţia mamă-copil, au menirea de a decalnșa imaginaţia copilului, pregătindu-l să descifreze în aceste creaţii o realitate mai adâncă, o semnificaţie mai profundă decât cea care se ascunde într-un simplu fenomen. Elevul va trebui să aibă cunoştinţe solide, sensibilitate şi capacitate de abstractizare pentru a înţelege aceste sensuri ascunse.

În operele (de ex.: peisaje feerice) alese din literatura pentru copii, clasică şi modernă, se conturează sentimentul pământului natal, apare casa părintească ca un colţ al grădinii edenice (iubirea, armonia, leagănul sentimentului de siguranţă).

Aceste opere îi solicită pe elevi să-şi păstreze rădăcinile, să-şi cunoască propria personalitate, să se ataşeze de limba şi cultura lor, şi îi face totodată exponenţi ai patriotismului local şi ai convieţiurii armonice. De celelalte teme (şcoala, prietenia, lumea animalelor, călătoriile, anotimpurile, meseriile) se leagă, de asemenea, creaţii artistice, texte nonliterare al căror mesaj îi impresionează pe elevi şi le dezvoltă personalitatea.

Fiecare capitol îi pregăteşte pe elevi şi pe profesori pentru conversaţii, pentru analize

literare, şi pentru înţelegerea şi producerea de texte coerente şi inteligibile. Se pune, de asemenea, accent nu numai pe intrepretarea operelor lierare, ci şi pe analiza textelor nonliterare, pe respectul profund faţă de trecut şi de prezent, faţă de tradiţii şi de inovaţii. În această perioadă elevul îşi va însuşi anumite noţiuni poetice şi genurile fundamentale, precum şi principalele trăsături ale compoziţiei artistice. Disciplina contribuie esenţial la formarea sistemului corect de valori, la dezvoltarea simţului moral şi estetic, la atingerea nivelului de lectură interpretativă şi explicativă.
Limba română


Unitate tematică/ obiective cadru

Capacităţi de exprimare orală, înţelegerea, interpretarea şi producerea mesajului oral

Total 33 ore

Cunoştinţe anterioare

Activizarea vocabularului de bază în situaţii de comunicare dialogată.

Înţelegerea unor enunţuri mai simple după auz. Aplicarea formulelor de adresare: salutul, prezentarea, adresare (folosirea formuleleor de politeţe). Formularea unor întrebări scurte şi răspunsuri la acestea.



Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice

Efortul de a folosi curent şi de a pronunţa corect sunetele ă, î, diftongii, triftongii.

Atenţie deosebită în folosirea pauzei, intonaţiei, intensităţii sonore, melodiei frazei.

Reglarea ritmului individual de vorbire.

Dezvoltarea în progresie, prin exerciţii de limbă variate, a capacităţlor de respiraţie corectă în timpul vorbirii, de pronunţare corectă (a sunetelor ă, î, a diftongilor şi triftongilor), de accentuare, de respectarea ritmului şi a pauzelor. Dezvoltarea înţelegerii după auz prin mijloace audiovizuale (audierea unor poezii şi poveşti), prin lecţii interactive, precum şi cu jocuri dramatizate.

Reglarea intonaţiei, tonului şi vitezei comunicării orale individuale cu ajutorul profesorului.

Dezvoltarea deprinderilor de vorbire şi a capacităţilor de înţelegere a textului (de perceperea şi de evidenţierea esenţei). Efortul de a vorbi corect, de a se exprima adecvat situaţiilor de comunicare. Adaptarea la situaţii de comunicare şi la partener de dialog. Dezoltarea culturii comunicaţionale prin experimentarea unor forme dramatizate, prin recitare de texte. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală concisă. Armonizarea tot mai conştientă a sistemelor de semne verbale şi nonverbale.Dezvoltarea simţului umorului.



Cunoştinţe/cerinţe de dezvoltare

Puncte de legătură

Elevul să aibă capacitatea de a dezbate teme (în situaţii de comunicare) ca: familia, peisaje feerice, şcoala, prietenia, lumea animalelor, jocul şi joaca, universul poveştilor, anotimpurile, fenomene ale naturii, călătoriile, meseriile, timpul –unităţile de timp.(Textele literare şi nonliterare ale claselor 5-6 se bazează pe această tematică.)

Exerciţii de limbă sub formă de conversaţii, de audiere de texte şi de recitare de texte.

Formule pentru iniţierea corectă a contactelor cu persoane diferite, pentru menţinerea sau întreruperea acestor contacte. Reacţii la întâmplări auzite, de ex.: întrebări, conversaţii.

Să participe activ la situaţii de comunicare dialogată cu mai mulţi parteneri. Să facă exerciţii privind regulile de bună purtare în jocuri comunicaţionale în diverse situaţii (în familie, şcoală, biserică, la cumpărături, la medic, printre prieteni, prinre străini).

Să cunoască şi să aplice corect formele de comunicare dintre generaţii diverse. Să fie atent la partenerul de discuţie, să observe şi să identifice limbajul corporal. Să aibă reacţii corecte la mesajul partenerului.

Să formuleze texte nu numai pe baza situaţiilor de comunicare cotidiene, ci şi pe baza imaginilor, schemelor, desenelor, secvenţelor de film. Să rezume coerent şi pe scurt conţinutul lecturilor, conform particularităţilor de vârstă, prezentate cu mijloace audiovizuaele.

Să rezume poveşti hazlii pentru copii într-un cadru limitat, prezentat inteligibil. Conversaţii scurte pe Messenger, la telefon.

Să cunoască texte folosite frecvent în mass media.



Artă dramatică şi dans: texte–mişcare–muzică; jocuri de situaţii.
Etică: cunoaşterea regurilor de bază ale convieţuirii (de ex.: dintre mai multe generaţii) şi aplicarea lor; regurile dialogului (tu-dumneata); receptarea avertismentului patern; prietenie; încredere.
Cunoştinţe despre natură: rolul organelor de simţ în formarea sunetelor; pământul natal, flora şi fauna; prietenia dintre oameni şi animale.
Informatică: digitalizarea şi prezentarea imaginilor.
Cultură şi civilizaţie românească: sistemul de relaţii al familiei; jocul şi joaca în trecut şi în prezent.

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Istoria unei familii, arbore genealogic, nume de familie, porecle, generaţie, limbaj al gesturilor, limbaj corporal, mimică, reguli de bună purtare.



Unitate tematică/ obiective cadru

Lectura, receptarea mesajului scris

Total 33 ore

Cunoştinţe anterioare

Aplicarea tehnicilor corecte de citire.Sesizarea esenţei textelor literare şi nonliterare.

Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice

Dezvoltarea progresivă a tehnicilor de lectură intrepretativă. Identificarea corelaţiilor text-imagine-schemă. Dezvoltarea capacităţilor de lectură interpretativă cu voce tare şi mută. Formarea şi dezvoltarea exigenţei de autocorectare.

Cunoştinţe/cerinţe de dezvoltare

Puncte de legătură

Să observe şi să reproducă intonaţia diverselor genuri de enunţuri (enunţiative, interogative, optative, excalamtive, imperative) în lectura cu voce tare.

Să facă lectura mută şi cu voce tare, cu viteza adecvată, a textelor literare şi nonliterare necunoscute.

Să citească corect texte tipărite şi în format electronic.

Să aplice strategiile de intrepretare a textelor la tipuri diferite de texte. Să identifice şi să interpreteze (asistat de profesor) diferenţele dintre diverse tipuri de texte (să sesizeze relaţia cauză-efect) la un nivel şi cu metode adecvate care corespund particularităţilor de vârstă.

Să se orienteze şi să adune informaţii în bibliotecă şi pe internet (documente în format hârtie şi online).

Să selecteze, să structureze şi să prelucreze informaţiile.

Să rezume esenţa unui text narativ cu cuvinte proprii. Să-şi dezvolte vocabularul prin lectura diverselor tipuri de texte (informative, argumentative, expresive). Să adune citate, zicale şi porverbe, şi să desprindă semnificaţiile acestora.


Cultură şi civilizaţie românească: texte folclorice, creaţii folclorice.
Informatică: orientarea, adunarea materialelor, căutarea documentelor şi interpretarea textelor acestora, citirea scrisorilor online.
Matematică: probleme cu text.
Cultură vizuală: adaptări de filme.
Cunoştinţe despre natură: pământul natal, flora şi fauna, meteorologie.
Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: texte de istorie locală şi de istoria culturii.

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Relaţii cu partenerii, mesaj, text, imagine, schemă, document online, tipuri de texte.



Unitate tematică/ obiective cadru

Exprimarea în scris, compunerea

Total 26 ore

Cunoştinţe anterioare

Aplicarea noţiunilor de bază de compunere şi a tehnicilor individule de scriere. Scrierea în caiet şi întocmirea micului dicţionar.

Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice

Dezvoltarea în progresie a culturii scrisului. Dezvoltarea vitezei (tehnicii) scrierii. Aprofundarea exigenţei pentru scrierea estetică. Dezvoltarea capacităţii de scriere corectă prin conştientizarea dificultăţilor. Dezvoltarea deprinderilor în diverse tipuri de compunere. Aprodundarea capacităţilor de a sesiza sensul textelor, de a avea o bogată fantezie şi de a produce texte.

Cunoştinţe/cerinţe de dezvoltare

Puncte de legătură

Să aplice şi să dezvolte tehnicile de scriere conform particularităţilor de vârstă şi exigenţelor predării/învăţării. Să exerseze scrierea ordonată, lizibilă şi corectă. Să fie capabil de a urmări dictarea cu viteză adecvată, având în vedere normele ortografice învăţate.

Să-şi însuşească tehnicile de redactare de schiţe şi de notiţe. Dezvoltarea capacităţilor de a sesiza esenţa lucrurilor şi de a crea o sinteză. Formularea unor impresii, idei, în diverse tipuri de texte tipărite şi în format electronic: de ex.: povestire, descriere, caracterizare, formule de salut, invitaţie, felicitări (acestea se leagă şi de temele amintite, de ex.aminitirile mele din copilărie, pământul natal, caracterizarea mebrilor din familie, a prietenului, a profesorului; descrierea animalulului preferat; scrierea unei scrisori, invitaţie într-o formă tradiţională şi în format e-mail). Să fie motivat de a folosi corect vocabularul adecvat, expresiile de limbă, formulele pentru iniţierea unui dialog.

Redactarea continuării sau a încheierii unor poveşti.Să fie capabil să traducă 5-6 enunţuri din română în maghiară.


Cunoştinţe despre natură: elaborarea unei scheme; limbajul animalelor, sistemul lor de semne, de ex.: ele pot prevesti catastrofele naturale.
Cultură vizuală: desen, schemă, ilustraţii.
Etică: imaginea de sine, autocunoaştere, comportament civilizat faţă de oamenii mai în vârstă, faţă de profesori; prietenia exprimată în fapte.
Informatică: prezentări PowerPoint.
Limbi străine: formularea unor mesaje scurte.

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Notiţe, caracterizare, descriere, bilingvism, cunoaşterea mai multor limbi (plurilingivism), reguli de joc.



Unitate tematică/ obiective cadru

Scrierea corectă

Total 15 ore

Cunoştinţe anterioare

Aplicarea normelor ortografice învăţate în ciclul primar, la dictare şi la producerea textelor proprii, în lucrări scrise.

Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice

Dezvoltarea capacităţii de scriere corectă prin conştientizarea dificultăţilor, folosirea, la nivel de automatisme, a normelor de ortografie în lucrări scrise.

Dezvoltarea voinţei de a scrie corect şi estetic. Dezvoltarea în progresie a autocontrolului şi a corectării textelor.



Cunoştinţe/cerinţe de dezvoltare

Puncte de legătură

Să scrie corect sunetele ă, î conform noilor norme ortografice (la începutul şi mijlocul cuvintelor); sunt în loc de sînt”.

Să foloseacă regurile de despărţire în silabe la nivel de automatisme.

Literele mici şi mari. Să aprofundeze cunoştinţele legate de scrierea corectă a substantivelor proprii, să folosească normele gramaticale la nivel de automatisme, de ex.: folosirea majusculelor la început de enunţ, la marcarea numelor proprii, numelor de animale, la denumirea instituţiilor, la marcarea sărbătorilor, constelaţiilor, publicaţiilor.

Să foloseacă conştient noile norme gramaticale: scrierea corectă a pronumelor personale neaccentuate alături de verbe, la diferite moduri şi timpuri verbale (m–am învăţat, să–l înveţe, m–ar învăţa, învaţă–mă, învăţându–mă).

Să scrie corect substantivele articulate (de ex.colegii).

Să folosească corect şi conştient semnele de punctuaţie specifice propoziţiilor.

Să respecte normele gramaticale învăţate. Să utilizeze, la nivel de automatisme, mijloacele didactice, dicţionarele ortogafice şi ortoepice. În corespondenţă să utilizeze, conform normelor, data şi formulele de adresare. Să folosească corect semnele de punctuaţie.


Limbi străine: compararea câtorva norme fundamentale de limbă, de ortografie: de ex.: scrierea cu majusculă a denumirilor instituţiilor, scrierea numelor proprii.
Cultură şi civilizaţie românească: eroi legendari, fiinţe mitologice, numele sfinţilor.
Cunoştinţe despre natură: scrierea numelor de animale, constelaţii, planete, lună, a denumirilor geografice.
Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: numele unor locuri şi presonalităţi istorice; al epocilor istorice.
Informatică: ortografia expresiilor legate de calculator.

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Autocontrol, DOOM, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (2005); dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române.



Unitate tematică/ obiective cadru

Structura şi semnificaţia cuvintelor

Total 26 ore

Cunoştinţe anterioare

Cunoştinţe de bază legate de formarea cuvintelor, de îmbogăţirea vocabularului.

Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice

Identificare relaţiei cuvânt-semnificaţie.

Cunoştinţe/cerinţe de dezvoltare

Puncte de legătură

Morfologie: să cunoască modul de alcătuire a cuvintelor, să identifice rolul prefixelor şi sufixelor (prefix+radical/rădăcina cuvântului, de ex.: neînvătat; radical+sufix, de ex.: învăţare).

Semantică. Să identifice tipurile de semne/fapte de limbă pe baza relaţiei forma sonoră-semnificaţie: sinonime, antonime, omonime.

Să sesizeze importanţa dezvoltării vocabularului şi a exigenţei de

a-l îmbogăţi.

Să cunoască expresii, sintagme; zicale şi proverbe româneşti; arhaisme şi neologisme. Să înţeleagă ideea că limba este un sistem/structură care se schimbă permanent, unele expresii ies din uz, altele (cuvintele noi) se creează şi intră în limba curentă.

Să sesizeze diferenţele dintre limba dialectală şi limba standard.

Să utilizeze dicţionarele explicative: DEX-ul (dicţionar explicativ la limbii române); dicţionarele de sinonime, de antonime.
Să utilizeze permament dicţionarele.


Limbi străine: Compararea unor zicale şi porverbe româneşti şi maghiare, având acelaşi mesaj, studiul comparativ al formării cuvintelor.
Cultură şi civilizaţie românească: zicale şi proverbe româneşti în limba dialectală şi în româna literară, cercetarea în colecţii vechi, documente.



Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə