Limba şi literatura româNĂ

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Semantică, sinonime, antonime, omonime; morfologie, radical, sufix, prefix, limba dialectală/dialect, limba standard, arhaisme, neologisme.

Unitate tematică/ obiective cadru	Structura limbii	Total 26 ore
Cunoştinţe anterioare	Cunoştinţe de bază de gramatică (fonetică, morfologie, lexicologie, semantică).
Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice	Formarea deprinderilor în formare a cuvintelor, propoziţiilor şi textelor.

Cunoştinţe/cerinţe de dezvoltare

Puncte de legătură

Dezvoltarea cunoştinţelor legate de sistemul fonetic românesc… Să cunoască vocalele şi semivocalele (de ex.: poţi), diftongii (ia, ie, ei, iu, ui, oi…), triftongii (eau), hiatul (ploaia). Să cunoască consoanele (consoanele duble, de ex.: înnoda [în+nod]). Să cunoască cât mai corect tehnicile de pronunţare (şi scriere) corectă şi să-şi le dezvolte prin cât mai multe exerciţii. Să-şi corecteze pronunţia dialectală. Să cunoască normele de legare a cuvintelor şi să le aplice în situaţii diverse de comunicare (pronunţie, exprimare orală şi scrisă). Identificarea, înţelegerea şi folosirea părţilor principale de vorbire amintite mai jos în producere de texte. Verbul: (auxiliarele), modurile verbale, (personale şi nepersonale), timpuri verbale (prezent, trecut–imperfect, perfectul compus–viitor). Acordul substantivului cu adjectivul; gradele de comparaţie ale adjectivului, declinarea lor. Articolul: articolul hotărât şi nehotărât (+substantiv). Pronumele: pronumele personal, pronumele de politeţe (dumneata, dumneavoastră). Numeralul: cardinal, ordinal. Adverbele de loc, de timp, cele care se referă la însuşiri.

Cunoştinţe despre natură: Organele vorbirii. Limbi străine: asemănări şi diferenţe în câteva structuri frecvent folosite.

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Vocală, semivocală, diftongi, triftongi, hiat, consoane duble, timp verbal: imperfect şi perfectul compus, pronumele de politeţe (dumneavoastră).

Literatură

Unitate tematică/ obiective cadru	Familia, peisaje feerice, iubirea pământului natal	Total 15 ore
Cunoştinţe anterioare	Opere literare legate de familie, de peisaje, de tradiţii.
Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice	Adâncirea afinităţilor afective, a sentimentului de identitate: pregătirea şi prezentarea motivelor pentru ataşamentul elevilor faţă de propriile rădăcini, faţă de limba maternă, faţă de universul obiceiurilor şi tradiţiilor, şi faţă de deschidere înspre culturi diferite. Dezvoltarea capacităţilor de judecată corectă, de abordare conştientă a aspectelor estetice şi artistice ale operelor, dezvoltarea capacităţilor de analiză şi interpretare ale operelor pe baza unor noi criterii. Dezvoltarea deprinderilor de producere de texte (orale şi scrise).

Cunoştinţe/	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Povestiri şi pilde biblice: Iosif şi fraţii săi şi alte povestiri (de ex. Cain şi Abel; Pilda fiului risipitor). Emilia Căldăraru: Bine e la noi acasă. Poezia lirică a Luciei Borza Mama mea. Alte numeroase opere din literatura pentru copii. (de ex.: Otilia Cazimir: Cu tata, Ana Blandiana: Părinţii, Alexandru Ioachim: Bunici...Părinţi...Copii, Lucian Magdu: Copilărie). Rememorarea universului copilăriei prin fragmentul de proză intitulat Mărul interzis al copilăriei de Ana Radics Repisky şi în mai multe creaţii epice, de ex.: Lucian Blaga: Casa părintească din Lancrăm; Ion Creangă: Amintiri din copilărie (fragment); Fraţii Grimm: Bătrânul şi nepotul.	Să interpreteze pildele biblice, să formuleze păreri proprii (cu argumente pro şi contra). Să sesizeze ideea că în aceste poezii casă părintească apăre ca un colţ al grădinii edenice (iubire, armonie, leagănul sentimentului de siguranţă). Să interpreteze, sub îndrumarea profesorilor, tematica şi forma poeziilor pe baza criteriilor învăţate până acum. Să caute şi să adune motive caracteristice (afective, naturale). Să întocmească notiţe şi scheme, asistat de profesor. Să-şi formeze opinii, conform particularităţilor de vârstă şi aptitudinilor individuale legate de importanţa ataşamentului, sentimentelor, credinţelor exprimate în aceste lecturi. Să redacteze, asistat de profesor, o analiză de conţinut şi de structură a unui fragment dintr-o operă memorialistică (timp-spaţiu-acţiune, relaţie cauză-efect, personaj principal). Să urmărească felul în care scriitorul, transpus în copilăria sa, îşi aminteşte de perioada copilăriei senine, de peisajul rustic, de lumea ţăranilor, de casa cu tindă de pe Câmpie, de oamenii de atunci, de părinţi şi de bunici, de parfumuri şi miresme. Să lege trecutul de prezent (pe bază de argumente pro şi contra). Să producă texte (orale şi scrise), de ex.: prezentarea unor şotii/pozne făcute în perioada copilăriei. Să memoreze 2–3 poezii şi fragmente de proză; reproducerea lor intrepretativă şi explicativă.	Limba şi literatura maghiară: Petőfi Sándor: Pusta ungurească, Arany János: Cerc familiar; poezii despre mamă, despre natură. Cultură vizuală: Prezentarea pământului natal, a ţinuturilor, a oamenilor. Cunoştinţe despre natură: regiunea Crişurilor. Informatică: prezentări PowerPoint. Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: (istorie locală), satul tradiţional. Cultură şi civilizaţie românească: Tipuri de case de Câmpie, mobilierul, ţesuturile, obiceiurile vechi, busuiocul ca simbol, norme şi reguli de convieţuire, gastronomie populară (reţete). Etică: sesizarea şi înţelegerea rolului familiei; „codul moral”; bună purtare.

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Idilă, descrieri de natură, nostalgie, lumea rustică, rădăcini, identitate, autocunoaştere, toleranţă.

Unitate tematică/ obiective cadru	Şcoala în creaţiile artistice. Aminitiri, impresii, aventuri, pozne făcute în copilărie, profesorul model	Total 15 ore
Cunoştinţe anterioare	Experienţe proprii legate de rolul şcolii.
Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice	Înţelegerea rolului şcolii în viaţa individului şi a societăţii, conform particularităţilor de vârstă. Prezentarea rolului important al stiinţei/al cunoştinţelor. Dezvoltarea culturii de dezbatere în situaţii de dialog şi a capacităţii de argumentare. Dezvoltarea iniţierii de contacte cu alte persoane. Educaţia pentru a avea o atitudine de toleranţă, de respect, de acceptare şi de ospitalitate.

Cunoştinţe/	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Început de an şcolar–toamna: poezia lui Virgil Carianopol: Septembrie. Alte opere lirice legate de temă (5–6 opere). De ex.: Nicolae Labiş: Lucrare scrisă; Petru Demetru Popescu: Tu eşti, mamă!; Elena Dragoş: Prima zi de şcoală.	Imaginile anotimpului de toamnă în poezia Septembrie, -elevul să identifice, asistat de profesor, elementele auditive şi vizuale, metaforele, personificările. Să înţeleagă ideea că toamna este una dintre temele fundamentale ale literaturii şi ale altor domenii artistice, să observe legăturile cu opere de artă plastică şi de muzică. Să caute opere legate de toamnă în bibliotecă şi pe internet (în literatura română, maghiară şi literatura universală), şi în artele înrudite. Să identifice în operele studiate legătura strânsă dintre om (copil) şi natură. Să caute răspunsuri la întrebarea ce simbolizează schimbările anotimpurilor (toamna). Să-şi dezvolte progresiv, asistat de profesor, aplicarea criteriilor de analiză a operelor lirice: titlul, formularea unităţilor/asociaţiilor ideatice şi afective (despărţirea în strofe), efecte sonore, rimă, ritm, tipuri de imagini poetice (tipuri de metaforă). Să reflecteze asupra codurilor specifice artelor şi asupra formulării lor. Memorizarea câtorva poezii.	Cultură vizuală: zugrăvirea toamnei în arte; fotografierea, expoziţii fotografice. Abilităţi tehnice, mod de viaţă, abilităţi practice: elemente de decor din „darurile” toamnei–decorarea sălilor de clasă. Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: şcoli, învăţământul în trecut şi în prezent.
Jean Bart: Evocări despre învăţătorul Ion Creangă. George Şovu: Nenea directorul, Mihail Sadoveanu: Domnu Trandafir, Pierre Gamarra: Cuvintele vrăjite.	Să identifice faptul că scriitorul Jean Bart, în scrierea lui cu caracter autobiografic, îşi aminteşte, după multe decenii, de învăţătorul său Ion Creangă, cu un respect deosebit. Să caute trăsături ale învăţătorului prezentate în această scriere care imortalizează figura dascălului în aminitrea fostului elev. Să cunoască şi să interpreteze, asistat de profesor, şi alte opere cu aceeaşi tematică. Să participe la dezbatere, să formuleze argumente după modele literare, dar şi pe baza exemplelor luate din viaţa cotidiană.(Ce înseamnă să fii profesor bun? Relaţia profesor-elev). Să redacteze caracterizări, folosindu-se de cunoştinţele de semantică (de sinonime şi de antonime).

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Profesorul ideal, idealizare, figură pozitivă a profesorului, portret fizic şi moral, simbol, cod artistic, unitate ideatică şi afectivă, tipuri de imagini, mijloace audiovizuale.

Unitate tematică/ obiective cadru	Prietenia (prieten al copilului, al naturii, al animalelor, al cărţii…)	Total 15 ore
Cunoştinţe anterioare	Creaţii lirice şi epice despre prietenia dintre copii şi animale.
Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice	Aprofundarea inteligenţei emoţionale a copilului ca să fie capabil de prietenie adărată; dezvoltarea inteligenţei raţionale ca să înţeleagă esenţa prieteniei (încredere, generozitate, fidelitate, acceptare, sentimentul de caritate). Informaţii despre prietenia dintre personalităţi cunoscute (poeţi, scriitori, artişti plastici, compozitori). Dezvoltarea deprinderilor de producere a textului.

Cunoştinţe/	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Poezia Compunerea de Emilia Căldăraru, şi alte opere din literatura română şi literatura universală (3–4 opere). De pildă Anton Pann: Doi prieteni, Lev Tolstoi: Leul şi căţeluşa, Ştefan Octavian Iosif: Furtună, Victor Sivetidis: Cel mai bun prieten. Prietenia dintre oamenii cunoscuţi; fragment din corespondenţa lui Mihai Eminescu şi Ion Creangă. Interpretarea corectă a noţiunii de „prietenie.” Relaţii, prietenii, zugrăvirea trăsătruilor sufleteşti în operele citite. Prietenie dintre om-om, om-animal, om-natură, om-carte. Principiile adevăratei prietenii: (încredere, generozitate, iubire, sinceritate, răbdare, timp)	Să facă diferenţă dintre relaţiile bazate pe interes şi prietenia adevărată. Pe baza poeziei Compunerea elevul poate argumenta în favoarea prieteniei advărate şi împotriva prieteniei false. Să caractarizeze personajele (relaţia dintre Dena şi Violeta). Să folosească acuzarea-apărarea în legătură cu „prietenele” rivale. Să dezbată situaţiile conflictuale. Să identifice mesajul sentinţelor biblice, citatelor, zicalelor şi proverbelor româneşti şi maghiare, şi să sesizeze semnificaţiile ascunse ale acestora.(de ex.: Spune-mi ce prieteni ai, ca să-ţi spun cine eşti.). Să observe reflectarea prieteniei adevărate în relaţiile dintre copii, în comportamentul lor, în viaţa lor afectivă şi raţională, în gesturile lor. Să fie capabil să trateze conflictele, să confrunte în mod civilizat părerile pro şi contra ale partenerilor/prietenilor. Identificarea rapidă a comunicării orale şi extralingvistice ale prietenului (ale „prietenei”). Să fie capabil să producă texte, de ex.: rescrierea finalului operei studiate/citite, prezentarea caracterizării (a trăsăturilor externe şi interne). Să participe la jocuri de situaţii, în scene dramatizate, (îmi apăr prietenul pentru că el a intrat într-o încurcătură).	Limba şi literatura maghiară: Prietenii faimoase dintre Petőfi Sándor şi Arany János; Ady Endre şi Octavian Goga; Ady Endre şi Babits Mihály. Fragmente din corespondenţa lui Ady şi Goga. Studiul comparativ al zicalelor şi proverbelor cu acelaşi mesaj. Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: Ziua mondială a „cărţii”. Cultură vizuală: vizionarea filmelor despre prietenia dintre copii. Informatică: corespondenţă cu prietenul (prietena) pe internet; Căutare pe internet: prietenie dintre oameni vestiţi; Prezentări PowerPoint: „Iată cum am arătat altădată”–călătorie în timp pe baza fotogafiilor sau a unor filme video.

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Prietenie, încredere, armonie, toleranţă, fidelitate, iubire, rivalitate, „act de apărare”

Unitate tematică/ obiective cadru	Flora şi fauna	Total 15 ore
Cunoştinţe anterioare	Cunoştinţe de bază despre flora şi fauna din mediul în care trăim. Exerciţii de memorie.
Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice	Formarea şi aprofundarea atitudinii de prietenie faţă de animale. Lectura interpretativă a textelor literare şi nonliterare.

Cunoştinţe/	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Mituri, legende, povestiri biblice, de ex.: Arca lui Noe, şi alte 1-2 pilde. Câinele de Silvia Kerim ca simbol general valabil al prieteniei, al fidelităţii adevărate între om şi câine. Alte 5–6 opere (printre care şi fabule). Grigore Alexandrescu: Câinele şi măgarul; Tudor Arghezi: Tâlharul pedepsit; George Topârceanu: Balada unui greier mic; Victor Eftimiu: Cerbul cu stea în frunte; Ana Blandiana: O furnică poetă.	Să intrepreteze pilde biblice, să tragă concluzii. Să analizeze fragmentul din lectura Câinele, pe baza mai multor criterii (spaţiu, timp, acţiune, personaje; unităţi de structură ale operei). Să intrepreteze dialogul dintre „câinele” şi „vrăbiuţa”, să-şi formeze păreri proprii. Să caracterizeze prietenia dintre om şi animal (câine): iubire, fidelitate, ataşament, grijă. Să-şi formeze judecăti corecte de valoare, de ex.: animalele ca tovarăşi de viaţă şi ca atracţii (argumente). Să redacteze compuneri descriptive (câinele meu preferat sau pisica ma preferată). Dramatizarea poveştilor cu animale (cu marionete). Jocuri pentru dezvoltarea fanteziei copiilor: găsirea denumirilor animalelor în ghicitori.	Cultură şi civilizaţie românească: de ex.: legenda rândunicii; balade (haiducul şi calul său; ciobanul şi câinele său); sisteme de semnalizare în rândul animalelor. Cultură vizuală: filme, emisiuni de televiziune, desene animate. Cunoştinţe despre natură: Înţelegerea textelor despre mediu; limbajul animalelor. Dunărea, fluviul care traversează zece ţări. Cânt şi muzică: muzică instrumentală care imită cântecul păsărilor (de ex.: ciocârlia). Informatică: căutare pe internet, prezentări.

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Fabulă, poveste moralizatoare, mit, parabolă, limbajul animalelor, fidelitate, revistă despre animale.

Unitate tematică/ obiective cadru	Jocul, joaca/distracţia	Total 15 ore
Cunoştinţe anterioare	Tipuri de jocuri: jocuri individuale, jocuri în grup, jocuri pe calculator, jocuri sportive.
Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice	Pregătirea copiilor ca să-şi dea seama că jocul este o acţiune şi o creaţie. Sprijin dat copiilor pentru a deveni adult. Dezvoltarea capacităţii de judecată.Tratarea conflictelor este un teren propice pentru exersarea atitudinilor pozitive şi negative.Cunoaşterea şi respectarea regurilor de joc.

Cunoştinţe/	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Uitucul de Mircea Sântimbreanu şi alte 3–4 creaţii asemănătoare.De ex.: Mihai Eminescu: Copii eram noi amândoi, Simona Popescu: Exuvii (fragment), Mircea Eliade: Memorii, (fragment), Mircea Cărtărescu: Rem (fragment).	Să observe relaţia dintre „Mirel” şi „balonul” său personificat, şi întâmplările care vor schimba raportarea copilului la lumea din jur. Să califice, cu argumente pro şi contra, sfaturile date de către „balon”.Căutarea „cuvintelor-cheie” care indică schimbarea în bine a acţiunilor întreprinse de personajul principal. Prezentarea (orală şi în scris) a concluziilor. Înţelegerea rolului jocului în viaţa omului. Să identifice ideea că jocul poate însemna un act pozitiv, la fel şi bucurie, respectarea regurilor, creativitate, îl poate subjuga/aservi pe om (îi poate fura timpul, îi poate deforma personalitatea). Să fie capabil să participe la o dezbatere despre rolul pozitiv sau negativ al jocului. Să se pregătască pentru perioada de adult, pentru a-şi petrece raţional timpul, pentru respectarea normelor de convieţuire, pentru o viaţă ponderată. Interpretarea textelor literare şi nonliterare (de ex.: ştiri sportive).	Cultură şi civilizaţie românească: jocuri în societăţile tradiţionale şi moderne; în trecut erau păpuşi din zdrenţe, azi sunt păpuşi Barbie; jocuri de societate. Cultură vizuală: diferite jocuri sportive. Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: Jocurile Olimpice, istoria futbalului. Informatică: invitaţie la joc sau invitaţie în format e-mail. Abilităţi tehnice, mod de viaţă, abilităţi practice: confecţionarea unor jocuri (din plastilină, lemn, din castane).