Limba şi literatura româNĂ

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Jocuri individuale şi în grup, jocuri sportive, jocuri pe calculator, jocuri pentru copii, jucării, jocuri de societate, jocuri festive, reguli de joc, pasiune pentru joc, mascotă.

Unitate tematică/ obiective cadru	În universul basmelor/poveştilor (feerice/magice)	Total 15 ore
Cunoştinţe anterioare	Cunoaşterea câtorva poveşti populare şi culte. Caracterizarea personajelor pozitive şi a personajelor negative; triumful adevărului.
Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice	Identificarea motivelor specifice poveştilor. Urmărirea luptei pentru restabilirea armoniei, înţelegerea relaţiei cauză-efect. Dezvoltarea capacităţlor de analiză literară.

Cunoştinţe	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Interpretarea basmului Luntraşul lui Vasile Gurzău. Căutarea adevărului, restabilirea dreptăţii, nemurirea. Alte 3–4 poveşti (populare) din literatura română şi universală. Povestitori/autori de poveşti renumiţi din literatura universală, maghiară, română şi din literatura românilor din Ungaria: Jean de La Fontaine, Jean Claude Carrière, Petre Ispirescu, Ion Creangă, Vasile Gurzău, Mihai Purdi, Teodor Şimonca. Personaje feminine şi masculine renumite din basmele/poveştile româneşti, de ex.: Ileana Cosânzeana, Făt–Frumos, Prâslea. Tipuri de basme: poveşti/basme feerice, basme cu animale, poveşti hazlii/păcălituri. Rolul eroilor, fiinţelor şi uneltelor magice în desfăşurarea evenimentelor petrecute în poveşti.	Să urmărească atent probele la care sunt supuşi eroii basmelor, lupta dintre bine şi rău. Să identifice ideea că în basmul Luntraşul doi dintre cei trei fraţi au fost victime ale slăbiciunii lor (zgârcenie, lipsă de probitate), iar cel de-al treilea simbolizează bunătatea, înţelepciunea şi generozitatea: el va fi cel care va câştiga şi va restabili armonia. Să prezinte argumente, având în vedere rolul personajului respectiv în poveste. Să caracterizeze personajele, să evalueze acţiunile lor, să stabilească concluziile pe baza formării unor păreri tot mai evident individuale. Să analizeze basmele (asistat de profesor): amestecul de realitate şi de fantastic; povestea ca structură de compoziţie; unităţi de structură şi de conţinut, formule de incipit, de desfăşurarea evenimentelor şi de final de poveste; relaţii de timp, cauză-efect; personaje principale şi secundare; personaje care contribuie la rezolvarea conflictelor; mijloace/unelte magice… Să identifice motivele universale, naţionale şi locale, asistat de profesor, (de ex.: caracteristicile regiunilor, flora şi fauna, îndeletniciri, meserii, obiceiuri…). Să fie capabil să facă diferenţa dintre basmul popular şi cel cult. Să sesizeze semnificaţiile zicătorilor şi ghicitorilor ce apar ca formule specifice în basme. Să cunoască arta, iscusinţa povestirii bilingve. Să redacteze texte care continuă sau încheie o poveste populară. Să redacteze unele basme pe baza modelelor date. Să participe la fazele unor basme dramatizate, dezvoltarea capacităţii de participare afectivă. Să înţeleagă rolul basmelor din perspectiva dezvoltării personalităţii. Să memoreze 1-2 poveşti. Să fie în stare să povestească o întâmplare în dialect şi în limba literară.	Limba şi literatura maghiară: pe urmele eroilor renumiţi din basme; intrepretarea basmelor, explicarea textelor ale diverselor tipuri de basme. Cultură şi civilizaţie românească: cadrul prezentării poveştilor: la şezătoare, la tăiatul porcului, la serbarea onomasticii, la recrutare, la botez, la priveghi, cu prezenţa povestitorului (textul şi limbajul gesturilor). Artă dramatică şi dans: punerea în scenă a basmului, teatru de umbre, teatru de păpuşi. Cultură vizuală: filme cu poveşti, filme ilustrate, filme de animaţie. Etică: imaginea eului, autocunoaşterea, simţul dreptăţii, capacitatea de a combate/de luptă. Cunoştinţe despre natură: plante, animale. Informatică: prezentări PowerPoint.

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Biblie, mit, legendă, fantastic, formule specifice, obiecte/unelte magice, folclor, povestitori bilingvi, supunerea la probe, căutarea dreptăţii, restabilirea dreptăţii, nemurirea, tovarăşi fideli (de ex.: zâne benefice, om în vârstă, cal, câine, mioară), duşmani (fiinţe imaginare, uriaşi, vrăjitoare, drăcuşori), obiecte/unelte magice (bagheta magică, băţ încârligat), transformări/schimbări ale fiinţei, număr magic din basme, autor de basme, culegător de basme, traducere, adaptări de basme.

Unitate tematică/ obiective cadru	Anotimpurile	Total 15 ore
Cunoştinţe anterioare	Recapitularea anotimpurilor din poeziile şi cântecele populare studiate.
Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice	Prezentarea frumuseţii şi a minunilor în timpul schimbării anotimpurilor. Sesizarea semnificaţiilor poeziilor de natură, recunoaşterea caracterului mijloacelor picturale, intuirea sensului simbolic, -reflectat în diferite ramuri ale artei-, al primăverii, al verii, al toamnei şi al iernii. Dezvoltarea culturii comunicaţionale. Formarea unei scări de valori corecte şi a unor atitudini pozitive faţă de mediu.

Cunoştinţe/	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Opera lui Emil Gârleanu intitulată Frunza şi alte 1–2 opere epice, de ex.: Emil Gârleanu: Puişorii, George Şovu: Tandreţe. Câteva poezii lirice: de ex.: Vasile Alecsandri: Primăvara, Magda Isanos: Toporaşi, Otilia Cazimir: Pentru tine primăvară, Ana Blandiana: Bibliografia verii, Lucian Blaga: Vara, Octavian Goga: Toamna, Lucia Borza: Anotimpurile. Descrierea (spaţialitate, din depărtare înspre apropiere; stil dominat de substantive; sintagme în care domină adjectivele).	Să identifice şi să înţeleagă semnificaţiile ascunse ale operelor epice cu caracter liric, de ex.: destinul frunzei de copac, singurătatea ei într-o permanentă schimbare a anotimpurilor, fiind expresia existenţei umane, a existenţei periclitate de pierire/dispariţie. Să sesizeze ideile referitoare la o viaţă de calitate, de ex.: semnificaţia prieteniei (în relaţia „frunză”-„scatiu”). Să descopere atmosfera operei, bogăţia mijloacelor stilistice, caracteristicile părţilor descriptive din opere. Aprofundarea cunoştinţelor de producere de text, legate de compunerile literare descriptive: rolul descrierii în literatură: opere literare descriptive (în proză Tudor Arghezi: Un cios de primăvară; în poezie: Magda Isanos: Caisul). Să identifice diferenţele dintre compunerile de prezentare a unor întâmplări şi cele descriptive. Să descopere în textele literare şi nonliterare ideea de duplicitate, privind anotimpul „toamnă”: pe de o parte sunt prezente abundenţa, bogăţia, pe de alta singurătatea, trecerea în nefiinţă. Să cunoască şi să exerseze criteriile principale ale redactării unui jurnal (note cotidiene cu caracter subiectiv, acţiuni, întâmplări reale, folosind verbe la plural sau la persoana întâi, rolul de a păstra în memorie impresiile din copilărie şi din tinereţe).	Limba şi literatura maghiară: poezii legate de anotimpuri. Cultură vizuală: zugrăvirea toamnei în operele de artă plastică. Cultură şi civilizaţie românească: obiceiuri populare şi păcălituri legate de anotimpuri, jocuri pentru copii, calendar de ceapă (previziuni meteorologice); paparuda/rituri de provocare a ploii; obiceiuri, opere legate de sărbători şi muncile de toamnă. Cânt şi muzică: anotimpurile în cântecele populare. Cunoştinte despre natură: viaţa unei frunze, caracteristicile ei, tipuri de frunze de copaci, ştiri meteorologice. Motive de frunze pe steagurile diferitelor popoare; anotimpurile la noi acasă şi în lume. Abilităţi tehnice, mod de viaţă, abilităţi practice: decoraţii în clasă: fructele de toamnă. Informatică: e-mail, prezentări PowerPoint.

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Continent, anotimp, perioadă a zilei (răsăritul Soarelui, dimineaţa, înainte de masă, amiază, după-masă, apus de Soare, seara, noaptea, miezul nopţii), credinţe populare, calendar de ceapă.

Unitate tematică/ obiective cadru	Fenomene ale naturii	Total 15 ore
Cunoştinţe anterioare	Cunoştinţe achiziţionate la orele de cunoştinţe despre mediu şi pe baza experienţelor proprii.
Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice	Identificarea sistemului de simboluri ale fenomenelor naturii în diferitele domenii al artei. Sesizarea paralelismelor dintre peisaj/mediu şi psihic. Dezvoltarea capacităţii culegerii motivelor. Dezvoltarea capacităţii pentru a fi motivat să lupte în mod raţional pentru realizarea obiectivelor sale, să respingă concurenţa bazată pe principiul acceptării fără rezervă a autorităţii. Dezvoltarea autocunoaşterii.

Cunoştinţe	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Ghicitori legate de fenomene ale naturii. Povestiri biblice: Noe şi Potopul.Curcubeul. Legenda: Legenda crivăţului. Povestirea Vântul, Soarele şi Gerul de Bogdan Petriceicu Hasdeu; alte câteva opere din literatura clasică şi (neo) modernă. De ex.: George Topârceanu: Furtuna; Vasile Alecsandri: Tunetul; Mihai Eminescu: Ce te legeni codrule; Vasile Militaru: Ploaia şi Soarele; Grigore Vieru: Bată vântul; Tudor Arghezi: Vânt străin; Nicolae Labiş: Fulg.	Să înţeleagă că în Vântul, Soarele şi Gerul de Bogdan Petriceicu Hasdeu cele trei fenomene ale naturii (vântul, soarele, gerul) se iau la întrecere ca să afle care dintre ele are cea mai mare importanţă pentru oameni. Să interpreteze operele literare descriptive (legate de fenomene ale naturii), să exprime ciocnirile petrecute în viaţă şi în suflet (relaţia armonie-lipsă de armonie). Să facă exerciţii de memorie (2–3 poezii legate de tematica respectivă). Să adune metafore şi cuvinte onomatopeice care exprimă fenomene ale naturii (asistat de profesor). Să fie capabil să iniţieze conversaţii despre impresiile sale, despre frică (de ex.: am fost la pescuit şi brusc a venit o furtună). Autoanaliză (portret psihic). Să fie capabil să interpreteze texte care atrag atenţia asupra pericolelor (de ex.: ce-i de făcut când fulgeră, şi ce nu trebuie să faci, dacă te afli pe câmp). Să identifice frumuseţile naturii; să sesizeze pericolele iminente. Să descrie fenomenele naturii cu un vocabular tot mai variat, folosindu-se de sinonime (de ex.: vânt, crivăţ, furtună, uragan). Să interpreteze corect textele legate de ştirile, fenomenele meteorologice. Să fie capabil de lectura interpretativă a textelor nonliterare, referitoare la fenomene ale naturii. Să afişeze atitudini pozitive faţă de mediu.	Cultură vizuală: zugrăvirea fenomenelor naturii în artele plastice. Cunoştinţe despre natură: curiozităţi din lumea ştiinţelor, lectura intrepretativă a textelor nonliterare (texte din enciclopedii, texte de meteorologie.) Cultură şi civilizaţie românească: credinţe populare legate de vânt, de curcubeu. Limba şi literatura maghiară: Petőfi Sándor: Ioan Viteazul, Arany János: Toldi. Artă dramatică şi dans: limbajul gesturilor, cuvinte onomatopeice.

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Soare, fulger, ceaţă, grindină, flori de gheaţă, cuvinte onomatopeice, peisaj exterior, peisaj interior, lăcaşul sufletului, descriere, (auto)caracterizare.

Unitate tematică/ obiective cadru	Călătoria (reală-virtuală); călătorie în universul cărţilor; mijloacele de transport			Total 15 ore
Cunoştinţe anterioare	Cunoştinţe învăţate în ciclul primar, impresii legate de lectură şi de filme pe bază de experienţe proprii.
Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice	Tezirea interesului faţă de culturile diferite ale altor popoare. „Experimentarea” sentimentului ambivalent de plecare şi de revenire în sânul familiei în textele literare şi nonliterare.
Cunoştinţe		Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Biblia: Magii de la Răsărit. Legenda: Legenda Mureşului şi a Oltului. Mitul: Dedal şi Icar. Roald Dahl: Fetiţa pasionată de cărţi şi José Munoz Escamez: Oraşul norocului. Alte scrieri legate de această temă.De ex.: Marin Sorescu: La Polul Nord; La Polul Sud; Cezar Petrescu: Fram, ursul polar (fragment); Antoine de Saint–Exupéry: Micul prinţ (fragment); Victor Eftimiu: Făt-Frumos voia să plece (?); José Munoz Escamez: Oraşul norocului; George Topârceanu: Acceleratul. Călători români cu renume internaţional: Nicolae Milescu, Constantin Cantacuzino, Dinicu Golescu, Emil Racoviţă. Reprezentanţi vestiţi ai aviaţiei româneşti: Dumitru Prunariu, Traian Vuia, Henri Coandă, Aurel Vlaicu.		Să fie capabil pentru a recepta pildele cu teme biblice, pentru a trage concluziile conform particularităţilor de vârstă. Să analizeze opera Fetiţa pasionată de cărţi. Elevul să fie capabil să se compare cu figura Matildei, fetiţa care a încheiat „un contrat pe viaţă” cu cărţile. Să caute „cheia” vieţii echilibrate şi fericite –să-şi exprime păreri proprii. Să fie capabil să susţină un dialog despre viaţa în familie, să-şi formeze păreri despre concepţia părinţilor, legată de viaţă şi despre „prietenia” Matildei care a legat-o cu cărţile, şi prin care este în stare să „călătorească” în universul cunoştinţelor, ştiinţelor. Să iniţieze o dezbatere despre petrecerea timpului liber, despre rolul calculatorului în viaţa copilului (a omului) (pe bază de argumente pro şi contra). Interpretarea în grup a operei Oraşul norocului. Să caute răspunsuri la întrebarea: de ce s-a transformat băieţelul într-o persoană „cu inimă de oţel”, când a început să caute pe căi ocolite Oraşul cu noroc? Să interpreteze pe larg scena întoarcerii spre casă (lacrimile mamei îi vor îmbuna/înmuia inima copilului). Să facă o caracterizare potrivită. Să-şi dea seama că, în general, călătoriile reale sau fictive/virtuale vor lărgi orizontul cultural al omului, vor contribui la trezirea curiozităţii şi vor îmbogăţi fantezia, exprienţa de viaţă ale omului; vor crea motive în plus pentru deschiderea orizontului sufletesc, pentru receptarea altor valori. Să cunoască explorările de excepţie ale călătorilor, ale astronauţilor renumiţi; să caute modele pozitive. Să înţeleagă şi să identifice simbolurile (asistat de profesor) în textele literare (legende, nuvele), legate de diferite regiuni geografice, de patrimoniul cultural, de „minuni”. Să înţeleagă (asistat de profesor) semnificaţiile esenţiale ale unor ghiduri, jurnale, descrieri. Să redacteze compuneri descriptive (de ex.: pl. În Delta Dunării, peisaje exotice), texte convingătoare, prezentări ale unor impresii puternice.	Limba şi literatura maghiară: Petőfi Sándor: Ion Voinicul; descrieri de natură. Etică: imaginea eului, autoportret, toleranţă, solidaritate. Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: călătorii, mijloacele de transport în diverse epoci istorice; călători renumiţi din Evul Mediu (Marco Polo, Cristofor Columb, Fernando Magellan, Vasco da Gama, Amerigo Vespucci…); descoperiri, invenţii, curiozităţi legate de mijloacele de transport. Geografie: continente, regiuni, oameni, ca „minuni” de pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, a Europei. Cultură şi civilizaţie românească: diferenţe la nivel de gastronomie. Cultură vizuală: filme, redactarea materialelor pentru prezentări PowerPoint. Informatică: călătorie virtuală pe internet; scrisoare electronică/ e-mail, trimiterea scrisorilor, a felicitărilor; mesaje pe Messenger.

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Călătorie fictivă/virtuală, călătorie în trecut, călătorie în timp şi spaţiu, simbol specific, jurnal de călătorie, Patrimoniu Mondial UNESCO, anunţ/reclamă, legende geografice, legende istorice, specialităţi gastronomice.

Unitate tematică/ obiective cadru	Artistul şi opera; omul şi meseria/profesiunea, demnitatea şi conştiinţa sa profesională	Total 15 ore
Cunoştinţe anterioare	Cunoştinţe însuşite în ciclul primar legate de meserii.
Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice	Lectura şi interpretarea operelor artistice şi ale textelor nonliterare legate de relaţiile dintre oameni şi meseriile pe care le practică, dintre „artist şi opera sa“, despre conştiinţa profesională, despre abnegaţie.

Cunoştinţe	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Balada populară: Mănăstirea Argeşului.	Să-şi însuşească caracteristicile genului baladesc. Să identifice motivul jertfei.Să caute trăsături comune dintre Mănăstirea Argeşului şi balada Kőmíves Kelemen. Să redacteze analize comparative pe baza unor criterii date (asistat de profesor), conform particularităţilor de vârstă.	Limba şi literatura maghiară: balade. Etică: imaginea de sine; respectul faţă de muncă (învăţătură); voinţă, perseverenţă; individ-colectivitate. Cultură vizuală: zugrăvirea meseriilor în artele plastice. Artă dramatică şi dans: concursuri pe echipe, jocuri legate de meserii. Cultură şi civilizaţie românească: rolul îndeletnicirilor şi meseriilor vechi, al oalelor din lut în colectivităţile tradiţionale.
Călin Gruia: Olarul şi alte 4–5 opere.De ex.: Jean de La Fontaine: Oala de lut şi oala de tuci; Gianni Rodari: Ce miros au meseriile; Victor Sivetidis: Mâinile; Nicolae Grigorescu: Mama; Cicerone Theodorescu: În drum spre şcoală.	Să înţeleagă ideea că în povestea Olarul, oalele de lut ale făuritorului lor îşi prind viaţă şi îşi îmbracă trăsături umane din cauza frumuseţii lor şi datorită dragostei olarului cu care le-au făurit. Să iniţieze dialoguri şi să-şi exprime părerile despre decizia olarului în vârstă, care, în dauna ispitei, a avut tăria de a învârti în continuare roata lui de olar. Să caute răspuns la întrebarea: olarul ar fi fost oare fericit în curtea regelui? Să participe la dialoguri pentru dezvoltarea vocabularului şi a judecăţii de valoare, cu participarea mai multor parteneri, despre îndeletnicirile străvechi ale poporului român şi maghiar, despre meseriile înaintaşilor; despre conştiinţa lor profesională, despre sârguinţa lor, respectul lor faţă de muncă, despre relaţia individ-colectivitate. Să fie capabil să facă legătura dintre meserii, îndeletniciri şi anumite aspecte caracteristice ale lor. Să-şi dezvolte vocabularul cu ajutorul sinonimelor. Să facă conexiuni, (asistat de profesor), dintre cunoştinţele de literatură, de istorie, de cultură şi civilizaţie românească şi de geografie. Să identifice ideea că toate meseriile joacă un rol important în viaţa colectivităţii. Să redacteze compuneri cu titlul: Ce meserie îmi aleg când voi fi adult? Să citească şi să redacteze texte nonliterare (de ex.: anunţuri, materiale de reclame.