Limbajul Assembler abc-doar

destinatie.Poate efectua operatii intre registrii generali,intre registrii

de procesor si variabilele de memorie,intre registrii generali si cei de

adresa etc.Operatia se poate executa doar daca sursa si destinatia sunt

de acelasi tip de data (byte la byte,word la word etc.).Este probabil cea

mai uzitata instructiune si a fost deja exemplificata extensiv (vezi toate

exemplele precedente).
XCHG - inlocuieste reciproc cei doi operanzi (permuteaza reciproc).Ca

rezultat sursa va primi valoarea destinatiei si reciproc.Ordinea celor

doi operanzi nu conteaza.Se poate utiliza pentru date de tip byte,word,

sau dword,atat intre variabile cat si intre registri,sau intre registri

si variabile de memorie (poate introduce date din memorie in registri sau

din registri in memorie).

EXEMPLU: program assmb27;

uses WinCRT;

var nr1,nr2:word;

begin

asm

mov ax,333

mov bx,777

xchg ax,bx

xchg bx,nr1

xchg ax,nr2

end;

writeln('valoarea preluata de nr1 este: ',nr1);

writeln('valoarea preluata de nr2 este: ',nr2);

end.

La fel ca si MOV este destinata mai ales pentru a face schimb de date

intre procesor si memoria fizica.In cazul unui grup de procesoare de

acelasi fel,impreuna cu instructiunile I/O se poate utiliza pentru ope-

ratiile de colaborare dintre procesoare (trimite si/sau primeste date de

la un alt procesor,cu sau fara intermedierea memoriei fizice).
PUSH - transfera datele de la sursa in stiva de memorie interna a

procesorului.Ca rezultat al operatiei,datele din sursa vor fi arhivate

in varful stivei,iar pointerul de stiva va fi decrementat cu dimensiunea

datelor (SP=SP-tipul de data).Sursa poate fi o variabila de memorie,un

registru general sau de adresa sau o valoare imediata (byte,word,dword).


-38-

EXEMPLU: program assmb28;

uses WinCRT;

var nr1:word;

begin

asm

mov ax,77

push ax

pop bx

mov nr1,bx

end;

writeln('numarul preluat din stiva este: ',nr1);

end.

(vezi si POP)
POP - transfera datele din stiva de memorie,la destinatia specificata

(vezi exemplul de mai sus).Este operatia complementara pentru PUSH.Dupa

efectuarea operatiei,incrementeaza valoarea pointerului de stiva (SP)

cu o valoare egala cu tipul de data(SP=SP+tipul de data).Destinatia

datelor poate fi o variabila de memorie,un registru general sau un regis-

tru de adresa.In cazul operatiilor succesive,se aplica regula LIFO (last

in first out),care este valabila pentru toate operatiile asupra stivei.

EXEMPLU: program assmb29;

uses WinCRT;

var nr1,nr2,nr3:word;

begin

asm

push 0

mov ax,55

push ax

push 99

pop nr1

pop nr2

pop nr3

end;

writeln('Primul numar extras din stiva este: ',nr1);

writeln('Al doilea numar extras din stiva = ',nr2);

writeln('Al treilea numar extras din stiva = ',nr3);

end.

Observati ca numarul 0 care a fost primul numar introdus in stiva este

extras doar dupa a treia operatie POP,respectiv este ultimul numar

extras din stiva.Aceast regula determina ordinea in care se vor introduce

datele in stiva,atunci cand se efectueaza operatii succesive.Astfel,pentru

a ajunge la numarul zero,trebuiesc efectuate trei operatii de tip POP,in

care datele extrase fie se pierd,fie vor fi salvate in variabile de me-

morie si registri si apoi vor fi reintroduse in stiva cu PUSH.Pentru a

evita operatiile complicate de reorganizare a stivei,este bine ca datele

sa fie introduse in stiva astfel incat sa poata fi extrase in ordinea in

care vor fi necesare pentru opratiile derulate.In acest scop,este bine

sa schematizati algoritmul de introducere si respectiv de extragere a

datelor,inainte de a trece la efectuarea operatiilor efective.In acest

mod,puteti economisi un numar mare de operatii inutile.


-39-

Pentru a determina gradul de ocupare a stivei,si pozitia actuala din

interiorul stivei se pot utiliza pointerul de stiva SP si pointerul spre

baza stivei BP.Pointerul spre baza stivei este constant si exprima in

acelasi timp si dimensiunea stivei.Diferenta dintre pointerul de stiva

si pointerul spre baza stivei exprima gradul de ocupare a stivei (se

mai numeste si deplasament intern in cadrul stivei).

EXEMPLU: program assmb30

uses WinCRT;

var nr1,nr2,nr3:word;

begin

asm

mov nr1,SP

push 77

push 55

push ax

push 19

mov nr2,SP

mov cx,BP

sub cx,SP

mov nr3,cx

end;

writeln('valoarea initiala a stivei este: ',nr1);

writeln('valoarea finala a stivei este: ',nr2);

writeln('deplasamentul in stiva este: ',nr3,' bytes');

end.

Stiva poate fi utilizata si in locul unor variabile de memorie,pentru

a putea efectua un numar oarecare de operatii succesive,fara sa mai fie

nevoie de o variabile auxiliare pentru pastrarea rezultatelor partiale.

Acest gen de operatii este util in situatiile de "memorie la limita".

EXEMPLU: program assmb31;

uses WinCRT;

var a,b,c:word;

begin

asm

push 77+39

pop a

add a,84

push a

pop b

add b,55

push b

pop c

end;

writeln('Valoarea finala este: ',c);

end.

In exemplul de mai sus,am utilizat stiva doar pentru valorile temporare.

Observati insa ca puteam efectua toate operatiile fara ajutorul nici unei

variabile de memorie,utilizand doar stiva si registrii de procesor.Acest

gen de operatii poate fi util in situatii limita din etapa de depanare

a programelor (stiva poate prelua si apoi returna un numar mare de valori

fara sa fie necesara nici o variabila de memorie).


-40-

Instructiunile pushf si popf sunt asemenatoare cu push si pop,dar sunt

utilizate pentru salvarea in stiva a registrului FLAGS si respectiv pentru

resetarea registrului FLAGS utilizand valorile arhivate in stiva.

PUSF - scade pointerul de stiva cu 2 bytes si salveaza word-ul cel mai

putin semnificativ din registrul FLAGS in stiva (low word).

POPF -reseteaza registrul FLAGS cu valoarea preluata din stiva si apoi

incrementeaza valoarea pointerului SP cu doi bytes(elibereaza stiva).

Acest gen de operatie este recomandabil atunci cand doriti sa reveniti la

o anumita configuratie a registrului FLAGS,dupa ce a-ti efectuat o serie

de operatii in care registrul FLAGS a fost modificat.

EXEMPLU: program assmb32;

uses WinCRT;

var nr1:word;

b1,b2:byte;

begin

asm

pushf

mov bx,-17

lahf

mov b1,ah

mov ah,0

sahf

mov bx,133

lahf

mov b2,ah

popf

end;

writeln('Valoarea registrului AH este: ',b1);

writeln('Valoarea registrului AH este: ',b2);

end.

In exemplul de mai sus,dupa ce am salvat registrul FLAGS,am transferat

in registrul bx,valoarea -17.Ca rezultat,datorita faptului ca -17 este

o valoare negativa,bitul de semn din registrul FLAGS,denumit SF (bitul 7)

a primit valoarea 1.Pentru a verifica acest fapt,am apelat instructiunea

lahf,care copiaza SF,ZF,AF,PF si CF din FLAGS in AH (mai exact in bitii

7,6,4,2 si 0 in valoarea de 1 byte a registrului AH).Apoi am copiat

valoarea din registrul AH in variabila b1.La afisarea acestei variabile,

se returneaza valoarea 131.Numarul zecimal 131,scris binar este:

1000 0011

adica,citind de la coada la cap,bitul 0 este 1,bitul 1 este 1,bitul 2 este

0....bitul 7 este 1(deci SF este setat 1-rezulta ca numarul este negativ).

In continuare am adus la zero registrul AH si apoi am salvat aceste valori

in registrul FLAGS cu ajutorul instructiunii sahf.Ca rezultat registrul

FLAGS va avea configuratia: 0000 0000.Apoi am salvat in registrul bx o

valoare pozitiva oarecare si am preluat din nou registrul AH in variabila

b2.La afisare,variabila b2 returneaza 2,care in reprezentare binara este:

0000 0010

adica toti biti de stare(0,2,4,6 si 7) sunt zero (bitul 1 nu conteaza).

La final am restaurat valoarea initiala a registrului FLAGS cu valorile

preluate din stiva,cu ajutorul instructiunii popf.

Verificati valoarea registrului FLAGS,dupa diverse operatii aritmetice.


-41-

INSTRUCTIUNI PENTRU CONTROLUL REGISTRULUI FLAGS

-sunt destinate pentru a modifica direct valoarea bitilor de stare din

registrul FLAGS.Instructiunile din aceasta categorie sunt:pushf,popf,

stc,clc,std,cld,sti,cli,lahf si sahf.Instructiunile de acest tip nu au

operanzi.Pushf si popf au fost deja prezemtate (vezi exemplul anterior).

LAHF copiaza flag-urile SF,ZF,AF,PF si CF in registrul AH,ocupand bitii

de stare 0,2,4,6 si 7.

SAHF efectueaza operatia inversa,respectiv salveaza valoarea bitilor de

stare 0,2,4,6 si 7 in flag-urile CF,PF,AF,ZF si ZF din registrul FLAGS.

EXEMPLU: program asasmb33;

uses WinCRT;

var b1,b2:byte;

begin

asm

mov ah,131

sahf

mov bx,55

lahf

mov b1,ah

add bx,77

test bx,ax

lahf

mov b2,ah

end;

writeln('registrul AH este: ',b1);

writeln('registrul AH este: ',b2);

end.

Valorile returnate sunt: 131 ,adica 1000 0011 si 22,adica 0001 0110 .

STC seteaza flagul CF la valoarea 1 iar CLC seteaza flagul CF la zero.

STD seteaza flagul DF la valoarea 1 iar CLD seteaza flagul DF la zero.

STI seteaza flagul IF la valoarea 1 iar CLI seteaza flagul IF la sero.

EXEMPLU: program assmb34;

uses WinCRT,WinProcs;

var nr1:word;

b1,b2:byte;

begin

asm

mov ah,0

sahf

stc

std

sti

pushf

pop nr1

end;

b1:=HIBYTE(nr1);

b2:=LOBYTE(nr1);

writeln('byte-ul superior 8-15 din FLAGS este: ',b1);

writeln('byte-ul inferior 0-7 din FLAGS este: ',b2);

end.

Valorile returnate sunt 6 si 3.Deci FLAG este(6:3),adica 00000110 00000011


-42-

Alte instructiuni pentru registrul FLAGS sunt cmc,care seteaza flagul

CF la valoarea complementara (0 daca este 1 sau 1 daca este 0) si res-

pectiv instructiunea TEST destinatie,sursa care efectueaza operatia

logica AND asupra flag-urilor OF,SF,ZF,PF si CF.

Registrul FLAGS si instructiunile care opereaza asupra sa,au un rol

important mai ales pentru functiile si utilitarele destinate pentru ana-

liza si depanarea programelor.Valoarea bitilor de stare din registrul

FLAGS detecteaza nivelul de program la care s-a atrecurat o eroare de

calcul,o valoare in afara domeniului de reprezentare (overflow) sau

o eroare de semn,etc.

Registrul FLAGS este utilizat si pentru programarea rutinelor auto-

mate de setare ale unor functii,pentru utilitarele plug-and-play etc.

Pentru a intelege cat mai usor operatiile efectuate,verificati de fiecare

data valorile returnate,pentru modul lor de reprezentare binara.

Pentru o reprezentare mai intuitiva,va puteti imagina faptul ca

FLAGS este un procesor cu 16 linii de adresa iar dintre acestea,liniile

0,2,4,6,7,8,9,10 si 11 formeaza flag-urile CF,FP,AF,ZF,SF,TF,IF,DF si OF.

Pentru orice operatie neclara,desenati pe o hartie cu patratele semnalul

binar,la intrarea si la iesirea din procesor.

EXEMPLU:

OPERATII

INTRARE DATE

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

___|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|___ AH=255

| CF PF AF ZF SF TF IF DF OF | SAHF

| | STD

| | STI

| CF PF AF ZF SF TF IF DF OF |

|___________________________________________________|

| | | | | | | | | | | | | | | |

1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0
IESIRE DATE
Prin cele trei operatii de mai sus,am setat tot byte-ul inferior la va-

loarea 1 (255 binar este 1111 1111 iar SAHF incarca tot byte-ul inferior)

respectiv STD si STI seteaza bitii 9 si 10 la valoarea 1 .
INSTRUCTIUNI PENTRU CONVERSIA DATELOR
Permit schimbarea tipului de data.Pentru procesorul 8086 se pot apela

instructiunile cbw si cwd,care convertesc un byte intr-un word si respec-

tiv un word intr-un dword.Procesoarele 80386 accepta si instructiunile

cdq (dword in qword) si movsx(care conversteste un btye direct in dword).

Se utilizeaza pentru a realiza compatibilitatea dintre serii de date ar-

hivate in format diferit(Exemplu: pentru a utiliza o banca de date arhi-

vate in format de 32 de biti,cu un program care lucreaza pe 64 de biti).

CBW -converteste o data de tip byte intr-o data de tip word,in registrul

AX.Ca rezultat,data de tip word va mentine valoarea din registrul AL,

iar AH va fi "adus la zero"(se sterg datele din AH).


-43-

EXEMPLU: program assmb35;

uses WinCRT;

var b1:byte;

w1:word;

begin

b1:=33;

asm

mov AL,b1

mob AH,22

cbw

mov w1,AX

mov b1,AH

end;

writeln('dupa conversie numarul rezultat este: ',w1);

writeln('iar registrul AH este: ',b1);

end.

Practic,registrul AL a fost "extins" la intregul registru AX.

(EXEMPLU: 0001 0110 devine 0000 0000 0001 0110 )

CWD - converteste o valoare de tip word,la o valoare de tip dword(adica

16 biti la 32 de biti).Rezultatul va ocupa ambii registrii AX si DX

si va pastra valoarea registrului AX in timp ce DX va fi "adus la

zero" (datele din DX se sterg).

EXEMPLU: program assmb36;

uses WinCRT;

var dw1,dw2:word;

begin

asm

mov AX,299

mov DX,555

cwd

mov dw1,AX

mov dw2,DX

end;

writeln('valoarea registrului AX este: ',dw1);

writeln('valoarea registrului DX este: ',dw2);

end.

Pentru a nu pierde date in timpul conversiei,este bine ca datele din

registrul auxiliar (AH si respectiv DX ) sa fie valorificate inaintea

operatiei de conversie.

Conversia se poate face si prin extensia semnului,caz in care registrul

auxiliar va contine semnul numarului.Exemplu: AH in loc sa fie "adus la

zero" va mentine semnul numarului din AL,practic,fiecare bit va contine

valoarea flag-ului de semn,adica bitul 7 din registrul FLAGS.In acest caz,

registrul auxiliar va fi umplut fie cu 0 fie cu 1.
INSTRUCTIUNI ARITMETICE BINARE

Efectueaza operatii aritmetice simple de adunare,scadere,inmultire si

impartire.Instructiunile din acest grup sunt: add,adc,inc,dec,sub,sbb,

cmp,neg,xadd,mul,imul,div si idiv.Toate aceste instructiuni opereaza

atat cu registri si valori imediate cat si cu variabile de memorie,dar

cel putin unul dintre operanzi trebuie sa nu fie o variabila de memorie.


-44-

ADD d,s -adauga valoarea din operandul sursa (s) la valoarea din operandul

de destinatie (d).Ca rezultat,operandul de destinatie (d) va contine

suma valorilor din cei doi operanzi.Daca valoarea rezultata este

in afara domeniului de reprezentare,seteaza automat flag-ul CF.

Nu se pot efectua operatii intre doua variabile de memorie,in rest

se pot face toate combinatiile intre registri,variabile si constante.

EXEMPLU: program assmb37;

uses WinCRT;

var nr1:word;

begin

asm

mov ax,33

mov bx,57

add ax,-19

add bx,-43

add ax,bx

mov nr1,ax

add nr1,23+46

end;

writeln('rezultatul final este: ',nr1);

end.

ADC d,s -este operatia "add with carry".Este identica cu ADD,dar adauga

la suma celor doi operanzi si valoarea flag-ului CF (carry flag).Ca

rezultat,atunci cand flagul CF este setat (1),rezultatul va fi suma

celor doi operanzi plus 1 (Exemplu: 1 +1 =3):

EXEMPLU: program assmb38;

uses WinCRT;

var nr1:word;

begin

asm

mov ax,1

stc

adc ax,1

mov nr1,ax

end;

writeln('rezultatul este: ',nr1);

end.

Rezultatul operatiei este influentat da valoarea flagului CF.Prin combi-

narea unui numar oarecare de instructiuni ADC la care sursa are valoarea

zero,se pot obtine valori diferite,in functie de setarea flagului CF.

Acest gen de algoritimi se pot utiliza pentru a obtine un set de variante

in functie da valoarea flag-ului.Se utilizeaza mai ales pentru programele

de depanare si setare automata.

INC d -adauga 1 la valoarea de destinatie (d).Aceasta instructiune nu

afecteaza flag-ul CF (chiar daca se depaseste setul de valori repre-

zentabile).Destinatia poate fi un registru general sau o variabila de

memorie iar valoarea din operandul de destinatie poate fi de tip

byte,word sau dword.Se utilizeaza mai ales in interiorul unor bucle

de repetitie,in care valoarea creste progresiv pana cand se ajunge la

pragul de iesire din bucla (Exemplu: verificarea succesiva a unui set

de valori,fata de o conditie fixa).


-45-

EXEMPLU: program assmb39;

uses WinCRT;

var nr1:word;

begin

while nr1 < 20 do

asm

mov ax,nr1

inc ax

mov nr1,ax

end;

writeln('rezultatul este: ',nr1);

end.

SUB d,s -este operatia inversa fata de ADD.Scade valoarea sursei din va-

loarea operandului de destinatie.Daca rezultatul necesita "un impru-

mut" (este mai mic decat zero),seteaza flagul CF (la valoarea 1).

Regulile sunt identice cu cele de la ADD(nu se pot efectua operatii

intre doua variabile de memorie).Efectueaza o scadere simpla:

EXEMPLU: program assmb40;

uses WinCRT;

var nr1:word;

begin

asm

mov ax,33

sub ax,32

mov nr1,ax

end;

writeln('rezultatul este: ',nr1);

end.

SBB d,s -este operatia "subbstract with borrow".Este identica cu SUB dar

scade din destinatie si valoarea flag-ului CF.Daca CF este 1,rezul-

tatul obtinut va fi mai mic cu o unitate decat cel returnat de SUB.

EXEMPLU: program assmb41;

uses WinCRT;

var nr1:word

begin

asm