Listă de figuri 1 Listă de tabele 2

I.2.3. Personalitatea geografică a orașului Ocna Mureș și a zonei de contiguitate

• 
  Particularități fizico-geografice
  

Geografic, orașul Ocna Mureș, alături de localitățile componente, este situat în Culoarul Depresionar Alba Iulia - Turda, la contactul dintre două mari unități de relief: Munții Apuseni (în vest) și Podișul Târnavelor (în est).

Zona orașului Ocna Mureș posedă un relief variat, modelat în principal de valea Mureșului și afluenții tributari acestuia. Relieful actual este în mare parte rezultatul mișcărilor de basculare a stratelor sedimentare neogene datorită diapirismului sării și a eroziunii accentuate a rețelei hidrografice aferente, suprapuse peste formațiuni sedimentare fragile. Atitudinile maxime depășesc cu puțin 500 m, principalele vârfuri fiind: Coasta Zăpozii (522 m), Coasta Pădurea Popilor (532 m), Dealul Banţa (524 m) etc.

Din punct de vedere al tipologiei reliefului se pun în evidență două forme majore de relief: relieful fluviatil și relieful de dealuri joase. La acestea se adaugă mezo și microforme de relief rezultate din combinarea factorilor locali cu cei generali de geneză și modelare orografică. Relieful fluviatil este dezvoltat preponderent în valea Mureșului, unde sunt puse în evidență toate formele caracteristice acestui tip: meandre, belciuge, popine, renii, eroziune în mal, microdepresiuni de tasare și areale de gonflare pe lentilele argilo-prăfoase.

În ceea ce privește relieful de dealuri joase se poate afirma faptul că dealurile Ocnei Mureș au o dispunere semicirculară, ieșind în evidență printr-un pronunțat caracter denudațional. Doar câteva culmi mai păstrează suprafețe structurale, date de prezența depozitelor pannoniene.

Relieful din zona orașului Ocna Mureș este pus în evidență de prezența Dealurile_Aiudului'>Culoarului Mureșului, Dealurile Aiudului şi Podişul Lopadei. Lunca Mureșului este dispusă preponderent de partea dreaptă a râului, albia minoră a Mureșului fiind bine dezvoltată mai ales în zona Războieni - Cetate. Principala caracteristică a teraselor Mureșului este poziția lor asimetrică în cadrul văii și alternanța asimetriei datorată mai multor factori. Terasele medii și inferioare apar doar în câteva puncte pe partea stângă a Mureșului (Uioara de Sus, Micoșlaca). Dealurile din sud au un aspect prelung, însă destul de fragmentat, datorită diverselor procese de versant.

Structura litologică se impune prin prezența microdepresiunii de disoluție Ocna Mureș. Este important să menționăm faptul că suprafața totală a masivului diapir de pe teritoriul orașului Ocna Mureș este de 8,5 km², având grosimi de peste 1800 m și adâncimi cuprinse între 0-2 km.

Pentru o mai bună conturare a particularităţilor reliefului orașului Ocna Mureș, menţionăm foarte sintetic câteva elemente orografice la nivelul judeţului Alba. Peste jumătate din suprafaţa judeţului Alba este reprezentată de formele înalte de relief, zona montană ocupând 52%, urmată de zonele de podiş şi dealuri (26%) şi zonele de câmpie, inclusiv luncile râurilor (22%). Partea nordică a județului este reprezentată de Munții Apuseni (cu depresiuni montane precum: Zlatna, Abrud şi Câmpeni), care sunt delimitați în sud (zona centrală a județului) de culoarul depresionar al Mureșului (parţial Culoarul Orăștiei și Culoarul Alba Iulia - Turda) în cadrul căruia se remarcă lunca extinsă și terasele Mureșului, continuate spre sud de un relief colinar, în unele locuri cu caracteristici piemontane. Podișul Transilvaniei (cu Podişul Secaşelor şi Podişul Târnavelor) ce formează partea de est a județului se remarcă printr-un relief colinar cu înălțimi cuprinse între 400-500 m, fragmentat de văi largi cu lunci și terase, dominant uneori de versanți cuestici afectați de alunecări de teren și procese de ravenații. Partea de sud a județului este reprezentată de Munții Șureanu ce aparțin Carpaților Meridionali.

Figură Harta fizico-geografică a orașului Ocna Mureș

Principalele resursele naturale sunt: sarea, bentonita, roci de construcţii (nisipuri, pietrişuri, marne, argile etc.) O altă resursă o reprezintă apele minerale clorurate și sodice din lacurile existente în locul vechilor saline, aceste ape având o concentrație deosebit de mare, 266 grame/litru, şi putând fi utilizate în tratarea diferitelor afecțiuni medicale, precum cele reumatice, neurologice periferice, ginecologice, posttraumatismale.

Înainte de a menţiona câteva aspecte privind masivul de sare de la Ocna Mureș, este important să precizăm faptul că principalele formaţiuni cu sare din Depresiunea Colinară a Transilvaniei sunt la: Praid, Sovata, Turda, Ocna Mureş, Ocna, Dejului, Ocna Sibiului, Cojocna, Jabeniţa etc. În prezent, în Depresiunea Colinară a Transilvaniei se mai exploatează sarea doar în zăcămintele la Praid şi Ocna Dej, pe cale uscată şi la Ocna Mureş prin metoda de exploatare în soluţie.

Masivul de sare de la Ocna Mureș este situat pe malul stâng al Mureşului şi se remarcă în zona axială a anticlinalului Ocna Dej – Sacălaia – Sic – Gădălin – Cojocna – Turda – Ocna Mureş. Contactul direct al sării geme cu apele cantonate în stratul acvifer din zona de aflorare a zăcământului a dus la dezvoltarea fenomenelor carstice superficiale. Geneza complexului lacustru din Ocna Mureş este una de natură antropică, lacurile de aici fiind rezultatul unor surpări şi prăbuşiri repetate ale tavanului vechilor galerii miniere şi umplerea cu apă a golurilor formate. Procesul de degradare a masivului de sare din Ocna Mureş a fost dezvoltat şi accelerat, în mare parte, de exploatările neraţionale ale zăcămintelor de sare, cărora li s-au adăugat şi condițiile naturale precum porozitatea mare a sării şi prezenţa unui număr crescut de intercalaţii grezoase şi marno-argiloase.⁸

În ceea ce priveşte resursele regenerabile de energie din Ocna Mureş, cel mai mare potenţial îl are energia solară și producerea de biomasă.

Orașul Ocna Mureș are un climat continental moderat, cu o temperatură medie anuală de 9⁰C (cunoscută și sub denumirea de ”izoterma viței-de-vie), cu precipitaţii medii de 500-600 mm-an, cu veri calde (peste 20⁰C în iulie) și cu ierni reci (-4⁰C în ianuarie).

Din punct de vedere hidrografic, resursele de apă din Culoarul Mijlociul al Mureșului sunt formate din rețeaua de râuri (permanente și temporare), izvoare și din apele freatice și de adâncime. Principalul râu care traversează oraşul Ocna Mureş este Mureşul. Râul Mureș are în cadrul culoarului depresionar o lungime de aproximativ 55 km, o pantă medie de 0,55-0,75 m/km și un coeficient mediu de sinuozitate de 2.9, acești indicatori punând în evidență un coeficient mediu de meandrare și pantă mică de curgere. Celelalte cursuri hidrologic din cadrul teritoriului administrativ al orașului Ocna Mureș sunt de talie mică și au un caracter local.

Diversitatea condițiilor petrografice și ale reliefului au permis formarea unor rezerve de ape subterane, cu strate acvifere bogate și de bună calitate, majoritatea utilizate prin captări. Menționăm că lunca râului Mureș are stratul freatic aproape de suprafață, aflat în legătură directă cu nivelul acestuia și îndeplinind rolul de reglator freatic.

Pe teritoriul administrativ al orașului Ocna Mureș se află situat un complex lacustru sărat format pe masivul diapiric Ocna Mureș, localizat pe partea stângă a râului Mureș în interiorul intravilanului. În cadrul masivului se evidențiază sectorul de aflorare la zi a diapirului, ce înglobează lacurile, având o suprafață de 0,3 km², cu tendință de dezvoltare. Întrucât cuvetele sunt extinse și în afara zonei de aflorare, în sterilul marnos, suprafața teritoriului care include complexul de lacuri este de fapt de 0,42 km². Complexul lacustru Ocna Mureș are o geneză antropică, fiind rezultatul unor surpări și prăbușiri repetate ale platformelor vechilor galerii ale salinelor și al umplerii cu apă a golurilor formate. Denumirile acestor lacuri sunt: L. Ferdinand (cu un diametru de peste 120 de m și o adâncime de 44 m) , L. Francisc (cu adâncime de 13 m), L. Iosif, L. Ștefania (cu adâncime de 63,5 m), L. 6 Martie, L. 1 Mai, L. Minelor Romane Nord, L. Minelor Romane Sud.

Figură Evoluția configurației complexului lacustru din orașul Ocna Mureș în perioada 1954-2000

(Sursa: Mircea Alexe, 2010⁹)

• 
  Riscuri și catastrofe
  

• 
  Principalele riscuri naturale și antropice
  

Conform hărţii de mai jos, cele mai importante riscuri naturale şi antropice sunt localizate în partea central sudică a unităţii administrativ-teritoriale Ocna Mureş, fiind definite de alunecări de teren active şi potenţiale. În zona culoarului Mureş există un risc mediu de inundabilitate.

Figură Harta localizării riscurilor geografice în Orașul Ocna Mureș

(Sursa: P:U.G. 2012)

• 
  Principalele catastrofe din ultimul secol
  

Până la mijlocul secolului al XIX-lea râul Mureș curgea în imediata apropiere a masivului de sare. Din cauza pagubelor produse minelor de sare în timpul deselor inundații ale Mureșului, în anii 50 ai secolului al XIX-lea albia Mureșului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. Totuși, în anul 1912 s-a produs o inundație catastrofală a Mureșului, apele pătrunzând în unele dintre minele vechi, provocând surpări ale tavanelor acestora, cu apariția la suprafața terenului a unor pâlnii și cratere de mari dimensiuni, care au afectat și zonele locuite învecinate. Spre evitarea extinderii prăbușirilor minelor vechi, în anul 1952 s-a hotărât umplerea tuturor cavernelor și craterelor formate deasupra fostelor mine Romane, Iosif, Francisc, Ferdinand, Regina Maria și Principele Nicolae, cu saramură concentrată.¹⁰

Catastrofa din 1978 s-a produs în urma avariilor tehnice la mai multe sonde și prin încercarea de remediere a acestora (prin pompare de apă), astfel Salina Ocna Mureș nemaifiind în stare să furnizeze cantitățile necesare de sare în soluție uzinei de produse sodice UPSOM din localitate. Această catastrofă minieră a dus la sistarea definitivă a exploatării sării în stare solidă la Ocna Mureș, după milenii de activitate aproape neîntreruptă.

În luna decembrie 2008, în urma ploilor abundente s-a declanșat un fenomen de alunecare de teren pe raza orașului Ocna Mureș, în zona Dealului Banța, care a dislocat o suprafață de teren de aproximativ 9000 m², ce a pus în pericol un releu de telefonie mobilă.

În luna iulie 2010, pe fondul precipitațiilor abundente și a infiltrării apei s-au produs alunecări de teren în orașul Ocna Mureș, pe Dealul Banța, pe o suprafață de 400 m². Au fost puse în pericol construcții din incinta școlii, o unitate de alimentație publică, o linie de alimentare cu energie electrică și un drum de acces în zonă.

O altă catastrofă s-a produs în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2010 la ora 02:00, cauza acesteia fiind probabil neetanșeitatea coloanei prin care se introducea în subteran apă dulce sub presiune, la una din sondele învecinate. Au fost distruse 3 clădiri (inclusiv un Magazinul Plus) și au fost avariate străzile limitrofe M. Eminescu și N. Iorga. În centrul zonei afectate, din zona sud-estică a masivului de sare s-a format un crater umplut cu apă cu diametrul de cca 200 m și adâncimea de cca 10 m. Volumul lacului nou format este de aproximativ 100.000 mc.¹¹

Puncte tari Conectivitate relativ bună cu sistemul de localități și cu arealul învecinat Utilizarea prin captări ale rezervelor de apă subterane

Puncte slabe Declinul combinatului după 1990, cu toate costurile economice și sociale aferente Sistarea definitivă a exploatării de sare, în urma catastrofei miniere din 1978

Oportunități Poziția geografică și situarea pe axe importante de transport Existența abundentă a mineralului de sare, ca principal motor economic și „carte de vizită a orașului” Resursele naturale: sare, bentonită, roci de construcții, ape minerale clorurate și sodice (utile în tratarea anumitor afecțiuni medicale) Potențial de resurse regenerabile (energia solară și producerea de biomasă) Stratul freatic al Mureșului aproape de suprafață – favorabil din punctul de vedere al posibilităților de captare Rezerve de apă subterane, cu strate acvifere bogate și de bună calitate Existența complexului lacustru sărat (cu geneză antropică) format pe masivul de sare

Amenințări Exploatările neraționale ale zăcămintelor saline, care au dus la degradarea accelerată a masivului de sare Riscuri naturale și antropice (alunecări de teren active și potențiale, risc mediu de inundabilitate, tasări și scufundări care afectează structura clădirilor) Stratul freatic al Mureșului aproape de suprafață – nefavorabil din punct de vedere al dizolvărilor continue și necontrolate a spinării sării