Listă de figuri 1 Listă de tabele 2

I.2.4. Analiza SWOT - caracteristici generale ale orașului și elemente fizico-geografice

I.3. Elemente de dinamică și dezvoltare teritorială. Echiparea teritoriului oraşului Ocna Mureş

I.3.1. Orașul Ocna Mureș în sistemul de localități la nivel zonal, județean, regional și național

În cadrul rețelei de localități din România, orașul Ocna Mureș face parte din categoria localităților de rang III, conform Legii Nr. 351 publicată în Monitorul Oficial Nr. 408 din data 07/24/2001.

Așezările urbane de rang II (municipii) situate în Culoarul Depresionar Alba Iulia - Turda sunt: Alba Iulia, Turda, Câmpia Turzii și Aiud, iar cele de rang III (orașe) sunt: Ocna Mureș și Teiuș.¹² Nu există așezări urbane de rang 0 și I situate în acest culoar depresionar.

Tipurile de relații dintre Ocna Mureș și centrele urbane din Culoarul Depresionar Alba Iulia - Turda sunt: relații de subordonare cu municipiul Alba Iulia, relații competitive cu municipiul Aiud și orașul Teiuș, relații de independență cu municipiul Turda și cu orașul Câmpia Turzii.¹³

La nivel microregional, orașul Ocna Mureș face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Alba de Jos” care cuprinde următoarele unități administrativ-teritoriale: municipiul Aiud, orașele Ocna Mureș, Teiuș și comunele: Lunca Mureșului, Unirea, Noșlac, Fărău, Hopârta, Mirăslău, Lopadea Nouă, Rădești, Livezile, Râmeț, Rimetea, Ponor și Stremț.

La nivelul judeţului Alba, exceptând reşedinţa de judeţ şi cele 3 municipii, din punct de vedere demografic oraşul Ocna Mureş ocupă locul 2 după oraşul Cugir (peste 25000 de locuitori), restul oraşelor având sub 10000 de locuitori: Zlatna, Câmpeni, Teiuş, Abrud şi Baia de Arieş.

La nivelul Regiunii Centru precum şi la nivelul României, oraşul Ocna Mureş are o importanţă redusă în sistemul de localităţi.

I.3.2. Indicatori cheie în analiza teritorială a orașului Ocna Mureș

Există o serie de indicatori care pot oferi informații referitoare la diferite aspecte teritoriale, aceștia fiind utili în conturarea unei imagini sintetice cu privire la realitatea teritorială și dinamica acesteia, care la rândul ei poate fi un real suport în stabilirea unor direcții potrivite de dezvoltare durabilă.

În secţiunea de faţă s-au ales cinci indicatori care, analizaţi într-o succesiune logică, pot contura o primă imagine vizuală, cuprinzând în aceleași timp şi cele trei mari componente ale unui oraş (componenta teritorială, demografică şi cea economică). Primul indicator este o combinaţie integrată de indicatori pentru cele trei componente majore ale oraşului, iar următorii sunt axaţi pe dinamica şi polarizarea urbană.

Un indicator sintetic relevant este Indicele de funcționalitate urbană, care permite o poziționare a orașului Ocna Mureș în sistemul urban al Românei. Acesta este un indicator de funcționalitate ca pondere din valoarea capitalei României (București). Acest indicator a fost calculat după metodologia OECD (2012), ”Redefining ”Urban”: A New Way to Measure Metropolitan Areas”¹⁴. În calcularea acestui indicator complex au fost incluși indicatori din șapte domenii: educație, sănătate, transport, economie, cultură, turism, rezidență. Cu cât crește valoarea sa, cu atât numărul de facilități/dotări/gradul de dezvoltare a zonei este mai mare. La nivel național, din numărul total de 319¹⁵ municipii și orașe în 2013, doar 66 de localități urbane au valori ale Indicelui de funcționalitate urbană cuprinse între 1% din valoarea București și maximul de 19% din valoarea capitalei (Cluj Napoca), urmat de cele cu 18% (Constanța și Timișoara), 16% (Iași) și 15% (Brașov), restul fiind sub 1%. Orașul Ocna Mureș are un Indice de funcționalitate urbană de sub 1% din valoarea municipiului București. Orașe care au un Indice de funcționalitate urbană de 1% sunt: Făgăraș, Fetești, Medgidia, Mioveni, Năvodari, Pașcani, Râmnicu Sărat, Săcele și Tecuci.

Având în vedere dinamica și forța de polarizare a orașelor, determinată în general de resursele, economia, calitatea capitalului uman, acțiunile strategice și potențialul acestora, se consideră foarte importantă și cunoașterea nivelului de dezvoltare teritorială a județului în care orașul Ocna Mureș este localizat geografic. Un astfel de indicator sintetic este Indicele de dezvoltare teritorială la nivel de județ (scoruri Hull). Valorile acestui indice poziționează județul Alba printre județele din România cu un nivel ridicat de dezvoltare teritorială, alături de județele Arad, Harghita, Iași, Mureș, Prahova și Satu Mare. Cele mai ridicate valori le dețin județele Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Ilfov, Sibiu și Timiș. La polul opus, cele mai mici valori calculate au fost pentru județele Brăila, Botoșani, Buzău, Mehedinți, Teleorman, Tulcea, Vaslui și Vrancea. Aceste informații statistice ne indică faptul că orașul Ocna Mureș deține un potențial ridicat de dezvoltare, în contextul dinamicii acestuia, gradul ridicat de dezvoltare teritorială a județului Alba oferind un cadru foarte favorabil.

Tabel Clasificarea județelor României în funcție de valorile Indicelului de dezvoltare teritorială la nivel de județ

Ecart de valori numerice pentru Indicele de dezvoltare teritorială la nivel de județ	Nume județ
18-40	Brăila, Botoșani, Buzău, Mehedinți, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vrancea
41-45	Bacău, Bistrița-Năsăud, Călărași, Neamț, Giurgiu, Ialomița, Olt, Sălaj
46-55	Argeș, Caraș-Severin, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Suceava Vâlcea,
56-65	Alba, Arad, Harghita, Iași, Mureș, Prahova, Satu Mare
66-79	Bihor , Brașov, Cluj, Constanța, Ilfov, Sibiu, Timiș

Sursa: CUGAT - TIGRIS¹⁶

Delimitarea zonei (ariei) de influență a orașului Ocna Mureș

Un element important în analiza teritorială este delimitarea teoretică a ariei de influență a orașului. Astfel, „aria de influență a două centre urbane apropiate se va extinde până la limita la care cele două orașe înregistrează aceeași intensitate a relațiilor cu exteriorul sau până la limita la care influența unui oraș se apropie de zero”¹⁷. Pornind de la această definiție, metoda propusă pentru determinarea zonelor de influență urbană prevede că două orașe atrag cumpărători dintr-un spațiu direct proporțional cu masele și invers proporțional cu pătratul distanței.¹⁸ Având în vedere faptul că la nivel local și județean nu există date centralizate privind volumul total al vânzărilor, pentru calcularea zonei de influență a orașului Ocna Mureș s-a utilizat formula propusă de Reilly - Converse (J.Beaujeau - Garnier, 1997), care are la bază raportul dintre distanța măsurată pe căile de comunicație și populație¹⁹.

unde: ”A” și ”B” sunt orașe, ”d” este distanța, iar ”P” este populația.

Pornind de la această formulă s-au calculat trei tipuri de limite de influență a orașului Ocna Mureș: una luând în calcul distanța până la orașele vecine, alta pentru distanța până la reședințele de județ vecine, iar alta pentru distanța dintre orașele intermediare celor amintite anterior . Aplicând formula în cazul orașului Ocna Mureș rezultă că limitele teoretice ale ariilor de influență sunt cele din tabelul de mai jos:

Tabel Limitele teoretice ale ariilor de influență orașului Ocna Mureș

Nume municipiu/ oraș	Populația orașului/ municipiului la Recensământul din 2011	Distanța de la Ocna Mureș la municipiul/ orașul respectiv	Drumul rutier luat în calcul	Limita ariei de influență între orașul Ocna Mureș și municipiul/orașul respectiv (km)
Zona I (Orașe vecine orașului Ocna Mureș)
Aiud	22876	22	DJ107D - DN1/E81	9,5
Turda	47744	27	DJ107D - DN1/E81	9,3
Luduș	15328	30	DJ107D - DJ107F - DN15/E60	14,4
Zona II (Orașe intermediare)
Teiuș	6695	35	DJ107D - DN1/E81	20,4
Câmpia Turzii	22223	36	DJ107D - DJ107F - DN15/E60	13
Iernut	8705	42	DJ107D - DJ107F - DN15/E60	23,1
Zona III (Reședințe de județ vecine orașului Ocna Mureș)
Alba Iulia	63536	52	DJ107D - DN1/E81	16,2
Cluj Napoca	324576	58	DN1/E81	9,7
Târgu Mureș	134290	72	DJ107D - DJ107F - DN15/E60	17,1

Unitățile administrativ - teritoriale care sunt incluse în zona de influență a orașului Ocna Mureș sunt: municipiul Aiud, orașul Luduș, șapte comune din județul Alba: Unirea, Mirăslău, Lunca Mureșului, Noșlac, Hopârta, Fărău, Lopadea Nouă, două comune din județul Cluj: Călărași și Luna și o comună din județul Mureș: Chețani.

Figură Limita teoretică a zonei de influență a orașului Ocna Mureș

Atracţia gravitaţională între orașul Ocna Mureș şi localitățile din zona de influență delimitată din punct de vedere teoretic

Este foarte important de precizat faptul că „nu distanța în sine este cea care explică dezvoltarea locală. Ceea ce contează cel mai mult este sistemul câmpurilor gravitaționale din care face parte o localitate și conectivitatea umană”²⁰.

Premiza de la care s-a pornit a fost aceea că localităţile (în special orașele) dezvoltă o atracție gravitațională unele față de altele. În acest sens, s-a folosit un principiu simplu al fizicii: cu cât este mai mare masa dintre două corpuri și mai mică distanța dintre ele, cu atât este mai puternică atracția gravitațională ce se creează între acestea.

Pornind de la cele menţionate anterior, s-au elaborat două modele de atracţie gravitaţională între orașul Ocna Mureș şi localităţile din zona de influenţă delimitată teoretic, pornind de la doi indicatori foarte relevanţi pentru masa oraşului: masa demografică (exprimată prin numărul populației) și masa economică (exprimată prin veniturile firmelor din oraș). Atât pentru modelul gravitaţional demografic, cât şi pentru modelul gravitaţional economic, s-au folosit metodele matematice consacrate, folosite de Banca Mondială în studiul oraşelor la nivelul României.

Pentru o mai bună vizualizare şi observare a diferenţelor dintre cele două modele gravitaţionale (demografic şi economic), rezultatele obţinute s-au reprezentat cartografic prin intermediul hărţilor de mai jos. O simplă analiză a acestor hărţi ilustrează faptul că cea mai mare atracţie gravitaţională demografică este între orașul Ocna Mureș şi: municipiul Aiud, comunele Unirea (județul Alba) și Luna (județul Cluj), la polul opus fiind comuna Hopârta urmată de Fărău, Noșlac, Lunca Mureșului și Mirăslău. Cea mai mare atracţie gravitaţională economică este între orașul Ocna Mureș și municipiul Aiud, orașul Luduș și comuna Chețani (județul Mureș), la polul opus fiind comunele Hopârta, Fărău, Noșlac, Lunca Mureșului și Mirăslău.

Figură Atracția gravitațională demografică între orașul Ocna Mureș și localitățile din zona de influență delimitată din punct de vedere teoretic

Figură Atracția gravitațională economică între orașul Ocna Mureș și localitățile din zona de influență delimitată din punct de vedere teoretic