Prezentare Municipiul Radauti

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 98.47 Kb.
tarix26.10.2017
ölçüsü98.47 Kb.



PREZENTAREA MUNICIPIULUI

RĂDĂUȚI
Municipiul Radauti



Date de contact
Primăria Municipiului Rădăuți

Fix: (+40) 0230-561.140

Fax: (+40) 0230-564.703

relatiipublice@primariaradauti.ro

Localitate: Municipiul Rădăuți; Strada: Piața Unirii Nr. 2; Judet: Suceava; Cod Postal: 725400



Instituții subordonate

Muzeul de Etnografie "Samuil si Eugenia Ionet"

Biblioteca municipala "Tudor Flondor"

Casa de Cultura



ISTORIC
Rădăuți (în germană,Radautz, maghiarăRadóc, idiș ראַדעװיץ adică Radevits, poloneza, Radowce, ucraineană Радівці/Radiwzi) este un municipiu din județul Suceava în nord-estul României. Localitatea este situată în regiunea istorică Bucovina de sud. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 22.145 locuitori, fiind al treilea centru urban ca mărime al județului. A fost declarată municipiu în anul 1995, împreună cu alte două localități din județul Suceava: Fălticeni și Câmpulung Moldovenesc Înainte de reforma administrativă din anul 1950 a fost reședința fostului județ Rădăuți

Prima atestare documentară a localității Rădăuți apare într-un hrisov din data de 16 noiembrie 1393, din timpul domniei lui Roman I (1391-1394). Existența localității este însă mult mai veche, în aceste locuri descoperindu-se vestigii vechi de aproximativ 5.000 de ani care fac parte din cultura Cucuteni. În același timp, urmele arheologice din epoca pietrei și civilizației geto-dace situează vechimea localității în perioada de formare a poporului român și a limbii române.

Se crede că oamenii s-au stabilit în zona actualului oraș Rădăuți coborând de pe dealurile din estul depresiunii, după retragerea apelor și asanarea mlaștinilor. Condițiile naturale erau favorabile vieții, pădurile oferind vânat, iar apele, mai ales cele din regiunea „Ochiurilor”, fiind bogate în pește. În vadul Suceviței,lângă fostul sat Vadul Vlădicii, au fost descoperite primele unelte, primele urme ale locuirii pe aceste meleaguri.

După unii istorici Rădăuțiul ar fi fost cunoscut ca așezare stabilă încă din timpul dacilor sub denumirea de Rottacenum dată de ostașii garnizoanei romane de peste râul Siret. Sub influența slavă, denumirea latină se transformă în Rădăuți. Conform altor surse istorice, denumirea așezării provine de la numele proprietarului său, Radomir. Astfel, localitatea s-ar fi numit Radomirovți, prescurtat Radovți, care s-a transformat apoi în actualul Rădăuți. O altă variantă etimologică a denumirii este cea conform căreia Rădăuți provine din slavul și polonezul „rada”, care înseamnă „satul bucuriei” sau „satul sfatului”. De asemenea, o legendă întâlnită în Depresiunea Rădăuți evocă existența unei anumite Uța și a fiului ei Radu (Radul Uței).

Istoria așezării este marcată de voievodul Bogdan I(1359-1365), întemeietorul statului feudal moldovean. Acesta alege ca punct strategic principal al rezistenței sale, Valea Sucevei, unde se aflau „satele lui Radomir”. De-a lungul timpului, localitatea are evoluții ascendente și descendente, în funcție de evenimentele istorice.

La mijlocul secolului al XIV-lea, Bogdan I ctitorește în această zonă, în mijlocul unor codri seculari, o biserică domnească, care va influența dezvoltarea ulterioară a localității Rădăuți. Lăcașul este cunoscut astăzi ca Mănăstirea Bogdana și este considerat a fi cea mai veche construcție bisericească de zid din Moldova.

Bogdan I alege această biserică ca necropolă domnească atât lui, cât și urmașilor familiei sale, aici fiind îngropați domnitorii Moldovei până în timpul lui Alexandru cel Bun, dar și rudele familiilor domnitoare. Astfel, Rădăuțiul devine prima necropolă a Moldovei. În naosul bisericii se află mormintele lui Bogdan I, Lațcu Voievo, Roman I, Ștefan I, Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun) și Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun). Între anii 1479-1482, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, pe mormintele celor șase prinți ai Moldovei sunt așezate lespezi frumos sculptate, decorate cu motivul obișnuit al împletiturilor și având inscripții în limba slavonă.

Lăcașul îndeplinește în decursul timpului un rol istoric, religios și cultural deosebit. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), biserica devine reședință episcopală, episcopii de Rădăuți avându-și reședința în incinta mănăstirii. Tot din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, din 6 iulie 1413, datează primul document istoric în care apare denumirea de Rădăuți.

În 1559, timpul primei domnii a lui Alexandru Lăpușneanu, biserica domnească de la Rădăuți este restaurată și i se adaugă un pridvor închis în față. În secolul al XVII-lea și la începutul secolului al XVIII-lea, aici sunt copiate mai multe lucrări bisericești. În anul 1744, episcopul Varlaam (1734-1745) înființează aici o tipografie în care tipărește mai multe cărți bisericești, printre care și „Ceaslovul” din 1745 aflat și astăzi în colecția mănăstirii. În 1750, odată cu alegerea episcopului Iacob Putneanul ca mitropolit al Moldovei, tipografia este mutată la Iași.

În jurul Mănăstirii Bogdana are loc dezvoltarea satului Rădăuți, însă până la trecea sub administrație austriacă din 1775, procesul de evoluție a așezării este unul lent, influențat fiind și de condițiile climaterice. Localizarea într-o zonă mlăștinoasă împreună cu nivelul ridicat al precipitațiilor care duceau la inundarea frecventă a vechii vetre a satului și iernile foarte reci cu temperaturi de până la -35 °C constituie un impediment major în dezvoltarea Rădăuțiului, ca și anumiți factori social-economici: ridicarea mănăstirii la statutul de reședință episcopală și localizarea în apropierea Curții Domnești și a Ocolului Bădeuți, ceea ce a eclipsat rolul administrativ al așezării. Astfel, în anul 1774, Rădăuțiul număra doar 140 de case cu 132 de familii, din care doar 58 erau țărani liberi.

Prima evoluție importantă și începerea urbanizării apare abia după trecerea sub administrație austriacă, aceasta încurajând imigrarea în număr destul de ridicat a coloniștilor. Noua administrație asanează fosta mlaștină din actuala zonă centrală, conducând astfel la dezvoltarea acesteia, aici formându-se viitorul nucleu central, cu funcții administrativ-comerciale.

În anul 1819 Rădăuțiul primește statutul de „târg”. În perioada imediat următoare, în arhivele administrației austriece sunt menționate primele nume de străzi: Ambrosiusgasse (după numele inginerului Hermann Ambrosius, azi Strada Hurmuzachi), Neubauergasse (azi Strada Cuza Vodă), Zeiselgasse (azi Strada Iraclie Porumbescu), FloriangasseKirchengasse (azi Strada Ștefan cel Mare), Ringplatz (azi Piața Unirii), Fratautzergasse (numită apoi Regina Maria, iar azi Strada 1 Mai), Woitinellergasse (numită apoi Principele Carol, iar azi Strada Putnei), Wolowetzergasse(azi Strada Volovățului).

Orașul începe să se transforme dintr-un târg tipic moldovenesc într-un oraș cu o configurație și o imagine urbană diferite de specificul moldovenesc al zonei, fapt ce îl face pe Nicolae Iorga să afirme: „Rădăuții dau cu adevărat icoana unui târg galițian”.

Odată cu migrația populației de etnie germană și evreiască (în majoritatea lor foști soldați din armata austro-ungară) a început dezvoltarea sectorului micilor meșteșugari și comercianți; primul negustor evreu din oraș ce și-a înființat prăvălia în anul 1796 se numea Iossel Reichnenberg.

Odată cu trecerea sub administrația austro-ungară datorită medicilor militari germani a început dezvoltarea sectorului sanitar, datorită consultațiilor pe care aceștia le dădeau inclusiv populației civile, la început doar pentru etnicii germani apoi și pentru restul populației.

În timpul primului război mondial, orașul este ocupat și reocupat de părțile beligerante, ducând la distrugerea acestuia într-o proporție destul de ridicată.

Dezvoltarea orașului a avut o evoluție necontrolată în prima parte a existenței sale, primul început de urbanizare apare abia în secolul XVIIIîn zona centrală prin parcelările făcute de austrieci, iar partea nordică, care a fost arealul locuit de români s-a dezvoltat ca țesut de tip rural, cu străzi întortocheate, majoritatea păstrându-se și astăzi. O perioadă de timp orașul a fost împărțit intre cele două comunități, cea română și cea germană, cu două administrații separate.

Limita orașului în partea sa sudică era limita proprietății Mănăstirii Bogdana. Abia după al doilea război mondial au fost dezvoltate parcelări, până în perioada anilor '60-'70 când s-a trecut la urbanizare accentuată, prin construirea cartierelor de tip dormitor din fostul manej al hergheliei, astăzi cartierul Călărași sau strada Manejului. În perioada anilor '70-'80, orașul a fost sistematizat în partea sudică prin construcția cartierului Hipodrom, peste fostele grajduri ale hergheliei. La începutul anilor '80 s-a dat startul sistematizării în zona actuală a cartierului Obor, a cartierului de locuințe Mihai Viteazu și au avut loc intervenții majore în zona centrală, prin construcția locuințelor colective de pe strada Putnei și a Magazinului General.

La data de 15 decembrie 1994, în clădirea Primăriei, orașul Rădăuți a fost proclamat municipiu. În prezent, o placă memorială din marmură amplasată pe clădirea Primăriei atestă acest eveniment istoric local.

Rădăuți - prima necropolă a Moldovei


În cadrul Bisericii Mănăstirii din municipiul Rădăuți sunt îngropați primii 5 domni ai Moldovei. De menționat ar fi și o interesantă piatră funerară din exteriorul biserii ce aparține unui oficial austriac, decedat la începutul secolului al XIX-lea.

Chiar în zona centrala, orasul isi etaleaza principalele sale obiective turistice, plasate  intr-un cadru arhitectonic aparte, ceea ce a facut ca Radautiul sa capete faima unei asezari urbane pitoresti. Parcul Central, prin bogatia de  specii si armonia culorilor, evidentiază cu o deosebita eleganta sediul Primariei Municipiului Radauti, cladire declarata monument de arhitectura, datand din secolul al XIX lea. Prin munca in echipa depusa de colectivul acestei institutii au putut prinde viata o serie de proiecte importante in modernizarea si dezvoltarea municipiului Radauti: blocuri de locuinţe ANL pentru tineri, bloc de locuinţe pentru medicii rezidenţi, blocuri de locuinţe sociale, reabilitarea si modernizarea Ambulatoriului Spitalului „Sf. Cosma si Damian” – Radauti, amenajarea de parcari de cartier in cartierele Obor, Mihai Viteazu si Piata Mica, realizarea unui nou pasaj de trecere la nivel cu calea ferata, realizarea de sensuri giratorii, reabilitarea celor doua parcuri centrale si a parcului „Alexandru Sahia” si lista ar putea continua.

Relaţiile externe foarte bune ale municipiului s-au materializat de-a lungul timpului prin incheierea unor acorduri de infratire si colaborare cu o serie de localitati din Europa:



Relaţiile externe foarte bune ale municipiului s-au materializat de-a lungul timpului prin incheierea unor acorduri de infratire si colaborare cu o serie de localitati din Europa:

      • Franta Pontault-Combault (Franta) - decembrie 1989

      • Portugalia Caminha (Portugalia) - 29 mai 1998

      • Germania Beilstein (Germania) - 29 mai 1998

      • Italia Ragusa (Italia) - 29 mai 1998

      • Republica Moldova Briceni (Republica Moldova) - 29 mai 1998

      • Republica Moldova Drochia (Republica Moldova) - 21 iunie 2001

      • Polonia Gliwice (Polonia) - 28 noiembrie 2002

      • Cipru Girne (Cipru) - 27 noiembrie 2003

       

Situata pe taramul binecuvantat si mirific al Bucovinei, localitatea Radauti ne incanta cu incarcatura stranie a unei intoarceri in timp. Aflata la estul Carpatilor Orientali, in centrul depresiunii cu acelasi nume, localitatea se plaseaza intre doua cursuri de ape, Sucevita si Pozen. Aparata de Carpati doar dinspre apus, este la intretaierea vanturilor, facand iernile aspre si verile calduroase.

    Asezarea la limita dintre Obcina Mare si Podisul Sucevei a facut ca imprejurimile Radautiului sa fie impodobite cu bogate paduri de brad, conferind zonei un aspect curat si pur. Intreaga zona este marcata de prezenta bradului, regele padurii, ca un suport al existentei peste veacuri.

Prima atestare documentara a localitatii Radauti apare intr-un hrisov din 16 noiembrie 1393 a domnitorului Roman Musat. Urme arheologice din epoca pietrei si civilizatiei geto-dace situeaza vechimea localitatii in perioada de formare a poporului roman si a limbii romane. Dupa unii istorici Radautiul ar fi fost cunoscut ca asezare stabila inca din timpul dacilor sub denumirea de ROTTACENUM – data de ostasii garnizoanei romane de peste raul Siret. Radautiul face parte din vechile domenii voievodale, presarat cu locase de cult de diferite confesiuni, care convetuiesc in buna intelegere si pace si care sunt demult destinatii de pelerinaj si de incantare.

 Orasul Radauti este caminul unde si-au gasit adapostul mai multe etnii de-a lungul secolelor, iar astazi inima, gandul şi sufletul mai multor generatii isi dau intalnire in speranta crearii unui arc peste timp, in care generatii trecute si viitoare se regasesc. Data de 6 iulie este ziua oficială a municipiului, in amintirea primului document istoric, din anul 1413, de pe vremea lui Alexandru cel Bun, in care apare denumirea de Radauti.

In 1819 Radautiul a primit certificatul de „targ”, în 1852 a trecut la rangul de „oras”, în 1854 se numea  „centru districtual”, intre 1854 şi 1944 a fost capitala de judet, iar între 1952 şi 1968 a fost sediu de raion in cadrul judetului Suceava. Perioada 1968-1990 a insemnat pentru Radauti o perioada de inflorire, de dezvoltare accentuata devenind principala zona, dupa municipiul Suceava, ca importanta economica, turistica, suprafata si numar de locuitori, incununata de conferirea statutului de „municipiu”.

Localizare

Municipiul Rădăuți este situat în județul Suceava, în partea nord-estică a acestuia, la intersecția coordonatelor geografice 47° 51' latitudine nordică și 25° 55' longitudine estică. Rădăuți se învecinează cu următoarele localități: comuna Frătăuții Vechi (la nord și nord-est), comuna Satu Mare (la est), orașul Milișăuți și comuna Volovăț (la sud), comunele Marginea, Horodnic de Sus și Horodnic de Jos (la vest).

Rădăuți se află la distanța de 37 km de municipiul Suceava, reședința de județ. Distanțele până la alte orașe apropiate sunt următoarele: 8 km până la Milișăuți, 19 km până la Siret, 21 km până la Cajvana, 22 km până la Solca, 23 km până la Vicovu de Sus, 50 km până laDorohoi, 51 km până la Gura Humorului. Față de municipiul București, Rădăuți se află la o distanță de 475 km.

Accesul rutier către oraș este facil, realizându-se atât pe drumul național 2H, care se desprinde din drumul european E85 la 15 km sud-est de Rădăuți, cât și pe drumul național 17A, care se desprinde din același drum european la 14 km nord-est de Rădăuți.

Accesul feroviar către oraș se realizează pe linia ferată secundară Dornești – Rădăuți, care se continuă apoi către Putna și Nisipitu. Calea ferată a fost pusă în funcțiune în anul 1889 de către compania Bukowinaer Lokalbahnen(Căile ferate locale ale Bucovinei) și tranzitează centrul orașului, unde se găsește Gara Rădăuți. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Suceava, aflat la 45 km distanță, în orașul Salcea.Municipiul Rădăuți are o suprafață totală de 3.230 de hectare, din care 1.075 de hectare intravilan. Din punct de vedere al întinderii, este al treilea oraș ca mărime din județul Suceava, ocupând 1,4% din suprafața acestuia.

Relief


Localitatea este situată în Depresiunea Rădăuți ce face parte din Podișul Sucevei, la limita cu Obcina Mare. Relieful ușor ondulat care apare în nordul municipiului se datorează prezenței grindurilor și a micilor depresiuni dintre ele, care în trecut erau ocupate de heleștee. Toate aceste forme de relief sunt constituite din pietrișuri, nisipuri și argile – roci friabile, caracteristice depunerilor fluviale.

Soluri


În zona administrativă a municipiului Rădăuți, mai puțin în arealul intravilan, predomină solurile din clasa molisolurilor, pigmentate de soluri cu caracter intrazonal, bogate în humus, fertile, propice practicării activităților agricole. Partea superficială terestră se succede de la clasa molisolurilor, cu tipul cernoziom levigat, la clasa argiluvisoluri, cu tipul cenușiu și brun-roșcat. Solurile intrazonale sunt: lăcoviștile, vertisolurile, solonețurile și solurile aluviale, dar suprafața ocupată de acestea este relativ mică. Analiza notelor de bonitate rezultate în urma studierii datelor analitice, indică o tendință generală de îmbunătățire a calității solurilor, dar și de degradare pe anumite suprafețe. Reducerea calității solurilor se datorează accelerării proceselor de pseudogleidizare activă.

Climă


Clima este temperat-continentală cu influențe baltice. Sectorul predominant de influență climatică este continental, cu frecvența crivățului în perioada iernii. Pe teritoriul municipiului Rădăuți se fac resimțite influențele climatice scandinavo-baltice, cu circulația maselor de aer polare în anotimpul rece.

Temperatura medie anuală oscilează între 6 °C și 8 °C, cu temperatura maximă de 32 °C în luna iulie și temperatura minimă de -25 °C în luna ianuarie. Temperatura minimă absolută a fost de -34,2 °C și a fost înregistrată în anul 1996.



Cantitățile de precipitații sunt de 650–750 mm. Recordul de 1.237 mm a fost înregistrat în anul 1955.

Sectorul primar


Agricultura a fost mereu un sector important în zona Rădăuților. De altfel în județul interbelic Rădăuți (mai exact în Câmpulung Rusesc, astăzi în Ucraina) se află și una din cele 3 pășuni pe care Dimitrie Cantemir le considera cele mai bune din Europa (în Descriptio Moldaviae, 1714)

Prelucrarea cerealelor


În Rădăuți au fost construite unele dintre cele mai vechi mori din Bucovina: moara lui A. Schlassmann (1866), moara lui Berl (1867), moara situată pe pârâul Temnic (înființată la sfârșitul secolului al XIX-lea), moara lui Reuberger (construită în anul 1900) și moara înființată de Adolf Leon.

Sectorul secundar


Chiar dacă, de-a lungul timpului, pe întreg teritoriul municipiului au fost construite diferite ateliere și fabrici se poate vorbi, tradițional, de trei zone cu un caracter industrial pronunțat:

  • Zona Industrială 1 în care de-a lungul timpului au funcționat Fabrica de Bere și Spirt, Fabrica de Hârtie, IPL-ul etc. Aceasta este amplasată pe Calea Cernăuțiului, strada Papetăriei;

  • Zona Industrială 2 în care funcționează și astăzi o fabrică de mobilă, una de textile și una de scule. Acestea sunt amplasate de-a lungul străzii Volovățului;

  • Zona Industrială 3 constituită pe noua platformă industrială a orașului care este amplasată pe strada Austriei. Pe această platformă funcționează mai multe fabrici din industria lemnului care țin de două grupuri internaționale: Egger și Schweighofer.


Evenimente culturale și sportive

  • Festivalul Internațional de Folclor „Arcanul” (6-8 iulie 2012, ediția a XXI-a)

  • Rădăuți este locul unde activează Ansamblul Artistic „Florile Bucovinei”, una din cele mai reprezentative formații artistice din Bucovina. Ansamblul a fost înființat în anul 1972, funcționând în componența actuală din anul 1980. Coregraful Gheorghe Constantinescu dirijează ansamblul în prezent. El a participat la festivaluri și concursuri din județ, din țară și din străinătate: Festivalul Balcanic – desfășurat la București și pe litoral, Festivalul Cântecele Munților de la Sibiu, Festivalele de Folclor de la Iași, Tecuci, Tulcea, Turda, iar din străinătate, Festivalele din Germania, Ungaria, Italia, Turcia, Cipru, Bulgaria, Polonia, Ucraina și Republica Moldova.

  • Târgul Olarilor „Ochiul de Păun”

  • Campionatul de mini-fotbal Nokodemus-Babiuc (în a doua jumătate a lunii august)

Curiozități

  • În această localitate a fost inventată celebra „ciorbă rădăuțeană” de către Cornelia Dumitrescu.

  • Tot în categoria curiozități feroviare poate fi menționat faptul că principalul cimitir al orașului este tăiat în două de calea ferată.

  • Herghelia de la Rădăuți a avut un rol fundamental în dezvoltarea rasei de cai Shagya Arab.

  • Pasca de 120 kg și doi metri diametru a fost sfințită, însemnată la catastif în Cartea Recordurilor și servită persoanelor aflate în parcarea orașului Rădăuți în 20 aprilie 2009. Pentru prepararea produsului au fost folosite 300 de ouă, 45 kg de brânză de vaci și 3 kg de stafide.

Personalități născute în Rădăuți

  • Avigdor Arikha (1929-2010) – pictor și grafician

  • Berti Barbera (n. 1972) – cântăreț

  • Alexandru Bodnar (n. 1990) – atlet, tir cu arcul

  • Lucian Bozu – campion național la skandenberg

  • Zvika Buchenspanner – regizor

  • Obuf Cătălin Ovidiu Buhăianu(n. 1973) – politician

  • Radu Cernăuțan (n. 1981) – membru al formației Crush

  • Andrei Chipreanov (n. 1987) – campion național și vicecampion mondial la skandenberg

  • Florin Colibaba – ceramist

  • Marcel Colibaba (1956-2009) – ceramist

  • Constantin Curelar (n. 1953) – jucător de hochei

  • Gabriel Daliș (n. 1978) – poet, jurnalist

  • Daniil Sihastrul (n. începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea Rădăuților - d. 1496, Voroneț)

  • Lorin Fortuna (n. 1948) – politician

  • Heinrich Gärtner (1895-1962) - cineast, director de imagine

  • Dan-Bogdan Hanu (n. 1962) – scriitor

  • Iacov Putneanul (1719-1778) – mitropolit al Moldovei

  • Cip Ieșan (n. 1967) – publicist, scriitor, umorist

  • Andrei Iulian (n. 1982) – jucător de handbal

  • Silvia Kaposztai (1953-2011) – multiplă campioană europeană la tir

  • Sf. Ierarh Leontie (n. începutul secolului al XIV-lea, în Rădăuți)

  • Mizzi Locker (n. 1917) – cântăreață și profesoară de operă în Israel

  • Pavel Lucescu (n. 1965) – jurnalist, politolog

  • Beniamin Husarciuc (n. 1978) – jurnalist

  • George Ovidiu Marciuc (n. 1959) – pictor

  • Benedict Menkeș (1904-1987) – medic și biolog

  • Lucia Olaru Nenati (n. 1949) – poet, prozator, publicist, muzeograf

  • Dan Pagis (1930-1986) – poet

  • Lothar Rădăceanu (1895-1955) – jurnalist, lingvist și politician

  • Ștefan Rusu (n. 1956) – campion olimpic la lupte greco-romane

  • Ion T. Tarnavschi (1904-1989) – botanist

  • Mihai Tatulici (n. 1948) – jurnalist, scriitor, director de programe la Realitatea TV

  • Lucian Dan Teodorovici (n. 1975) – prozator, scenarist

  • Anne Tognaq (n. 3 septembrie 1967) – pictoriță

  • Matei Vișniec (n. 1956) – poet, dramaturg

  • Dorin Ieșan (n. 1941) – matematician, profesor universitar, membru al Academiei Române

  • Bogdan Cucoș (n. 1990) – tir cu arcul

  • Petru Rezus (1913 - 1995) - profesor de teologie, prozator

Personalități care au trăit în Rădăuți

  • Norman Manea (n. 1936) – autor

  • Felicia Bădăliță-Țigănescu (1910-2003) – prima planoristă din România

  • Vasile Țigănescu (1898-1971) – prozator bucovinean

  • Vasile Niculescu (1891-1981) – pilotul Marii Uniri

  • Ion G. Sbiera (1836-1916) – autor român, profesor la Universitatea Franz Ferdinand din Cernăuți

  • Ernst Rudolf Neubauer (1828-1890) – profesorul de istorie al lui Mihai Eminescu în Cernăuți, primul director al Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi”

  • Emil Loteanu (1936-2003) – actor, regizor, scenarist, poet și scriitor român

  • Traian Brăileanu (1882-1947) – sociolog de renume mondial

  • Ion Nistor (1876-1962) – istoric și om politic român

  • Gheorghe Flondor (1892-1976) – rezident regal al Bucovinei, deputat și senator de Rădăuți

  • Cornelia Dumitrescu (n. 1946) – inventatoarea ciorbei rădăuțene

  • Andronic Motrescu – profesor

  • Eugen Botezat (1871-1964) – zoolog

  • Hermann Poras (1835-1899) – medic și politician evreu, fondator și director al Sanatoriului și Institutului de Hidroterapie „Dr. Poras” din Solca.

  • Gheorghe Grigorovici(1871-1950) – politician român

  • Mihai Pitei – prefect al județului Rădăuți

  • Oreste Renney – prefect al județului Rădăuți

  • Ilie Vișan – prefect al județului Rădăuți

  • Dimitrie Vatamaniuc (n. 1920) – academician român

  • Constantin Hrehor (n. 1953) – poet român

  • Iulian Vesper (1908-1986) – poet, eseist, traducător și autor de romane din Bucovina

  • Constantin Ruscior (1911-1992) – fizician român

  • Petre-Virgil Herțanu (n. 1940) – autor român

  • Radu Negură (1910-1992) – pictor român

  • Vasile Andru(n. 1942) – prozator, eseist, jurnalist și teoretician

  • Ana Maria Georgescu – artist

  • Elan Schwartzenberg (n. 1967) – om de afaceri

  • Vasile Ișan (n. 1961) – rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Obiective istorice și turistice din Rădăuți

  • Mănăstirea Bogdana – ctitorită de către voievodul Bogdan I al Moldovei(1359-1365), întemeietorul statului feudal moldovean și având și rolul de necropolă domnească (SV-II-A-a-05603)

  • Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți – monument istoric construit în perioada 1927-1961 (SV-II-m-B-05627)

  • Biserica romano-catolică din Rădăuți – monument istoric construit în perioada 1823-1826 (SV-II-m-B-05621)

  • Biserica greco-catolică din Rădăuți – construită în 1935 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni

  • Biserica lipovenească din Rădăuți – construită în 1900 pentru credincioșii ruși staroveri

  • Templul Evreiesc din Rădăuți – monument istoric construit în 1883 (SV-II-m-B-05599)

  • Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți

  • Atelierul de ceramică Colibaba

  • Grădina Zoologică din Rădăuți

  • Herghelia Rădăuți și Hipodromul

  • Gara Rădăuți – monument istoric construit în 1889 (SV-II-m-B-05607)

  • Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial (SV-IV-m-B-05712)

  • Bustul lui Eudoxiu Hurmuzachi (SV-II-m-B-05713)

Obiective istorice și turistice din împrejurimi

  • Mănăstirea Sucevița (1582) – monument UNESCO

  • Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț (1500-1502) – ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare

  • Mănăstirea Putna (1469) – ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare

  • Biserica de lemn din Putna (1353) – cea mai veche biserică de lemn din Europa, ctitorie a lui Dragoș Vodă în satul Volovăț, mutată de Ștefan cel Mare în Putna

  • Biserica Sfânta Treime din Siret (1352)

  • Chilia lui Daniil Sihastrul din Putna

  • Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Arbore (1502) – ctitorie a hatmanului Luca Arbore, monument UNESCO

  • Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca (1612-1622) – ctitorie a domnitorului Tomșa Vodă

  • Rezervația Naturală „Ochiuri”

  • Casa memorială „Ion Nistor” din Bivolărie, Vicovu de Sus

  • Muzeul Furman din Dornești

  • Muzeul sătesc Toader Hrib din Arbore

  • Complexul muzeal de la Marginea



Prezentare festivaluri și târguri
Începutul mileniului III ne oferă o Românie cu multe locuri în care societatea modernă nu a patruns. Mai există sate de munte cu case risipite ca în poveşti, locuri în care gâştele se leagănă pe uliţe alături de cirezile care se intorc de la păscut, unde mai există meşteri care fac instrumente muzicale, porţi tradiţionale, ciubere, linguri, solniţe, furci de tors. Femeile mai lucrează la vechiul război de ţesut pânzeturi de bumbac sau in, covoare, scoarţe de lână şi din mâinile lor măiastre ies adevăratele costume ale minunatului nostru port popular. De sărbători meşterii populari creează adevărate opere de artă la încondeiatul ouălor şi confecţionarea măştilor şi costumelor.

Toate acestea le regăsim cu precădere în Bucovina şi mai ales în Rădăuţi şi împrejurimi, în cadrul unor manifestări tradiţionale cum ar fi „Zilele Rădăuţiului”, „Festivalul Internaţionale Arcanul”, în care se întâlnesc obiceiuri, tradiţii şi porturi populare din mai multe zone ale ţării cât şi de peste hotare, „Festivalul Colindelor” organizat de Casa Municipală de Cultură, „Festivalul Summitul minorităţilor” şi Târgul olarilor şi meşterilor populari „Ochiul de Păun”, organizate de Muzeul de Etnografie „Samuil şi Eugenia Ioneţ”, unde vin meşteri din toată ţara şi din străinătate să ne încânte privirea  cu produsele lor.

De Crăciun şi de Paşti se desfăşoară în Rădăuţi concerte de colinde şi de muzică religioasă, la care participă coruri din întreg judeţul. Tot in preajma Crăciunului Casa Municipală de Cultură organizează Festivalul „Obiceiuri de iarnă”, festival la care participă numeroase grupuri de colindători şi urători din judeţ. Spre deliciul spectatorilor este prezentată „Malanca”, manifestare complexă ce grupează zece personaje: mirele, mireasa, jidanul, jidanca, ţiganul, ţiganca, nevasta, moşneagul, doctorul şi dracul, fiecare având rolul său, masca specifică prin tradiţie şi imbogăţită ulterior cu noi elemente. Tot aici au loc şi jocurile de măşti, reprezentând animale : capre, urşi, căiuţi, în cadrul cărora costumele devin remarcabile creaţii de artă.

Târgul Olarilor şi al Meşterilor Populari „Ochiul de Păun” Rădăuţi, ediţia a XXXI-a1

de Luigi BĂRĂGOIU
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Târgul Olarilor şi al Meşterilor Populari „Ochiul de Păun”, ediţia a XXXI-a, se va desfăşura la Rădăuţi în acest weekend, fiind una dintre manifestările care au intrat în tradiţia rădăuţeană şi care antrenează de fiecare dată o mare forţă umană, atât din partea concurenţilor, meşteri olari de pe toate meleagurile ţării, dar şi din străinătate, cât şi din partea vizitatorilor, localnici şi turişti aflaţi în trecere prin zonă.

An de an, la această manifestare s-au adăugat noi concurenţi, meşteri ceramişti din cele mai vestite centre de ceramică, pentru ediţia 2013 fiind confirmate aproape 30 de participări, de la Horezu - Vâlcea, Baia Mare, Dorohoi - Botoşani, Codlea - Braşov, Corund - Harghita, Marginea, Drochia - Republica Moldova, Curteni - Mureş, Miercurea-Ciuc - Harghita, Timişoara, Deva - Hunedoara, Dej - Cluj, Braniştea – Galaţi, Arad, Cernăuţi - Ucraina, Botoşani, Bistriţa, Odorheiu Secuiesc, Fălticeni, Izvorul Crişului - Cluj, Cârţa - Harghita, Sfântu Gheorghe, alături de care vor expune olarii din familia Colibaba, cei care continuă tradiţia vestitului meşter Constantin Colibaba, ceramica de Rădăuţi şi de Kutty.

Ceramică decorativă şi uzuală, vase pentru flori, castroane, farfurii, ulcioare, platouri, sfeşnice şi tăvi, monocromatice sau pestriţ colorate, smălţuite sau mate, decorate prin pictare, lustruite cu piatră de silex, vor fi expuse şi anul acesta la Rădăuţi. Ediţia XXXI a Târgului Olarilor şi Meşterilor Populari „Ochiul de Păun” se va desfăşura în perioada 30 august - 1 septembrie, iar deschiderea festivă este programată pentru vineri, la ora 11.00. Organizatorii manifestării sunt Primăria municipiului Rădăuţi, Muzeul Etnografic „Samuil şi Eugenia Ioneţ” şi Centrul Cultural „Bucovina” Suceava.



Muzeul de Etnografie din Rădăuți




Muzeul Etnografic de la Radauti este un muzeu infiintat in 1920 in Radauti. El a fost fondat la initiativa unui grup de intelectuali, initial sub denumirea de "Muzeul de Antichitati si Etnografie".
In anul 1920 s-a inceput colectarea primelor obiecte pentru dotarea noii unitati muzeale.
Prima expozitie a fost deschisa in 1926 de catre sotii Samuil si Eugenia Ionet si cuprindea o colectie bogata de obiecte aduse de cei doi invatatori din satele Bucovinei. Expozitia a avut loc in locuinta familiei, iar ulterior s-a mutat la scoala unde Samuil Ionet a fost director in anii 1928-1933.
Muzeul detine impresionante colectii de carti vechi si manuscrise, picturi, icoane, ceramica, obiecte si instrumente muzicale, oua incondeiate, podoabe, tesaturi si piese de port popular specifice zonei Bucovina, precum si o biblioteca cu peste 4.000 de volume.

De o importanta foarte mare si o valoare inestimabila sunt colectiile de tiparituri vechi din care 35 apartin patrimoniului national, fiind scrise in greaca, latina, germana, sau slava veche. Printre cele mai valoroase manuscrise se numara: "Octoih" din 1776 si 1778, "Molitfelnic" din 1815, "Adunarea cazaniilor" din 1793, "Evanghelia" din 1918 sau "Biblia de la Blaj", tiparita in 1795.


Muzeul mai detine o pinacoteca de 3.000 de picturi de sevalet in ulei, icoane din secolele XVIII-XIX, o colectie de 1.000 de obiecte de lemn reprezentand unelte si ustensile casnice sau piese de mobilier, precum si o colectie de peste 1.000 de vesminte populare, datand din perioada primului razboi mondial si a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

MĂNĂSTIREA BOGDANA DIN RĂDĂUȚI

Manastirea Bogdana este o manastire de calugari situata in Radauti, judetul Suceava, pe Str. Bogdan Voda nr. 4-6. Biserica manastirii a fost ctitorita de catre voievodul Bogdan I (1359-1365), cu rol de necropola domneasca. Este prima biserica din piatra construita in Moldova.

Lacasul de cult adaposteste mormintele unor personalitati de seama ale tarii noastre: Bogdan I, Stefan I, Roman I, BOgdan, fratele lui Alexandru cel Bun, si Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun, iar in pronaosul bisericii gasim mormintele: Doamnei Stana, sotia lui Bogdan al III-lea si mama lui Stefanita Voda si al Anastasiei, fiica lui Latcu.

Documentele istorice atesta faptul ca in anul 1775, ansamblul Manastirii Bogdana avea 13 cladiri, avand o viata infloritoare. Acelasi an indica inchiderea manastirii de catre habsburgi, ce au transformat-o in biserica episcopala, chiliile calugarilor fiind transformate in adaposturi pentru cai. In anul 1782, dupa mutarea episcopiei la Cernauti, biserica "Sfantul Nicolae" a fost transformata in biserica de parohie pastrandu-si statutul pana in ultimii ani ai regimului comunist, cand a fost inchisa.

Dupa mai bine de 200 de ani, la data de 6 decembrie 1991, de ziua Sfantului Nicolae, Manastirea Bogdana este redeschisa, fiind inclusa in patrimoniul UNESCO, pentru valoarea sa culturala si artistica.

Pictura bisericii dateaza din secolul XIV, din vremea lui Alexandru cel Bun, fiind refacuta la ordinul lui Alexandru Lapusneanu.

Manastirea Bogdana din Radauti este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Bucovina, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

HERGHELIA RĂDĂUȚI



In 1789, in primii ani de dupa ocuparea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic, a fost infiintata o herghelie de cai de rasa in orasul Vascauti, cu scopul asigurarii armatei cu un numar mai mare de cai de o calitate mai buna. Herghelia a fost mutata la 1 mai 1792 in orasul Radauti, fiind amplasata langa Manastirea Bogdana, de la care a si concesionat respectivele terenuri. Initial, ea se intindea pe o suprafata de 9.810 ha si dispunea de 1.400 de exemplare de cai.

Pana in 1818, caii erau crescuti in semisalbaticie pentru a reduce costurile. Din acel an, s-a trecut la aplicarea principiilor zootehnice in organizarea activitatii hergheliei. Herghelia avea in acele vremuri 16 sectii, iar primii armasari care au pus bazele actualei herghelii au fost doi armasari arabi, doi turcesti, unul transilvanean si unul Barbarino.

De-a lungul timpului, numarul speciilor de cai de rasa gazduite aici s-a marit. Astfel, in 1826 au fost adusi primii armasari din rasele Gidran Arab si Siglavy. In 1856, numarul cailor care erau crescuti aici era de 1.132.
In prezent, Herghelia de la Radauti se intinde pe o suprafata de 610 ha si dispune de 294 de cai, dintre care: 9 armasari pepinieri, 56 de armasari de monta, 45 de iepe-mama si 128 de alte categorii (tineret, sport, agrement). Caii de la Herghelia Radauti apartin rasei Shagya Arab, cu cele opt linii din cadrul rasei: Dahoman, El-Sbaa, Gazel, Hadban, Koheilan, Mersuch, Shagya, Siglavy-Bogdady.

Herghelia Radauti este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Bucovina, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Templul evreiesc din Rădăuți


Templul evreiesc din Radauti este un lacas de cult evreiesc din municipiul Radauti, localizat pe Str. 1 Mai nr. 2, in centrul orasului. El a fost construit in anul 1883, unele surse indicand eronat anul 1879 ca an al constructiei.
Prima sinagoga din Radauti a fost construita in anul 1830 de catre Eliahu Gewölb, in centrul orasului.
Ca urmare a cresterii numarului de evrei din oras, sinagogile devenind neincapatoare, in anul 1880, in timpul vizitei imparatului Franz Joseph I la Radauti, o delegatie de evrei i-a solicitat sprijinul pentru a primi un teren pentru a construi o mare sinagoga. Imparatul si-a dat acordul si s-a pus la dispozitia comunitatii evreiesti o parcela de teren in centrul orasului, la intersectia unor strazi principale largi si in vecinatatea parcului mare din localitate.

Inaugurarea templului a avut loc la 18 august 1883, de ziua de nastere a imparatului Franz Joseph I, prima slujba fiind celebrata de catre noul sef-rabin al orasului, Yitzhak Kunstadt.


Templul Mare din Radauti a fost construit in stil maur, fiind o cladire masiva cu doua turnuri inalte acoperite cu cupole care confera cladirii aspectul unei catedrale ortodoxe. Intrarea principala se face pe sub una dintre cele trei arcade care se sprijina pe patru coloane masive. 
Ferestrele templului sunt circulare, terminate in arcade. Interiorul templului prezinta decoratiuni realizate intr-un amestec de stiluri: Renastere, baroc, maur.

Templul evreiesc din Radauti este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Bucovina, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Catedrala Ortodoxă Rădăuți



Catedrala Ortodoxa din Radauti este o biserica ortodoxa de dimensiuni mari din municipiul Radauti. Ea a fost construita in perioada 1927-1961 si are hramul "Pogorarea Sfantului Duh".

Biserica are o suprafata de 550 m², o lungime de 60 metri si o inaltime de 50 metri. Ea este construita in stil neobizantin cu elemente de arhitectura bisericeasca moldoveneasca. Catedrala Ortodoxa are trei nave, avand un culoar principal strajuit de colonade cilindrice ce se termina cu capiteluri corintice lucrate maiestrit. Intre naos si pronaos se afla doua arce dublouri mari.


Deasupra usii de la intrare se afla un balcon spatios. Biserica are 131 ferestre rotunde de marimi diferite prin care patrunde lumina in interior.
Acoperisul catedralei este alcatuit dintr-un turn central strajuit de o cruce de 6 metri inaltime si 4 metri latime (bratele), patru turnuri mai mici in jur si doua turnuri ale clopotnitei, de o parte si alta a intrarii principale in biserica.
Catapeteasma provine de la Biserica din Rapciuni, astazi scufundata in apele Hidrocentralei de la Bicaz, sculptura ei fiind realizata de Filip Bocic, iar pictura de Nicolae Popovici-Lespezi, ambii din Iasi.
Biserica are un policandru de 420 kg, realizat prin contributia preotilor din raion de catre mesterul argintar Gh. Damian din Targu Neamt si unul mai mic realizat in Atelierele Patriarhiei si donat de catre membrii Consiliului Parohial.
Biserica a fost pictata in fresca dupa proiectul prof. univ. Victor Bratulescu, lucrarile fiind executate intre anii 1959-1960 de catre pictorii Iosif Keber (1897-1989), Gheorghe Teodorescu-Romanati (1891-1980), Ion Taflan (n. 1912), S. Hermineanu si A. Keber. Vopsitoria artistica este opera lui Marin Nitescu si a ierodiaconului Lavrentie Movileanu. Lucrarea prezinta valoare prin compozitiile ample, coloritul cald, umanizarea figurilor si ornamentatia sobra.

Catedrala Ortodoxa Radauti este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Bucovina, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Atelierele de ceramică neagră de la Marginea


La Marginea veti putea vizita atelierele de olarit din localitate. Mesterii de acolo au pastrat traditia, iar din lut fac oale de gatit si alte obiecte artizanale.

Puteti vedea cum din mainile lor ies lucruri minunate si unice, mai greu de gasit in magazinele din marile orase. Taina olaritului a fost transmisa din generatie in generatie si provine din urma cu aproximativ 500 de ani.


Atelierele de ceramica neagra de la Marginea este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Bucovina, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.



1 Luigi BĂRĂGOIU





Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə