Lucrare ştiinţifico – metodicăpentru susţinerea graduluididactic I

Cf. Camilian Demetrescu, Culoarea suflet şi retină, Meridiane, Bucureşti, 1966

2^ Cf. Camilian Demetrescu, Culoarea suflet şi retină, Meridiane, Bucureşti, 1966

3^ Cf. Camilian Demetrescu, Culoarea suflet şi retină, Meridiane, Bucureşti, 1966

4^ Cf. Plotin

5^ Cf. Delacroix

6^ Constantin, Paul, Culoare, artă, ambient, Bucureşti, Editura Meridiane, 1979.

7^ C. Săndulescu Verna, Materiale şi tehnica picturii, Editura Marineasa, Timişoara, 2000, p. 259

8^ I.C.Corjan, Bazar cultural- Despre imaginea digitală, interviu difuzat la Radio AS, Suceava, 23 mai 2007

9^ I.C.Corjan, idem

10^ Mark Galer, Imaginea digitală, Ad Libri, Bucureşti, 2004, p.3

11^ Mark Galer, Imaginea digitală, Ad Libri, Bucureşti, 2004, p.3

12^ Mark Galer, Imaginea digitală, Ad Libri, Bucureşti, 2004

13^ Cf. Rob Carter, Digital Color and Type, RotoVision SA, 2002, p. 21.

14^ Perju,Veaceslav, Grafica pe Calculator, Chişinău 2005

15^ Cf. Camilian Demetrescu, Culoarea suflet şi retină, Meridiane, Bucureşti, 1966

16^ Cf. Camilian Demetrescu, Culoarea suflet şi retină, Meridiane, Bucureşti, 1966

17^ Cf. Camilian Demetrescu, Culoarea suflet şi retină, Meridiane, Bucureşti, 1966

18^ Camilian Demetrescu, Culoarea suflet şi retină, Meridiane, Bucureşti, 1966, p. 42

19^ Cf. Camilian Demetrescu, Culoarea suflet şi retină, Meridiane, Bucureşti, 1966

20^ Imaginea mentală corespunde impresiei pe care ne-o facem atunci când, de exemplu, citim sau auzim descrierea unui loc, să-l vedem ca şi cum am fi fost acolo. (…) Imaginea mentală se distinge de schema mentală care însumează trăsăturile vizuale suficiente şi necesare pentru a recunoaşte un desen, o formă vizuală oarecare. Este vorba deci [în schema mentală] de un model perceptiv al obiectului, de o structură formală pe care am interiorizat-o şi pe care am asociat-o unui obiect şi pentru evocarea căreia sunt suficiente câteva trăsături vizuale minimale (…). Ceea ce noi considerăm drept imagini mentale conjugă această dublă impresie de vizualizate şi de asemănare” (idem, pp. 9-10).

21^ “Imaginea mentală corespunde impresiei pe care ne-o facem atunci cînd, de exemplu, citim sau auzim descrierea unui loc, să-l vedem ca şi cum am fi fost acolo. (…) Imaginea mentală se distinge de schema men-tală care însumează trăsăturile vizuale suficiente şi necesare pentru a recunoaşte un desen, o formă vizuală oarecare. Este vorba deci [în schema mentală] de un model perceptiv al obiectului, de o structură formală pe care am interiorizat-o şi pe care am asociat-o unui obiect şi pentru evocarea căreia sînt suficiente cîteva trăsături vizuale minimale (…). Ceea ce noi considerăm drept imagini mentale conjugă această dublă impresie de vizualitate şi de asemănare” (idem, pp. 9-10).

22^ M. Denis, Image et cognition, P.U.F., Paris, 1989

23^ J. F. Richard et alii, Traité de psychologie cognitive, tone 2, Dunod, Paris, 1990, pp. 35 şi urm.

24^ “Există reprezentare atunci când un obiect sau un ansamblu de obiecte se găseşte exprimat, tradus, figurat sub forma unui nou ansamblu de elemente, realizându-se astfel corespondenţa sistematică între an-samblul iniţial şi cel derivat “ (M. Denis, op. cit., p. 21).

25^ Cf. D. Peraya, “Vers une théorie générale des paratextes: images mentales et images matériels”, în Recherches en communication, no. 4, 1995, pp. 119-158. Decisiv este aici raportul dintre “imaginea lingvis-tică” şi realitatea obiectuală, întrucît “afinitatea iconică între semn şi obiect nu este în mod necesar vizuală” (D. Grigorescu, Aventura imaginii, Meridiane, Bucureşti, 1982, p. 34).

26^ “În primul rînd există structura propoziţională. Acest fapt nu a fost descoperit de psihologi, ci de filozofii logicieni (…). Demersul psi-hologiei cognitive (…) formulează ideea că cea mai mare parte a reprezentărilor umane este înscrisă, inculcată în tiparul propoziţional. Se presupune că aceste reprezentări sînt organizate precum limbajul uman. Dar asta nu înseamnă, cum se crede uneori, că cogniţia este calchiată pe limbaj, că derivă din el sau că este întotdeauna exprimabilă. Asta semnifică, dimpotrivă, că structura limbajului este dependentă de cea a reprezentărilor cognitive, că, dacă limbajul este ceea ce este, este tocmai pentru că cogniţia îi preexistă” (J. F. Le Ny, M. D. Ginesta, La psychologie, Larousse, Paris, 1995, p. 270). A se vedea în acest sens şi M. Devitt & K.Sterelny, Limbaj şi realitate. O introducere în filosofia limbajului, trad. rom., Polirom, Iaşi, 2000: “Gîndul este lingvistic în formă (…) şi reprezintă atitudini propoziţionale” (pp. 139 şi 205).

27^ “Încă din Antichitate, în unele lucrări ale lui Aristotel, referitor la modul de funcţionare a semnului lingvistic, se considera că «gândirea este anterioară vorbirii, între cei doi termeni existând o relaţie de iconicitate»” (Maria Carpov, Prin text, dincolo de text, Ed. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi, 1999, p.120).

28^ J. Piaget, La formation du symbole chez l'enfant, Delachaux & Niestlé, Neuchâtel, 1976, pp.159 şi urm.

29^ Cf. J. P. Meunier, “Connaître par l'image”, în Recherches en com-munication, no.10, 1998. “Procesul gîndirii a fost conceput (…) ca fiind o activitate lăuntrică şi conştientă a fiinţei umane, activitate ce antre-nează imagini verbale (imagini ale cuvintelor) ce structurează discursul interior” (I. Oprea, Curs de filozofia limbii, Ed. Universităţii Suceava, 2001, p. 187).

30^ Cf. M. Denis, Image et cognition, P.U.F., Paris, 1989. Să amintim aici că însuşi Ch. S. Peirce scria, pe la finele secolului 19, că oamenii de fapt “construiesc un semn iconic al reprezentărilor lor mentale” (Col-lected papers, Harvard University Press, Harvard, 1935-1966, 5.162 – apud D. Rovenţa - Frumuşani, Semiotică, societate, cultură, Institutul European, Iaşi, 1999, p. 94).

31^ J. P. Meunier, art. cit.

32^ Comenius – Didactica magna –traducere prof. univ. Iosif Antohi, Ed. Didactica Omnia , Ab Afino, 1827

33^ Constantin Cucoş- Pedagogie, Ed. Polirom, ediţia a II-a revizuită, 2002

34^ Constantin Cucoş- Pedagogie, Ed. Polirom, ediţia a II-a revizuită, 1996

35^ Programa Şcolară - EDUCAŢIE PLASTICĂ, clasele 5,6,7,8,9,10

36^ Programa Şcolară - EDUCAŢIE PLASTICĂ, clasele 5,6,7,8,9,10

37 ^ opere citate

38^ Mager, Robert F.: Preparing Objectives for Programmed Instruction, Palo Alto, California, Fearon Publishing Inc.. 1962

39^ Sorin Cristea – Dicţionar de termeni pedagogici

40^ Constantin Moise, Elemente fundamentale de didactică,Ed. Amkarom, Iaşi, 1996, p. 54

41^ Ioan Nicola, Tratat de Pedagogie Şcolară, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A. , Bucureşti, 1996, pag.376-395

42^ Ilioaia, Maria, Metodica predarii desenului, clasele I-IV, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981, pag.86

43^ Ilioaia, Maria, Metodica predarii desenului, clasele I-IV, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981, pag.80

44^ Metodica predării desenului la clasele V-X şcoala generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971.