Lumea d dăbâca



Yüklə 0,58 Mb.
səhifə7/13
tarix30.07.2018
ölçüsü0,58 Mb.
#64191
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   13

Dirk Hartogs. (dirc hertogz). Insulă (618,9 kmp) situată în V Australiei, în Oceanul Indian. Aparţine de Australia.

Dirksland. Localitate aflată în insula Overflacke (Olanda).

Dirnbach. (dirnbac). Localitate în N Austriei, la ENE de oraşul Linz.

Dirra. Localitate în V Sudanului, la E de oraşul El-Fasher.

Dirranbandi. (direnbendii). Oraş situat în E Australiei (Queensland), la V de Brisbane.

Dirri. (dirii). Localitate în ESE Somaliei, la NNE de capitala statului.

Dis. Localitate în S Jemenului, pe coasta Mării Arabiei, la ENE de oraşul Mukalla.

Disappoiment. (dizepoament). Lac cu nivel variabil, situat în NV Australiei, în Deşertul Gibson.

Disentis. (dizentis). Localitate în partea central-estică a Elveţiei, pe Rinul Anterior (Vor der Rhein). Se mai numeşte Mustèr

Dishna. (dişna). Localitate în E Egiptului, pe fluviul Nil, la V de oraşul Qena.

Dişkapi (Dishkapi). (dişcapii). Cartier al oraşului Ankara (Turcia).

Disko. 1. Insulă pe coasta de V a Groenlandei, în strâmtoarea Davis. Are suprafaţa de 8 600 kmp. Localitatea principală este Godhavn. Relieful este de platou bazaltic, cu altitudinea maximă de 1 919 m. Deţine gheţari şi resurse de cărbuni şi minereuri de fier. A fost descoperită în timpul expediţiei lui Eirik Tordvaldssön (982-985). 2. Golf marin în V Groenlandei, între cele două insule, Groenlanda şi Disko.

Dismal. (dizmel). Mlaştină în E S.U.A. (Carolina de Nord), la S de oraşul Norfolk.

Disneyland. (diznilend). Parc de distracţii (73 ha) în Anaheim, lângă Los Angeles (California), creat de W. Disney. În 1971, lângă oraşul Orlando (Florida), a fost inaugurat Disney World, iar în 1992, lângă Paris, Euro Disney.

Dišnik. (dişnic). Localitate în Croaţia, la SSE de oraşul Bjelovar.

Dison. (dizon). Localitate în E Belgiei, la ESE de oraşul Liège.

Dispur. Oraş în NE Indiei, la 10 km SE de Gauhati, centrul administrativ al statului Assam. Este centru comercial.

Disraëli. (dizraelii). Localitate în Canada, la SSE de oraşul Quebec şi la NE de oraşul Sherbrooke.

Diss. Localitate în ESE Angliei (Marea Britanie), pe râul Waveney, la NNV de oraşul Ipswich şi la SSV de oraşul Norwich.

Disuq. (disuc). Oraş în delta fluviului Nil, la SE de oraşul Alexandria.

Diszel. (disel). Localitate situată în Ungaria (Veszprém), la N de lacul Balaton şi la E de oraşul Tapolca.

Diszkotna. (discotna). Localitate în E Bulgariei, la NV de oraşul Burgas.

Diszna. (disna). Localitate în Belarus, pe râul Daugava, la VNV de oraşul Polock.

Ditam. Localitate în Camerun, la NNV de capitala ţării.

Ditrău. 1. Pas în Carpaţii Orientali, în Munţii Giurgeu, la 1 036 m altitudine. Asigură legătura între Depresiunea Giurgeu, şi depresiunile de pe valea Bistricioarei (Bilbor, Borsec) pe un drum naţional modernizat. 2. Comună în jud. Harghita, cu circa 6 600 loc. Aici se exploatează minereuri complexe şi roci de construcţie (ditroit). Satele componente: Ditrău, Jolotca, Ţengheler.

Ditsinane. Localitate în E Botswanei, la NV de oraşul Serowe.

Dittersdorf. (diterzdorf). Localitate în E Germaniei, la SE de oraşul Dresden.

Dittmannsdorf. (ditmanzdorf). Localitate în E Germaniei, la ENE de oraşul Chemnitz.

Ditton Priors. Localitate în Anglia (Marea Britanie), la V de oraşul Birmingham.

Diu. 1. Localitate în V Indiei, în partea de S a peninsulei Kathiawar, la Golful Khambhat (Oceanul Indian). 2. Regiune autonomă în V Indiei, în peninsula Kathiawar.

Divaca. (divacia). Localitate în V Sloveniei, la ENE de oraşul Trieste.

Divandareh. Localitate în NV Iranului, la NV de oraşul Hamadan.

Divanié. Localitate în SV Congo-ului, la NV de oraşul Brazaville.

Dives. (div). Râu în NV Franţei, cu vărsare în Marea Mânecii la SV de oraşul Le Havre.

Divgyadovo. (divgiadovo). Localitate situată în ENE Bulgariei, la SE de oraşul Sumen.

Divinópolis. Oraş în Brazilia, la SV de oraşul Belo Horizonte.

Divisa. Deal situat în Brazilia, situat în apropierea oraşului São Paulo, la S de acesta.

Divizija. (divizii ia). Localitate în Ucraina, pe coasta NV a Mării Negre.

Divjaka. (div iaca). Localitate în V Albaniei, la SE de oraşul Durrësi.

Divle. Localitate în S Turciei asiatice, la SE de oraşul Konya.

Divonne. (divon). Localitate în E Franţei, la graniţa cu Elveţia, la NNE de oraşul Geneva.

Divrigi. (divrighii). Localitate minieră (minereuri de fier) în centrul Turciei asiatice, pe fluviul Eufrat.

Diwal Kol. (diual col). Localitate în Afganistan, la SV de oraşul Kabul.

Diwaniya. (diuanii ia). Oraş în Irak, pe un braţ al fluviului Eufrat, la E de oraşul An-Najaf.

Dixon. (dicsăn). Localitate aflată în S.U.A. (Illinois), pe râul Rock (afluent al fluviului Mississippi), la SV de oraşul Rockford.

Dixon Entrance. (dicson entrans). Strâmtoare marină în Oceanul Pacific între insula Queen Charlotte şi insulele grupului Alexander (Canada).

Diyala. Râu în E Irakului, afluent al fluviului Tigru. Trece prin Bagdad.

Diyarbakir. (dii iarbachir). Oraş în SE Turciei, pe Tigru, cu circa 400 000 loc. Aici se exploatează crom şi cupru. Centru industrial.

Diz. Localitate în SV Pakistanului, la NE de oraşul Turbat.

Dizak. Localitate în SE Iranului, aproape de graniţa cu Pakistan, la NE de oraşul Zaboli.

Diz Chah. (diz ciah). Localitate în NNE Iranului, la SV de oraşul Davarzan.

Diz-i-Kurd. Localitate în V Iranului, la NV de oraşul Shiraz.

Dizful. Oraş în V Iranului, pe râul Ab-i-Dez, la NNV de oraşul Ahwaz.

Dja. (dgia). Râu în SE Camerunului, afluentul râului Sangha (iar acesta al fluviului Congo).

Djabung. (dgiabung). Cap în ESE insulei Sumatra (Indonezia), la vărsarea râului Hari în Marea Chinei de Sud.

Djado. (dgiado). 1. Podiş în NE Nigerului (Africa). 2. Localitate în NE statului Niger, în Deşertul Sahara, în podişul cu acelaşi nume.

Djagdi, Munţii. (diagdii). Munţi situaţi în SE Siberiei (Rusia), la SE de Munţii Stanovoi, având altitudinea maximă de 2 384 m.

Djahrom (Jahrom). (dgiahrom). Localitate în S Iranului, pe râul Mand, aproape de Golful Persic.

Djailolo. (dgialolo). 1. Localitate în N insulei Halmahera (Indonezia). 2. v. Halmahera.

Djakarta. (dgiacarta). 1. Capitala Indoneziei, situată în NV insulei Java, la Marea Java. Are peste 5 milioane loc. Se mai scrie şi Jakarta. 2. Golf în NV insulei Jawa, unde se află şi capitala Indoneziei.

Djakonov. (diaconov). Înălţime (239 m) situată la SE de oraşul Beograd (Serbia).

Djalalabad. (dgialalabad). Oraş în NNE Afganistanului, la E de Kabul, aproape de graniţa cu Pakistan.

Djalinda. (dialinda). Localitate situată în SE Siberiei (Rusia), pe fluviul Amur, la graniţa cu China.

Djambala. (dgiambala). Localitate în R. Congo, pe fluviul Congo, la NE de Brazaville.

Djamber. (dgiamber). Localitate în SV Ciadului, pe fluviul Chari, la SE de oraşul Fort Lamy.

Djambi. (dgiambii). Oraş în Indonezia, în partea central-estică a insulei Sumatra. Se mai numeşte Telanaipura.

Djambul. (diambul). Oraş în S Kazahstanului, cu peste 300 000 loc. S-a mai numit Aulie-Ata şi Mirzoian. Este centru industrial (industria chimică, alimentară, materiale de construcţii) şi centru cultural.

Djampang Kulon. (dgiampang culon). Localitate în SV insulei Java (Indonezia), la SSV de oraşul Bogor.

Djanet. (dgianet). Localitate situată în SE Algeriei, la baza munţilor Tassili N'Ajjer, aproape de graniţa cu Libia.

Djang. (dgiang). Localitate aflată în NV Camerunului, la NV de oraşul Yaoundé.

Djankoi. (diancoi). Localitate situată în NE peninsulei Crimeea (Ucraina).

Djapara. (dgiapara). Oraş în N insulei Java (Indonezia), pe ţărmul Mării Java, la NE de oraşul Semarang.

Djaposten. (dgiaposten). Localitate în S Camerunului, la SE de oraşul Yaoundé.

Djarabub. (dgiarabub). v. El Djagbub.

Djargalant. (diargalant). Localitate în SE Mongoliei, aşezată aproape de graniţa cu China.

Djasinga. (dgiasinga). Localitate situată în V insulei Java (Indonezia), la VNV de oraşul Bogor.

Djask. (dgiasc). Localitate în S Iranului, pe ţărmul Golfului Oman.

Djatibarang. (dgiatibarang). Localitate în NNV insulei Java (Indonezia), la NV de oraşul Tjirebon.

Djatinegara. (dgiatinegara). Oraş situat în insula Java (Indonezia), la SE de capitala Jakarta.

Djava. (dgiava). v. Java.

Djebel-el-ed-Druz. (dgebel el ed druz). Regiune muntoasă (1 800 m altitudine) în SV Siriei.

Djebel Nefusa. (dgebel nefusa). Regiune muntoasă în NV Libiei, la SV de Tripoli.

Djedeida. (dgedeida). Localitate în N Tunisiei, la V de capitala Tunis.

Djedi. (dgedii). Râu de tip ued aflat în N Algeriei, la baza Munţilor Atlasul Saharian.

Djelfa. (dgelfa). Localitate algeriană în Munţii Atlasul Saharian.

Djember. (dgember). Oraş în E insulei Java (Indonezia), la SE de oraşul Malang.

Djembet-Nashr. (dgembet naşrî). 1. Localitate irakiană aflată în apropiere de Kish. 2. Cultură materială dezvoltată în Mesopotamia antică, în mileniile III-IV î.e.n. Este denumită astfel după numele localităţii irakiene.

Djeneïen. (dgeneien). Localitate în SE Tunisiei.

Djepon. (dgepon). Localitate aşezată în NNE insulei Java (Indonezia), la VNV de oraşul Surabaja.

Djerba. (dgerba). Localitate în SE Tunisiei, la Golful Gabes (Sirta Mică).

Djerissa. (dgerisa). Centru de tip minier (minereuri complexe) aflat în NE Tunisiei.

Djetigara. (dietigara). Localitate situată în NNV Kazahstanului, la graniţa cu Rusia.

Djetisu. (dietisu). Regiune geografică situată la SE de Lacul Balhaş (Kazahstan).

Djezkazgan. (diezcazgan). Oraş în partea central-vestică a Kazahstanului, cu peste 110 000 loc. Aici se exploatează cupru.

Djibouti. (djibuti). 1. Republica Djibouti (République de Djibouti-I Jumburiyah Jibuti). Stat în E Africii, cu suprafaţa de 23 200 kmp şi aproape 600 000 loc. Capitala este Djibouti. 2. Capitala Republicii Djibouti, port la Golful Aden, cu circa 330 000 loc. Este legată printr-o cale ferată de capitala Addis Abeba (Etiopia).

Djidda. (dgida). Oraş situat în V Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii, la V de Mecca.

Djidjelli. (dgidgelii). Localitate aflată în NE Algeriei, pe ţărmul Mării Mediterane.

Djimma. (dgima). Localitate în SV Etiopiei, în Podişul Etiopiei, la SV de Adis-Abeba.

Djofra. (dgiofra). Oază în partea central-nordică a Libiei, în regiunea deşertică a ţării.

Djolu. (dgiolu). Localitate în R.D. Congo, la V de oraşul Kisangani.

Djosali. (diosalii). Localitate în Kazahstan, pe fluviul Sîr-Daria, la V de oraşul Kzil-Orda.

Djougou. (dgiugu). Localitate în V statului african Benin, aproape de graniţa cu Togo.

Djoum. (dgium). Localitate situată în SSV Camerunului, la SE de oraşul-capitală Yaoundé.

Djourab. (dgiurab). Deşert saharian aflat în partea central-vestică a Ciadului.

Djuba. (dgiuba). Localitate în S Sudanului, pe fluviul Nil.

Djugdjur. (diugdiur). Munţi situaţi în E Siberiei, pe ţărmul Mării Ohotsk, cu altitudinea maximă de 1 906 m.

Djungar, Poarta. (dgiungar). Loc de trecere între Munţii Djungar-Alatau la V şi Tarbagatai la E, respectiv între statele China şi Kazahstan.

Djungar-Alatau. (diungar). Munţi (cu altitudinea maximă de 4 464 m) în SE Kazahstanului, la graniţa cu China.

Djungaria. (dgiungaria). Regiune deşertică situată în NV Chinei, aproape de graniţa cu statele Mongolia şi Kazahstan.

Djupivogur. (diupivogur). Localitate în E Islandei, la Marea Norvegiei (Oceanul Atlantic).

Djur. (dgiur). Râu în SV Sudanului, afluent al fluviului Nil.

Djurgården. (diugorden). Insulă situată la E de oraşul Stockholm (Suedia). Aparţine Suediei.

Djursholm. (diurşholm). Cartier al oraşului Stockhom (Suedia).

Djuwono. (dgiuono). Localitate în NNE insulei Java (Indonezia), pe ţărmul Mării Java, la NE de oraşul Kudus.

Dlhá Ves. (dâlha ves). Localitate în S Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la SV de oraşul Roznava.

Dluga. (dvuga). Râu ce trece prin oraşul Varşovia (Polonia), afluent al Vistulei.

Dmitri Laptev. (dimitrii laptev). Strâmtoare marină în Oceanul Arctic, între insula Leahov (din arhipelagul Noua Siberie) şi continentul asiatic, facilitând legătura dintre mările Laptev şi Siberiei de Est.

Dmitrijev-Lgovskii. (dimitrii iev legovschii). Localitate în Rusia europeană, la NV de oraşul Kursk.

Dmitrijevka. (dimitrii ievca). Localitate în SE Ucrainei, la graniţa cu Rusia, la SE de oraşul Thorez.

Dmitrov. (dimitrov). Localitate situată la N de Moscova (Rusia).

Dmitrovka. (dimitrovca). Localitate aflată în Ucraina, la graniţa cu Republica Moldova, la NE de oraşul Bolgrad.

Dneprodzerjinsk. (dneprodzerjânsc). v. Kamenskoe.

Dnepropetrovsk. (dnepropitrovsc). v. Ekaterinoslav.

Dno. Localitate în NV Rusiei europene, aşezată la SV de lacul Ilmen şi la E de oraşul Pîskov.

Doani. (doanii). Localitate în Bangladesh, aproape de golful Bengal.

Doba. 1. Localitate în SSV Ciadului, la E de oraşul Moundou. 2. (dobo). Localitate în Ungaria (Veszprém), la NV de oraşul Ajka şi la SV de oraşul Pápa. 3. Comună în jud. Satu Mare, cu peste 2 600 loc. Satele componente sunt: Doba, Bighiş, Dacia, Paulian, Traian.

Dobârceni. Comună în jud. Botoşani, cu circa 2 600 loc. Satele componente sunt: Dobârceni, Bivolari, Cişmăneşti, Livada, Murguţa, Pădureni.

Dobârlău. Comună în jud. Covasna, cu aproape 2 300 loc. Satele componente: Dobârlău, Lunca Mărcuşului, Mărcuş, Valea Dobârlăului.

Dobbiaco. Localitate aflată în NE Italiei, aproape de graniţa cu Austria, la NE de oraşul Bolzano.

Dobbyn. Localitate în NE Australiei (în NV statului Queensland), relativ aproape de Golful Carpentaria.

Dobczyce. (dobţiţe). Localitate aflată în SSE Poloniei, pe râul Raba, la SSE de oraşul Cracovia.

Döbele. (deobele). Localitate în Letonia, la SV de Riga.

Döbeln. (deobeln). Localitate în E Germaniei, la SE de Leipzig.

Doberdo. Localitate în NE Italiei, la NV de oraşul Trieste.

Doberlug-Kirchhain. (doberlug chircain). Localitate în ENE Germaniei, la SV de oraşul Cottbus.

Dobersberg. Localitate în NNE Austriei, la graniţa cu Cehia, pe râul Thaya.

Dobersdorf. Localitate în SE Austriei, pe râul Lafnitz, la ESE de oraşul Graz, aproape de graniţa cu Ungaria.

Dobiegniew. (dobiegnief). Localitate în V Poloniei, la NE de oraşul Gorzów şi la SV de oraşul Pila.

Doblar. Hidrocentrală în NV Sloveniei.

Doblas. (doblaz). Localitate în centrul Argentinei, la SE de oraşul Santa Rosa.

Döbling. (deobling). Cartier al oraşului Viena (Austria).

Dobo. Localitate situată în insulele Aru (Indonezia).

Dobogó. Vârf (386 m) lângă Budapesta (Ungaria).

Dobogó-ko. (dobogo cheo). Vârf (700 m) lângă Budapesta (Ungaria).

Doboj. (doboi). Localitate în N Bosniei şi Herţegovinei, pe râul Bosna (afluent al lui Sava).

Döbörhegy. (deobeor hegi). Localitate în NV Ungariei (Vas), la SE de oraşul Körmend şi la NV de oraşul Zalaegerszeg.

Doboz. Localitate în Ungaria (Békés), pe Crişul Alb (Fehér Körös), la NE de oraşele Békéscsaba şi de Gyula.

Dobra. 1. Comună în jud. Dâmboviţa, pe râul Ialomiţa, cu peste 3 600 loc. Satele componente: Dobra, Mărceşti. 2. Comună în jud. Hunedoara, cu peste 3 500 loc. Aici se exploatează calcar şi se prelucrează lemnul. Are o biserică din secolul al XV-lea. Satele componente: Dobra, Abucea, Bujoru, Făgeţel, Lăpuşnic, Mihăieşti, Panc, Panc-Sălişte, Răduleşti, Roşcani, Stânceşti, Stânceşti Ohaba, Stretea. 3. Râu, afluent al Şureanului, cu izvorul în Munţii Şureanu şi se varsă în Sebeş la SE de oraşul Sebeş, în localitatea Şugag. 4. Râu în Croaţia, afluent al râului Kulpa (iar acesta al râului Sava). 5. Localitate în ENE Serbiei, pe malul Dunării în zona defileului, în dreptul localităţii româneşti Berzasca. 6. Localitate în NV Poloniei, la graniţa cu Germania, la NV de oraşul Szczecin. 7. Localitate în NV Poloniei, la NE de oraşul Szczecin. 8. Localitate în centrul Poloniei, pe râul Warta, la NV de oraşul Lódz.

Dobrá. Localitate în SE Slovaciei, aproape de graniţa cu Ucraina şi cu Ungaria, la SE de oraşul Trebišov.

Döbra. (deobra). Localitate în E Germaniei, la SE de oraşul Dresden.

Dobrany. (dobriani). Localitate în Cehia, la SV de capitala ţării, Praha (Praga).

Dobre. Localitate în centrul Poloniei, la SE de oraşul Bydgoszcz.

Dobreanka. Centru siderurgic în E Rusiei, în Ural, la N de oraşul Perm.

Dobre Miasto. Localitate în NNE Poloniei, pe râul Lyna, la NV de oraşul Olsztyn.

Dobreni. Comună în jud. Neamţ, cu circa 3 500 loc. Aici se află Mănăstirea Horaiţa (1725). Satele componente sunt: Dobreni, Căşăria, Negreşti, Poiana, Sărata.

Dobreşti. 1. Comună în jud. Argeş, cu circa 2 000 loc. Satele componente: Dobreşti, Fureşti. 2. Comună în jud. Bihor, cu peste 6 000 loc. Aici se exploata bauxită. Satele componente: Dobreşti, Cornişeşti, Crânceşti, Hidişel, Luncasprie, Răcaş, Topa de Jos, Topa de Sus. 3. Comună în jud. Dolj, cu circa 2 800 loc. Satele componente sunt: Dobreşti, Căciulăteşti, Georocel, Murta, Toceni.

Dobreţu. Comună în jud. Olt, cu circa 1 500 loc. Satele componente sunt: Dobreţu, Curtişoara, Horezu.

Dobri. (dobrii). Localitate în V Ungariei (Zala), aproape de graniţa cu Slovenia, la NV de oraşul maghiar Nagykanizsa.

Dobrics. (dobrici). Oraş în NE Bulgariei, la NV de Varna.

Dobrin. Comună în jud. Sălaj, cu peste 1 800 loc. Satele componente sunt: Dobrin, Deleni, Dobra, Naimon, Sâncraiu Silvaniei, Verveghiu.

Dobrinista. (dobrinişta). Localitate în SV Bulgariei, pe râul Mesta, la SE de oraşul Blagoevgrad.

Dobrinj. (dobrini). Localitate situată în NE insulei Krk (Croaţia).

Dobríš. (dobriş). Localitate în Cehia, la SV de Praga.

Dobrjanka. (dobrianca). Oraş situat în E Rusiei europene, aşezat pe ţărmul E al lacului de acumulare Kama, la NE de oraşul Perm.

Dobrljin. (dobrilin). Localitate în NV Bosniei-Herţegovinei, la graniţa cu Slovenia, pe râul Una, la NV de oraşul Banja Luka.

Döbröce. (deobreoţe). Localitate în V Ungariei (Veszprém), la NV de lacul Balaton şi de oraşul Tapolca.

Dobrodzien. Localitate în S Poloniei, la NE de oraşul Opole, la NV de oraşul Katowice şi la SV de oraşul Czestochowa.

Dobroeşti. Comună în jud. Ilfov, pe stânga râului Colentina, cu peste 6 000 loc. Satele componente: Dobroeşti, Fundeni.

Dobrogea. 1. Podişul Dobrogei. Mare unitate de podiş în SE României, între Dunăre la V şi N, Delta Dunării la NE, ţărmul Mării Negre la E şi graniţa cu Bulgaria la S, suprapusă peste trei subunităţi structurale, diferite atât prin fundament, cât şi prin cuvertura sedimentară de suprafaţă: I. Podişul Dobrogei de Nord, situat între Valea Dunării la V şi N, Delta Dunării la NE, complexul Razim-Sinoe la E şi alinia­mentul văilor Peceneaga-Slava la S (cu înălţimi de 150-450 m), reprezintă o asociere de trei subunităţi morfostructurale, bine diferenţiate între ele: Munţii Măcinului, Dealurile Tulcei, Depresiunea Nalbant şi Podişul Babadag. Fundamentul este constituit din formaţiuni paleozoice, străbătute de mase granitice, acoperite de depozite calcaroase, grezoase, argiloase, triasice şi cretacice. Deţine zăcăminte de pirite cuprifere (Altân Tepe) şi baritină (Somova), roci de construcţie (granite, porfire, calcare). Există păduri de stejar în amestec cu gorun, tei alb, jugastru etc. Se practică pomi- şi viticultura (Niculiţel). II. Podişul Dobrogei Centrale sau Podişul Casimcea, situat între aliniamentele văilor Peceneaga-Slava la N, ţărmul Mării Negre la E, Podişul Carasu la S şi Dunărea la V, este constituit predominant din şisturi verzi în fundament, care adeseori apar la suprafaţă, peste care stau formaţiuni jurasice şi cretacice, fiind un podiş de eroziune, cu înălţimi de 150-320 m, fragmentat pe direcţia NV-SE de râul Casimcea. Masivele calcaroase, resturi ale unei bariere de corali din Jurasic, rămase la suprafaţă sub forma unor martori de eroziune pe aliniamentul Hârşova - Crucea - Gura Dobrogei, cheile, dolinele şi peşterile din această zonă dau o notă de diversitate în peisaj. Cuprinde mai multe subunităţi: Podişul Casimcei- propriu-zis, Podişul Hârşovei şi Podişul Istriei. III. Podişul Dobrogei de Sud, cuprins între Dunăre la V, Podişul Dobrogei Centrale la N, ţărmul Mării Negre la E şi graniţa cu Bulgaria la S, corespunde în fundament soclului rigid de platformă, format din şisturi cristaline mezometamorfice, peste care sunt extinse depozite de gresii şi calcare mezozoice şi neogene, acoperite de o cuvertură de loess care conferă podişului un caracter structural tabular. Circa două treimi din suprafaţă este drenată de bazine hidrografice care sunt tributare în cea mai mare parte fluviului Dunărea. Unele diferenţieri geomorfologice permit împărţirea Podişului Dobrogei de Sud în patru subunităţi: Podişul Medgidiei cu Podişul Dorobanţului, Podişul Oltinei, Podişul Negru Vodă şi Podişul Cobadin. Vegetaţia este de stepă cu procent ridicat de plante termofile. Se practică viticultura (podgoriile Murfatlar şi Ostrov fiind renumite). 2. Provincie istorică în SE României, între Dunăre şi Marea Neagră. Teritoriul Dobrogei, locuit din Paleoliticul mijlociu, a fost populat din mileniul II î.e.n. de strămoşii geto-dacilor. Coloniştii greci au întemeiat în secolele VII-VI î.e.n. pe litoralul Mării Negre coloniile Histria, Callatis şi Tomis. În secolul I e.n. a intrat în componenţa statului lui Burebista, apoi a Imperiului Roman şi Bizantin (până în secolul VII). Reintrată sub dominaţia bizantină (din 971), Dobrogea a fost menţinută cu greu de către aceştia (sec. X-XIII), fiind invadată de pecenegi, uzi şi bulgari. În secolul al XIV-lea s-a constituit o formaţiune politică de sine stătătoare, condusă, pe rând, de Balica, Dobrotici (din circa 1348) şi Ivanco (din circa 1386). A făcut parte din Ţara Românească în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. A fost sub stăpânire turcească (1417-1878) şi a intrat în componenţa României în urma războiului de independenţă (1877-1878). În anul 1940, prin Tratatul de la Craiova, România a fost obligată să cedeze Cadrilaterul Bulgariei.

Yüklə 0,58 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   13




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin