Șvabii bănățeni (germană Banater Schwaben, în română simplu șvabi) sunt o etnie germană din grupul Șvabilor dunăreni care au emigrat în Banat cu peste 200 de ani în urmă, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei și Austria

Șvabii bănățeni (germană Banater Schwaben, în română simplu șvabi) sunt o etnie germană din grupul Șvabilor dunăreni care au emigrat în Banat cu peste 200 de ani în urmă, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei și Austria. Deși a format pentru lungă vreme o minoritate puternică și importantă, datorită transformărilor politice din ultimul secol cea mai mare parte a șvabilor bănățeni s-a întors în Germania.

• Șvabii bănățeni (germană Banater Schwaben, în română simplu șvabi) sunt o etnie germană din grupul Șvabilor dunăreni care au emigrat în Banat cu peste 200 de ani în urmă, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei și Austria. Deși a format pentru lungă vreme o minoritate puternică și importantă, datorită transformărilor politice din ultimul secol cea mai mare parte a șvabilor bănățeni s-a întors în Germania.

Coloniștii proveneau mai ales din regiunile de pe malul stâng al Rinului, Elveția, Alsacia, Lorena, Luxemburg și Palatinat, precum și din Hessa, Bavaria și Suebia. Alt grup provenea din Austria, în special din Stiria (Steiermark).[1] Este însă neclar cum aceștia au luat numele de șvabi bănățeni din moment ce un număr mic dintre ei veneau din regiunile șvabe: regiunea Suebia (Schwaben) din vestul Bavariei și Württemberg (Suebia propriu-zisă; astăzi în landul Baden-Württemberg) și Alsacia, în prezent în Franța.

• Coloniștii proveneau mai ales din regiunile de pe malul stâng al Rinului, Elveția, Alsacia, Lorena, Luxemburg și Palatinat, precum și din Hessa, Bavaria și Suebia. Alt grup provenea din Austria, în special din Stiria (Steiermark).[1] Este însă neclar cum aceștia au luat numele de șvabi bănățeni din moment ce un număr mic dintre ei veneau din regiunile șvabe: regiunea Suebia (Schwaben) din vestul Bavariei și Württemberg (Suebia propriu-zisă; astăzi în landul Baden-Württemberg) și Alsacia, în prezent în Franța.

Rromii[17] (uneori scris romi,[18] cunoscuți și ca „țigani”[19]) reprezintă un grup etnic originar din India medievală.

• Rromii[17] (uneori scris romi,[18] cunoscuți și ca „țigani”[19]) reprezintă un grup etnic originar din India medievală.

• Rromii sunt răspândiți în foarte multe zone geografice, dar mai ales în Europa, cele mai importante grupuri trăind în Europa Centrală și de Est, în Turcia, în Peninsula Iberică și în sudul Franței.

• Importante comunități de rromi trăiesc de asemenea și în America, în special în Brazilia, unde rromii au fost deportați de către guvernul portughez în timpul erei coloniale. Migrația etniei rome a făcut ca aceasta să se fi răspândit în istoria mai recentă și în alte zone ale emisferei vestice.

Pastrarea identitatii si traditiilor minoritatii roma este strans legata cu pastrarea portului traditional. Din pacate, in ziua de astazi portul traditional nu este acceptat de societatea romaneasca in general. A purta haine care te disting ca rom inseamna a te transforma intru-un magnet pentru priviri rau voitoare si discriminare.

• Pastrarea identitatii si traditiilor minoritatii roma este strans legata cu pastrarea portului traditional. Din pacate, in ziua de astazi portul traditional nu este acceptat de societatea romaneasca in general. A purta haine care te disting ca rom inseamna a te transforma intru-un magnet pentru priviri rau voitoare si discriminare.

Maghiarii sau Ungurii sunt un popor rǎspândit în Europa centrală, vorbitor al limbii maghiare. Etnia maghiară alcătuiește majoritatea absolută a cetățenilor din Ungaria (în maghiară Magyarország, în trad. "Țara Maghiară"), cu o pondere de 92,3 % conform recensământului din 2006. Importante comunități maghiare trăiesc și în țările vecine Ungariei, respectiv în România, Slovacia, Serbia și Austria.

• Maghiarii sau Ungurii sunt un popor rǎspândit în Europa centrală, vorbitor al limbii maghiare. Etnia maghiară alcătuiește majoritatea absolută a cetățenilor din Ungaria (în maghiară Magyarország, în trad. "Țara Maghiară"), cu o pondere de 92,3 % conform recensământului din 2006. Importante comunități maghiare trăiesc și în țările vecine Ungariei, respectiv în România, Slovacia, Serbia și Austria.

Ungaria (în maghiară Magyarország) este un stat situat în Centrul Europei, în Câmpia Panonică și la poalele sudice ale Carpaților Occidentali Interiori, la o distanță egală de Oceanul Atlantic, Munții Ural, respectiv de Marea Mediterană și Marea Nordului. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafața Câmpiei Panonice, din care face parte Parcul Național Hortobágy, înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Se învecinează cu Serbia la sud, Croația și Slovenia la sud-vest, Austria la vest, Slovacia la nord și România la est.

• Ungaria (în maghiară Magyarország) este un stat situat în Centrul Europei, în Câmpia Panonică și la poalele sudice ale Carpaților Occidentali Interiori, la o distanță egală de Oceanul Atlantic, Munții Ural, respectiv de Marea Mediterană și Marea Nordului. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafața Câmpiei Panonice, din care face parte Parcul Național Hortobágy, înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Se învecinează cu Serbia la sud, Croația și Slovenia la sud-vest, Austria la vest, Slovacia la nord și România la est.

 Aşa cum nici un fel de mâncare nu aparţine tradiţiei unui singur popor, ci îl găsim şi la alte popoare învecinate, portul popular s-a format şi s-a răspândit fără să ţină cont de frontierele etnice actuale sau mai vechi. Portul popular ceangăiesc se aseamănă cu cel românesc şi cu alte porturi populare din estul Europei. Dacă ornamentaţia portului diferă de la sat la sat, totuşi catrinţa, bârneţul, traista şi alte elemente ale costumului popular le găsim şi la alte popoare est-europene în diferite epoci istorice.

•  Aşa cum nici un fel de mâncare nu aparţine tradiţiei unui singur popor, ci îl găsim şi la alte popoare învecinate, portul popular s-a format şi s-a răspândit fără să ţină cont de frontierele etnice actuale sau mai vechi. Portul popular ceangăiesc se aseamănă cu cel românesc şi cu alte porturi populare din estul Europei. Dacă ornamentaţia portului diferă de la sat la sat, totuşi catrinţa, bârneţul, traista şi alte elemente ale costumului popular le găsim şi la alte popoare est-europene în diferite epoci istorice.

Secuii (popular săcui, în maghiară Székelyek) sunt un grup etnic maghiar[1] din România, de limbă maghiară și de origine necunoscută,[2] care cultural ține de maghiarimea din județele Covasna, Harghita și în arealul central și sud-estic al județului Mureș. Se mai autodefinesc ca secui și locuitorii de limbă maghiară din câteva sate ale județelor Alba și Cluj (din fostul Scaun Secuiesc al Arieșului) și din județele Sibiu[3] și Brașov.[4]

• Secuii (popular săcui, în maghiară Székelyek) sunt un grup etnic maghiar[1] din România, de limbă maghiară și de origine necunoscută,[2] care cultural ține de maghiarimea din județele Covasna, Harghita și în arealul central și sud-estic al județului Mureș. Se mai autodefinesc ca secui și locuitorii de limbă maghiară din câteva sate ale județelor Alba și Cluj (din fostul Scaun Secuiesc al Arieșului) și din județele Sibiu[3] și Brașov.[4]

Maghiarii stabiliți în Etelköz (Teritoriul dintre râuri), un teritoriu situat la nord de Marea Neagră, la sfârșitul secolului al IX-lea au migrat refugiindu-se de frica pecenegilor spre vest, trecând prin trecătoarea nord-carpatică Verețke, de pe valea Nistrului spre valea Tisei, în Bazinul Panonic (pe Dunărea de Mijloc). Triburile maghiare au ocupat partea estică a marii Puste Maghiare, începând cu partea de nord-est, Bihor, Ținutul Zărandului (regiunea păstrează numele ducelui Zerind din dinastia arpadiană), Arad și Timiș până la Dunăre.

• Maghiarii stabiliți în Etelköz (Teritoriul dintre râuri), un teritoriu situat la nord de Marea Neagră, la sfârșitul secolului al IX-lea au migrat refugiindu-se de frica pecenegilor spre vest, trecând prin trecătoarea nord-carpatică Verețke, de pe valea Nistrului spre valea Tisei, în Bazinul Panonic (pe Dunărea de Mijloc). Triburile maghiare au ocupat partea estică a marii Puste Maghiare, începând cu partea de nord-est, Bihor, Ținutul Zărandului (regiunea păstrează numele ducelui Zerind din dinastia arpadiană), Arad și Timiș până la Dunăre.

Portul bărbătesc al secuilor se distinge prin cioareci făcuţi din postav alb ce se lipesc de corp. Aceştia se deosebesc de la sat la sat sau de la zonă la zonă doar prin croială, ori prin forma de aplicare a şiretului. Se poartă cu cizme de culoare neagră cu carâmb semimoale. Bărbaţii poartă cămăşi cu manşetă şi cu guler încheiat, din pânză sau giulgiu alb. Peste cămaşă - de la o zonă la alta - se îmbracă o vestă de culoare neagră, sură, albă, roşie ori albastră, ornată cu găitan. De obicei vara se poartă pălărie neagră, pe văile Târnavelor în zilele de lucru - pălărie de paie, iar în timpul iernii, căciulă rotunjită la vârf sau cu manşetă răsucită din aceeaşi blană.

• Portul bărbătesc al secuilor se distinge prin cioareci făcuţi din postav alb ce se lipesc de corp. Aceştia se deosebesc de la sat la sat sau de la zonă la zonă doar prin croială, ori prin forma de aplicare a şiretului. Se poartă cu cizme de culoare neagră cu carâmb semimoale. Bărbaţii poartă cămăşi cu manşetă şi cu guler încheiat, din pânză sau giulgiu alb. Peste cămaşă - de la o zonă la alta - se îmbracă o vestă de culoare neagră, sură, albă, roşie ori albastră, ornată cu găitan. De obicei vara se poartă pălărie neagră, pe văile Târnavelor în zilele de lucru - pălărie de paie, iar în timpul iernii, căciulă rotunjită la vârf sau cu manşetă răsucită din aceeaşi blană.

Ucraineni (українці, ukrainți, etnonimele istorice ruteni, rusinii, cazaci) este un popor european de ramura slavă, care în majoritatea lui trăiește în Ucraina. Ucraineni mai pot fi întâlniți și în Polonia (sud-estul țării), Belarus (extremul sud al țării), Republica Moldova (în nord, inclusiv în Transnistria), România (vezi și articolul Ucrainenii din România), Rusia (întreg sudul Rusiei, precum și în Siberia), Kazahstan(în nord), Canada (Manitoba), Statele Unite ale Americii, Argentina, Brazilia, Australia etc.

• Ucraineni (українці, ukrainți, etnonimele istorice ruteni, rusinii, cazaci) este un popor european de ramura slavă, care în majoritatea lui trăiește în Ucraina. Ucraineni mai pot fi întâlniți și în Polonia (sud-estul țării), Belarus (extremul sud al țării), Republica Moldova (în nord, inclusiv în Transnistria), România (vezi și articolul Ucrainenii din România), Rusia (întreg sudul Rusiei, precum și în Siberia), Kazahstan(în nord), Canada (Manitoba), Statele Unite ale Americii, Argentina, Brazilia, Australia etc.

Ucraina (ucraineană Україна / Ucraiina, AFI /ukra'jina) este o țară în Europa Orientală. Are frontieră cu Rusia - în nord-est, Belarus - în nord, Polonia, Slovacia și Ungaria - în vest, România și Republica Moldova - la sud-vest, Marea Neagră și Marea Azov - la sud. Capitala Ucrainei este orașul Kiev.

• Ucraina (ucraineană Україна / Ucraiina, AFI /ukra'jina) este o țară în Europa Orientală. Are frontieră cu Rusia - în nord-est, Belarus - în nord, Polonia, Slovacia și Ungaria - în vest, România și Republica Moldova - la sud-vest, Marea Neagră și Marea Azov - la sud. Capitala Ucrainei este orașul Kiev.

Folclorul şi tradiţiile ucrainenilor din Maramureşul de dincoace de Tisa încep să fie cunoscute şi descifrate de specialiştii în etnologie, datorită unei cercetări sistematice demarate anul trecut de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Maramureş în colaborare cu Universitatea de Nord din Baia Mare. Dacă anul trecut echipa de cercetători a acoperit localităţile Ruscova, Repedea şi Poienile de Sub Munte, anul acesta, mai precis în perioada 8-16 iulie, s-au avut în vedere comunităţile din Bocicoiu Mare, Rona de Sus, Bistra, Valea Vişeului şi Crăciuneşti.

• Folclorul şi tradiţiile ucrainenilor din Maramureşul de dincoace de Tisa încep să fie cunoscute şi descifrate de specialiştii în etnologie, datorită unei cercetări sistematice demarate anul trecut de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Maramureş în colaborare cu Universitatea de Nord din Baia Mare. Dacă anul trecut echipa de cercetători a acoperit localităţile Ruscova, Repedea şi Poienile de Sub Munte, anul acesta, mai precis în perioada 8-16 iulie, s-au avut în vedere comunităţile din Bocicoiu Mare, Rona de Sus, Bistra, Valea Vişeului şi Crăciuneşti.