Lumea (vol. I, Litera a)

Adria. Oraş în NE Italiei, pe râul Tartaro, la SE de oraşul Padova.

Adria Corato. Localitate în SE Italiei, la NV de oraşul Bari.

Adrian. (edrien). Localitate în N S.U.A. (Michigan), la SV de Detroit şi la SE de Jackson.

Adrianopol. Oraş aflat în Turcia europeană (astăzi are numele de Edirne), renumită localitate istorică (încheierea tratatului de pace Ruso-Turc din anul 1829).

Adriatică, Marea. Mare situată în bazinul Mediteranei, cuprinsă între Peninsula Italică şi Peninsula Balcanică; comunică cu Marea Ionică prin strâmtoarea Otranto. Are suprafaţa de 144 000 kmp. Adâncimea maximă este de 1 230 m. Salinitatea 35-38‰. Porturile principale sunt Triest, Veneţia, Rijeka, Split, Durrës, Vlora.

Aďr (Azbine). Podiş muntos în SE Saharei (Niger). Altitudinea maximă este 2 022 m (Muntele Bagzane). Clima este aridă, populaţia rară.

Adrogué. (adrughe). Localitate situată la SSE de Buenos Aires (Argentina).

Adsai. Râu în NE Indiei (113 km lungime) afluent al fluviului Gange.

Adula. Munţi în SE Elveţiei, la SV de râul Rinul Posterior. Urcă la 3 402 m.

Adunaţi. Comună în jud. Prahova cu circa 2 800 loc. Satele componente: Adunaţi, Ocina de Jos, Ocina de Sus.

Adunaţii-Copăceni. Comună în jud. Giurgiu, pe râul Argeş. Are circa 6 700 loc. Satele componente: Adunaţii-Copăceni, Dărăşti-Vlaşca, Mogoşeşti, Varlaam.

Aduwa. (Adowa, Adua). (aduua). Oraş în N Ethiopiei. Circa 30 000 loc.

Aduz. Localitate în N Marocului, pe ţărmul Mării Mediterane, la V de oraşul Alhucemas.

Adyrnas. Râu în NV Turciei cu vărsare în Marea Marmara.

Aebeltoft. (ebeltoft). Localitaten situată în NE peninsulei Iutlanda (Danemarca), pe ţărmul strâmtorii Kattegat, la E de oraşul Århus.

Æerö. (eroe). Insulă în Marea Baltică (Danemarca).

Aeroprague. (aeroprag). Aeroport al oraşului argentinian Buenos Aires.

Ærøskøbing. (eroscobing). Localitate în cadrul insulei Æerö din Danemarca.

Aesch. (eş). Localitate în NV Elveţiei, pe râul Birs, la SE de oraşul Basel.

Aeschi. (eşii). Localitate în Elveţia, la SE de lacul Thun.

Afam. Centru de extracţie a ţiţeiului, situat în SE Nigeriei, la SE de Port Harcourt.

Afaq. Localitate în SE Irakului, la SE de capitala ţării.

Afar. (Denakil, Dancalia, Dancalla). Depresiune în E Africii (Ethiopia şi Djibouti), la Marea Roşie, în unele puncte fiind sub nivelul mării (-155 m); clima tropicală deşertică (30^o media lunii iulie). Deţine lacuri sărate (Assal, Afrera ş.a.). Are izvoare geotermale. Pe ţărmuri se practică pescuitul de perle, aici apărând şi palmieri.

Afareaitu. Localitate în SE insulei Faéroné (arhipelagul Tahiti) din Oceanul Pacific.

Afdam. Localitate în SE Etiopiei, la ENE de capitala statului.

Afdayrak. v. Fort Gourad.

Affeln. Localitate în Germania, în zona Ruhr, la NE de oraşul Lüdenscheid, în regiunea Munţilor Lenne.

Affi. (afii). Localitate în N Italiei, pe ţărmul de SE al lacului Garda.

Affoltern. Localitate în N Elveţiei, la SV de oraşul Zürich.

Afghanistan (Afganistan). Republică în partea central-sudică a Asiei. Suprafaţa 652 200 kmp, circa 16 milioane loc. Capitala este Kabul.

Afgesloten. (afghesloten). Localitate lângă Amsterdam (Olanda).

Afif. Localitate în centrul Arabiei Saudite, la ESE de oraşul Al-Medina şi la SV de capitala ţării.

A-fjord. (afiord). Fiord norvegian, situat la nord de marele fiord Sogne.

Afikpo. Oraş în SE Nigeriei, la SE de oraşul Enugu şi la NE de oraşul Port Harcourt.

Af Keua. Localitate în NE statului Eritreea, la NV de Massawa.

Aflaj. Regiune deşertică în centrul Arabiei Saudite, la SV de capitala statului.

Aflandshage. (aflandşaghe). Cap situat în SSE insulei Amager cu pătrundere în Marea Baltică, insulă situată la E de insula Sjaeland (Danemarca).

Aflenz. (aflenţ). Localitate în partea central-estică a Austriei, la NE de oraşul Leoben.

Aflou. (aflu). Localitate în N Algeriei, la SE de oraşul Mascara şi la SV de oraşul Blida.

Afmadow (Afmadu). Oraş în S Somaliei.

Afognak. Insulă din SV Alaskăi, în Oceanul Pacific, din arhipelagul Kodiak (S.U.A.).

Africa. Al doilea continent, ca mărime, traversat de Ecuator şi de cele două tropice, cuprins între Oceanul Atlantic (la V), Marea Mediterană (la N), Marea Roşie şi Oceanul Indian (la E); suprafaţa 30,3 milioane kmp, cu insulele învecinate. Peste 800 milioane loc. Se întinde între 37^o21' lat. N (Capul Ras el-Abiad) şi 34^o52' lat. S (Capul Acelor), pe aproximativ 8 000 km, şi între 17^o35' long. V (Capul Verde) şi 51^o20' long. E (Capul Ras Hafun), pe circa 7 400 km. Africa este constituită dintr-un bloc masiv vechi, care a suferit puţine modificări în perioadele geologice mai recente şi unde structurile de platformă au o dezvoltare largă. Relieful. Forma tipică a reliefului Africii, mai puţin variat ca al altor continente, este podişul tabular întins. Altitudinea medie a continentului este de 750 m, cea maximă 5 895 m (vf. Kilimanjaro). Se deosebesc: Africa joasă (Sahara, Sudanul, Guineea şi Depresiunea Congo, fost Zair), cu altitudini în general sub 500 m. Africa înaltă (Abisinia şi Somalia) şi Africa de Sud, constituită din podişuri înalte de peste 1 000 m. Doar sistemul montan al Atlasului este format prin cutare, restul munţilor africani reprezentând mari zone de fractură, în care se pot grupa atât marginile înălţate ale Marelui Graben Est-African (Podişul Abisiniei şi Podişul Somaliei), cât şi munţii, podişurile ridicate tectonic (Ahaggar, Air, Tibesti) şi horsturile (Munţii de Cristal şi Munţii Scorpiei). De formarea Marelui Graben Est-African sunt legate puternice erupţii vulcanice, care au dat naştere vulcanilor Kilimanjaro, Kenya (5 199 m) şi Elgon (4 322 m). Depresiunile sunt largi şi limitate de praguri: Kalahari, Congo, Ciad, Niger, precum şi cele din Sahara. Câmpiile sunt restrânse şi de scufundare recentă (Câmpia Senegalului, Guineii Superioare, Mozambicului şi Somaliei). Resurse: minereuri auro-argentifere, diamante, fier, petrol etc. Clima. Este continentul cu clima cea mai caldă de pe Glob, cu o zonă de climă ecuatorială (cu temperaturi medii anuale având variaţii sezoniere reduse şi cantităţi mari de precipitaţii), două zone de climă subecuatorială, două zone tropicale cu precipitaţii extrem de reduse (50-150 mm/an) şi două zone subtropicale (cu două sezoane opuse, umed şi secetos). Temperatura cea mai ridicată (58^oC) s-a înregistrat la Aziziyah (Libia) la 13 septembrie 1922. Valorile termice de peste 40^oC sunt frecvente în întreaga Sahară. Hidrografia. Se caracterizează prin fluvii şi lacuri mari, dar şi prin întinse zone endoreice. Cele mai importante fluvii sunt: Nilul (cel mai lung fluviu din lume), Congo, fost Zair, Niger, Zambezi, Orange, Limpopo şi Senegal. Lacurile cele mai importante (jalonate pe linia Marelui Graben Est-African) sunt tectonice şi au apă dulce (Victoria, Malawi, Edward, Albert, fost Mobutu Sese Séko, Turkana, Kivu şi Tana). Lacul Ciad situat în zona semiaridă este puţin adânc şi are apă sărată şi cu fluctuaţii în suprafaţă.

Africa Centrală. v. Centrafricană, Republica.

Africa de Sud, Republica. Stat în S Africii; suprafaţa 1,22 milioane kmp; circa 35 milioane loc. Capitala Pretoria (reşedinţa guvernului) şi Cape Town (reşedinţa parlamentului).

Africa de Sud-Vest. v. Namibia.

Africano-Antarctic, Bazin. Bazin oceanic între Africa şi Antarctica.

Africano-Antarctică, Dorsala. Dorsală submarină între Africa şi Antarctica.

Afrin. Localitate în NV Siriei, la NV de oraşul Haleb (Alepo).

Afritz. (afriţ). Localitate în S Austriei, la SE de lacul Millstatt, la NNV de oraşul Villach.

Afuá. Localitate în NE Braziliei, pe ţărmul estuarului Amazonului, pe ţărmul nordic al insulei Bananal.

Afula. Localitate în N Israelului, la SSE de oraşul Nazareth.

Afumaţi. 1. Comună în jud. Dolj cu circa 3 800 loc. Satele componente: Afumaţi, Boureni, Covei. 2. Comună în Jud. Ilfov (până în 1995), apoi în jud. Ilfov, cu circa 6 500 loc. Satul component este Afumaţi.

Afyon. Oraş în V Turciei asiatice, nu departe de oraşul Izmir.

Afyonkarahisar. Localitate în V Turciei, în Podişul Anataliei, la SV de Ankara.

Ág. (ag). Localitate în SV Ungariei (Baranya), între oraşele Pécs (la S) şi Kaposvár (la N).

Aga. Localitate în NE Egiptului, în delta Nilului, la SV de oraşul El-Mansura.

Agadem. Localitate în E statului Niger, la S de oraşul Bilma.

Agadès (Agadez). Localitate în partea centrală a ţării Niger, la SV de platoul muntos Aïr.

Aga-Djari. (aga giarii). Localitate în SV Iranului, aproape de Golful Persic.

Agadir. Localitate în partea central-estică a Kazahstanului, la SE de oraşul Karaganda şi la NV de lacul Balhaş.

Agadîr (Agadir). Oraş în Maroc, port de pescuit la Oceanul Atlantic. Are circa 115 000 loc. Este staţiune balneară.

Agaete. Localitate în NV insulei Gran Canaria (insulele Canare-Spania) din Oceanul Atlantic.

Agalega. Insule ce aparţin arhipelagului Mauritius (Oceanul Indian).

Agamor. Localitate în SE statului Mali, la NE de curbura fluviului Niger, la NE de localitatea Bourem.

Agańa. (agania). Oraş în V insulei Guam, port şi centru administrativ al insulei. Are circa 45 000 loc. Aici este o bază navală americană la Apra.

Agano. Râu (349 km lungime) în partea central-nordică a insulei Honshu (Japonia), cu vărsare în Marea Japoniei, la oraşul Niigata.

Agany. Afluent de dreapta al fluviului Obi, vărsându-se în apele fluviului în apropierea oraşului Szurgut (Siberia).

Aganchou. (aganciu). Localitate minieră (cărbuni-huilă) în partea centrală a Chinei, lângă oraşul Lanzhou.

Agapia. Comună în jud. Neamţ, cu circa 3 900 loc. Este staţiune climaterică şi are o mănăstire, în biserica sa pictorul N. Grigorescu aducându-şi aportul. În apropierea localităţii este mănăstirea Văratec, obiectiv turistic. Satele componente: Agapia, Filioara, Săcăluşeşti, Varatec.

Agara. Oraş în India, la SE de Delhi, pe fluviul Gange.

Agárd. (ogard). Localitate în N Ungariei (Fejér), pe marginea SE a lacului Velence, la E de oraşul Székesfehérvár.

Agartala. Oraş în NE Indiei, centru administrativ al statului Tripura. Circa 135 000 loc.

Agár-tetö. (ogar teteo). Vârf (513 m) în Munţii Bakony (Ungaria), la V de lacul Balaton.

Agăş. Comună în jud. Bacău, situată la întâlnirea Trotuşului cu Şulţa (jud. Bacău). Are circa 6 000 loc. Satele componente: Agăş, Beleghet, Coşnea, Cotumba, Diaconeşti, Goioasa, Preluci, Suliţa.

Ágasegyháza. (agoş edi hazo). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), situată la SV de oraşul Kecskemét şi la NE de oraşul Izsák.

Agastya Malai. Vârf (1 654 m) în extremitatea sudică a Indiei.

Ágasvár. (agoşvar). Vârf (789 m) în Munţii Mátra din NNE Ungariei.

Agata. Localitate în Federaţia Rusă, în Podişul Siberiei Centrale, în apropiere de Cercul Polar de Nord. Aici s-a înregistrat cea mai ridicată presiune atmosferică de pe Glob (1 083,8 mb = 812,8 mmHg).

Agatti. (agatii). Insulă în arhipelagul Lakshadweep din SE Marii Arabiei (Oceanul Indian), aparţinând de India.

Agats. Localitate în V Insulei Noua Guinee (Irianul de Vest), cu ieşire la Marea Arafura.

Agattu. (egătu). Insulă aflată în Arhipelagul Aleutine (S.U.A.), şi anume în Insulele Apropiate.

Agava. (eghevă). Localitate în SE Canadei, pe ţărmul estic al lacului Superior.

Agawa. (egheuă). Golf în cadrul Lacului Superior (America de Nord), la V de localitatea Agava.

Agawam. (egăuom). Oraş situat în S.U.A. (Montana), la NV de oraşul Great Falls.

Agay. (aghei). 1. Localitate în SE Franţei, pe ţărmul Mării Mediterane, la SV de oraşul Cannes. 2. Golf situat în SE Franţei (Marea Mediterană) în dreptul localităţii cu acelaşi nume.

Agbor. Localitate în S Nigeriei, la V de oraşele Bende şi Onitsha şi respectiv la E de oraşul Benin City.

Agboville. (agbovil). Localitate în statul Côte d'Ivoire, la N de Abidjan.

Agçacay. (agciacai). Localitate în SE Turciei asiatice, la E de lacul Van.

Agdam. Localitate în SE Azerbaidjanului, la NE de oraşul Susa.

Agde. (agd). 1. Localitate în S Franţei (Languedoc), la SE de oraşul Béziers, pe ţărmul Mării Mediterane. 2. Cap în SE Franţei, la SE de localitatea cu acelaşi nume.

Agedabia. Localitate în NE Libiei, pe ţărmul Golfului Sidra (Marea Mediterană), la SE de oraşul Benghazi.

Ageki. Localitate în insula Honshu (Japonia), la VNV de oraşul Nagoya.

Agen. (ajă). Oraş în Franţa (Guyenne et Gascogne), pe fluviul Garonne.

Agenais. (ajăne). (Agénois-ajenois). Regiune în SV Franţei.

Ager. (agher). Mic afluent (în Austria) al râului Traun (afluent de dreapta al fluviului Dunărea). Izvorăşte din Munţii Alpi.

Ágerdömajor. (agherdeomoior). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la graniţa cu România.

Äger. (egăr). Lac (7,2 kmp) în centrul Elveţiei, la NE de lacul Vierwaldstätt.

Agerup. Localitate în Danemarca, în insula Sjaelland, la V de capitala statului.

Ágfalva. (agfolvo). Localitate în NV Ungariei (Gyor-Sopron), la graniţa cu Austria, la V de oraşul Sopron.

Aggas. Insulă la E de Groenlanda, în strâmtoarea Dania (Oceanul Atlantic).

Aggsbach. (agsbac). Localitate în NE Austriei, pe Dunăre, la NV de oraşul St. Pölten.

Aggtelek. (ogtelec). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), în zona carstică cu acelaşi nume, aproape de graniţa cu Slovacia.

Aggtelek-Jósfavö. (ogtelec ioşfoveo). Peşteră în N Ungariei, la NV de Miskolc; lungimea este de 22 kilometri. Este puternic concreţionată, are lacuri şi râuri subterane ("Styx"). Se continuă în Slovacia cu peştera Baradla-Domica. Rezervaţia naturală (din 1951) are 778 ha. Obiectiv turistic deosebit.

Agesta. (aghesta). Localitate (cu centrală atomo-electrică), situată la SV de Stockholm (Suedia).

Agha Jari. (aga giarii). Centru de extracţie a ţiţeiului, în SV Iranului, aproape de Golful Persic.

Agheila, El. Localitate în N Libiei, la Golful Sidra (Marea Mediterană).

Aghireşu. Comună în jud. Cluj, având circa 8 200 loc. Deţine rezerve de cărbune brun (la Ticu), argilă caolinoasă, calcare, nisipuri şi gips (Leghia). Staţiune balneoclimaterică cu ape sulfatate. Satele componente: Aghireşu, Aghireşu-Fabrici, Arghişu, Băgara, Dâncu, Dorolţu, Inucu, Leghia, Macău, Ticu, Ticu-Colonie.

Aghvan. Localitate situată la SE de Bagdad (Irak).

Agigea. Comună în jud. Constanţa, pe ţărmul Mării Negre, la gura canalului Dunăre-Marea Neagră (la kilometrul 64,2). Ecluză, port maritim. Este şi staţiune balneoclimaterică. Are rezervaţie de dune marine (25 ha) şi o staţiune de cercetări marine (înfiinţată de Ion Borcea în 1926). Aparţine de oraşul Techirghiol împreună cu Lazu.

Agighiol. 1. Liman fluvio-maritim între braţul Sf. Gheorghe şi Lacul Razim; are o suprafaţă de 280 ha. 2. Sat în comuna Valea Nucarilor, jud. Tulcea.

Aginskoie. 1. Localitate în S Siberiei (Rusia), la SE de oraşul Krasnoiarsk. 2. Localitate în SSE Siberiei (Rusia), la SE de oraşul Cita.

Agira. Localitate în partea central-estică a insulei Sicilia (Italia), pe râul Simeto, la NV de oraşul Catania.

Agloloma. Localitate în SV insulei Luzon (Filipine), pe ţărmul Chinei de Sud.

Agnita. Oraş în jud. Sibiu, pe valea Hârtibaciului. Are circa 14 000 loc. Menţionat documentar în anul 1280 şi declarat oraş în 1950. Satele componente: Coveş, Ruja.

Agno. Localitate în S Elveţiei, pe ţărmul NV al lacului Lugano.

Agnone. Localitate în centrul Italiei, la NV de oraşul Campobasso.

Ágó. (ago). Râu în partea central-nordică a Ungariei, afluent al râului Zagyva. Izvorăşte din Munţii Mátra.

Agogna. (agonia). Râu în Munţii Alpi, cu izvorul în apropierea Lacului Maggiore-Italia, subafluent al fluviului Pad (Po).

Agordat. Localitate în N statului Eritreea, la V de oraşul Asmara.

Agordo. Localitate în N Italiei, în Munţii Alpi; are hidrocentrală.

Agostyán. (ogoştian). Localitate în NNV Ungariei (Komárom-Esztergom), aşezată la NV de oraşul Tatabánya.

Agout. (agu). Râu în Franţa, afluent al râului Tarn (afluent al fluviului Garonne). Izvorăşte din Munţii Ceveni.

Agovo. Localitate în SV Ucrainei, la V de oraşul Velikie Luki.

Agra. Oraş în India (Utar Pradesh), pe râul Yamuna. Are circa 800 000 loc. Aici se află mausoleul Taj-Mahal (sec. XVII).

Agraciada. Localitate în SV statului Uruguay, aproape de fluviul Uruguay, la SV de oraşul Mercedes.

Agri. (agrii). 1. Râu în S Italiei, cu vărsare în Golful Taranto. 2. Localitate în NE Turciei asiatice, la NE de lacul Van.

Agricola Romana. Localitate lângă Roma (Italia).

Agri Dagi. (agrii daghii). v. Ararat.

Agrigento. Oraş în Italia (Sicilia); circa 60 000 loc. Numele actual este din anul 1927.

Agrihan. Insulă în arhipelagul Mariane (S.U.A.), în Oceanul Pacific.

Agrij. 1. Râu, afluent stâng al Someşului la Jibou, cu o lungime de 44 km. Izvorăşte din Munţii Meseş. Este cunoscut şi sub numele de Agriş. 2. Comună în jud. Sălaj, pe râul cu acelaşi nume, cu circa 2 400 loc. Satele componente sunt: Agrij, Bozna, Răstolţu Deşert, Treznea.

Agrinio (Agrinion). Localitate în SV Greciei, aproape de Golful Patras.

Agriz. Localitate în E Rusiei europene, pe râul Kama (afluent al fluviului Volga), la SV de oraşul Perm.

Agropoli. (agropolii). Localitate în SV Italiei peninsulare, pe ţărmul Mării Tireniene, la SV de oraşul Salerno.

Agro Pontino. Regiune naturală de ţărm, în V Italiei, la SV de Roma şi la V de oraşul Latina.

Agua Buena. Localitate în Panama, la N de Canalul Panama şi la SE de lacul Madden.

Agua Caliente. Localitate în NV Mexicului, pe Rio Verde, la SE de oraşul Ciudad Obregon.

Água Clara. 1. Râu în V statului Panama, ce ajunge în lacul Gatun din zona Canalului Panama. 2. Localitate în SV Braziliei, pe râul Verde, la SV de oraşul Rubinéia.

Aguada Cecillo. (aguada sesilio). Localitate în partea sudică a Argentinei, la S de râul Rio Negro şi la SV de oraşul Bahia Blanca.

Aguada de Guerra. Localitate în S Argentinei, la SV de oraşul Bahia Blanca.

Aguada de Pasajeros. (aguada de pasaheros). Oraş în Cuba, la SV de oraşul Santa Clara.

Aguade de Cachina. (aguade de cacina). Localitate în N statului Chile, în deşertul Atacama, la SE de oraşul Antofagasta.

Aguadilla. (aguadilia). Oraş în Puerto Rico, în NV insulei, pe ţărmul Oceanului Atlantic.

Aguadulce. (aguadulse). Localitate în SE statului Panama, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de capitala ţării.

Agua Linda. Localitate în SV Venezuelei, aproape de graniţa cu Columbia.

Aguan. Râu în E Hondurasului, cu vărsare în Marea Antilelor.

Aguanaval. Râu în partea central-nordică a Mexicului.

Aguanus. Râu în peninsula Labrador (Canada).

Aguapeú. Râu în SE Braziliei, în regiunea São Paulo, afluent al râului Rio Branco.

Agua Prieta. Localitate în NV Mexicului, la graniţa cu S.U.A., la SV de oraşul mexican Ciudad Suárez.

Aguaray. Localitate în N Argentinei, la graniţa cu Bolivia.

Aguarico. Râu în NE Ecuadorului, subafluent al Amazonului.

Aguascalientes. 1. Oraş în Mexic, centrul administrativ al statului cu acelaşi nume; are circa 370 000 loc. Centru minier; deţine ape minerale. 2. Stat în Mexic, cu 5 600 kmp şi peste 620 000 loc.

Aguas Calientes. Localitate în E Perului, pe un afluent al râului Ucayali, la NE de Lima.

Agua Sucia. (agua susia). Râu în Panama, cu vărsare în lacul Gatun.

Agua Viva. Localitate în NV statului Venezuela, la E de laguna Maracaibo, pe râul Motatán, la SE de oraşul Mene Grande.

Agudos. Localitate în Brazilia, la SV de oraşul Aracaguara şi de Belo Horizonte.

Agueda. Râu în V Spaniei, afluent al fluviului Duero.

Águeda. Localitate în N Portugaliei, la SE de oraşul Porto.

Aguglia. (agulia). Insulă din arhipelagul Galite (Tunisia), în Marea Mediterană.

Aguia. Capul cel mai E al Americii de Sud.

Aguilar de Campóo. (aghilar). Localitate în N Spaniei, pe râul Pisuerga, la NV de oraşul Burgos şi la SV de oraşul Bilbao.

Aguilar de la Frontera. (aghilar). Localitate în Spania (Córdoba), în SV Spaniei.

Aguilas. (aghilas). Localitate în SE Spaniei, situată la Marea Mediterană, la SV de oraşul Cartagena.

Aguililla. (aghililia). Localitate situată în SV Mexicului, la SE de oraşul Colima şi la SV de oraşul Morelia.

Aguisan. (aghisan). Localitate în partea centrală, în Insula Negros (Filipine).

Aguja. (aguha). 1. Cap în NV Perului, la Oceanul Pacific. 2. Cap în N Columbiei, la SV de capul Gallinas, situat la NE de oraşul Cartagena.

Agula. Localitate în SE Eritreei, la SE de Asmara.

Agulhas. Bazin suboceanic în SE Africii, la întâlnirea oceanelor Pacific şi Atlantic.

Agulhas Cape. (agalhas cheip). Cel mai sudic punct din Africa (Capul Acelor), la SE de Capul Bunei Speranţe.

Agung (Gunung Agung). Vulcan activ în NE insulei Bali (Indonezia); altitudinea de 3 142 m. Ultima erupţie: 1963.

Agusan. Râu în NE insulei Mindanao (Filipine), cu vărsare în ocean la Butuan.