Lumea (vol. I, Litera a)

Alvaye (Alwaye). Oraş în SV Indiei, situat pe ţărm, centru al industriei chimice.

Alvdal. Localitate în ESE Norvegiei, pe râul Glomma, la SE de oraşul Trondheim.

Älvdalen. (elvdalen). Localitate în V Suediei, pe râul Österdalälven, la NV de lacul Siljan.

Alvear. Localitate aşezată în NE Argentinei, pe Parana, la SE de oraşul Rosario.

Alvechurch. (elvciărci). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la SSV de oraşul Londra (London).

Alverca. Localitate în SV Portugaliei, pe fluviul Tejo, la NE de Lisabona.

Alvesta. Localitate în S Suediei, la V de lacul Helgasjön, la NV de oraşul Kalmar şi la SE de oraşul Jönköping.

Alvin. (elvin). Localitate în S.U.A. (Texas), aproape de ţărmul Golfului Mexic, la SE de oraşul Houston.

Alvito. Localitate în SSE Italiei, la NV de oraşul Campobasso.

Älvsborg. (elvsborg). Regiune situată în SV Suediei, la SV de lacul Vänern şi la NE de oraşul Göteborg.

Älvsbyn. (elvsbin). Localitate în NE Suediei, pe râul Storforsen, la VNV de oraşul Luleå.

Alwaye. v. Alvaye.

Alwand. (alvand). Localitate în ENE Irakului, la graniţa cu Iran, centru de rafinare a ţiţeiului.

Alwar. (aluar). Oraş în India, situat la SV de capitală.

Alytus. Localitate în Lituania, pe râul Nemunas, la SV de capitală, Vilnius.

Alz. (alţ). Râu (45 km) în Austria şi Germania, afluent al Innului.

Alzamajv (Alzamaj). (alzamaiv, alzamai). Localitate în Siberia (Rusia), la SE de oraşul Krasnoiarsk.

Alzate. Localitate în N Italiei, la S de lacul Como şi la SE de oraşul Como.

Alzette. Râu ce traversează capitala Luxemburgului.

Alzey. (alţei). Localitate în SV Germaniei, la SV de oraşul Mainz.

Alzo. Localitate în N Italiei, pe ţărmul SV al lacului Ortai şi la SV de lacul Maggiore.

Am-Timan. Localitate situată în SE Ciadului (Africa), pe râul Bahr-Salamat, afluent al fluviului Charri.

Amadeus. Lac sărat în Australia centrală, la S de Munţii Macdonnell, cu suprafaţa variabilă (5-8 000 kmp), în funcţie de cantităţile de precipitaţii. A fost descoperit în 1872 de Ernest Giles.

Amadi. (amadii). Localitate în S Sudanului, la NV de oraşul Juba.

Amadia. Localitate în N Irakului, pe râul Zab (afluent al Tigrului), la graniţa cu Turcia.

Amadjuak. (emedgiăc). Lac (2 415 kmp) situat în S insulei Baffin (Canada).

Amadora. Localitate în Portugalia, la NV de Lisabona.

Amagasaki. (amagasachii). Oraş în Japonia (Honshu), port la Golful Osaka. Peste 500 000 loc.

Amager. (amagher). Insulă daneză situată în strâmtoarea Øresund, la E de insula Sjaeland, la SE de oraşul Copenhaga şi la V de oraşul Malmö (Suedia).

Amahai. Localitate situată în S insulei Seram (Indonezia), pe ţărmul Mării Banda.

Amakusa. 1. Insule (570 kmp) situate în V Insulei Kyushu (Japonia), în Marea Chinei de Est. 2. Mare (Oceanul Pacific), situată la SV de insula Kyushu.

Åmål. (omol). Localitate în SV Suediei, pe ţărmul de V al lacului Vänern.

Amaliendor. Localitate în NE Austriei.

Amalapuram. Localitate situată în E Indiei peninsulare, pe Coasta Coromandel, pe ţărmul Golfului Bengal, la S de gura de vărsare a fluviului Godavari, la SV de oraşul Makinada.

Amalfi. (amalfii). Localitate în VSV Italiei peninsulare, pe ţărmul Mării Tireniene, la V de oraşul Salerno şi la SE de oraşul Napoli.

Amaliai. Localitate în V Lituaniei, pe râul Venta, la NV de oraşul Šiauliai.

Amaliás. Localitate în NV peninsulei Peloponez (Grecia), pe ţărmul Mării Ionice.

Amalner. Oraş în NV Indiei peninsulare, pe râul Girna, la E de oraşul Surat.

Amambai. Localitate în SV Braziliei, aproape de graniţa cu Paraguay, la V de fluviul Parana.

Amami. (amamii). 1. Insule (718 kmp) în arhipelagul Ryuku (Japonia), în Oceanul Pacific. 2. Insulă din grupul Amami (Ryuku-Japonia).

Amamula. Localitate în NE R.D. Congo, pe râul Lindi (afluent al fluviului Congo), la SE de oraşul Kisangani.

Amana. Lac în Brazilia, la N de fluviul Amazon, la NE de localitatea Tamaniqus.

Amance. (amans). Localitate în E Franţei, la NE de oraşul Dijon.

Amancey. (amansi). Localitate în E Franţei, la SE de oraşul Besançon.

Amandola. Localitate în E Italiei, pe râul Tenna, la SV de oraşul Ascona.

Amandsberg. Localitate în NNV Belgiei, la E de oraşul Gent.

Amangeldi. (amangheldii). Localitate în N Kazahstanului, pe râul Turgai (Torgai), la NV de Karaganda.

Amantea. Localitate în SV Italiei peninsulare, în peninsula Calabria, pe ţărmul Mării Tireniene, la SV de oraşul Cosenza.

Amanu. Insulă coraligenă situată în arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific).

Amapá. 1. Teritoriu federal în N Braziliei, la Oceanul Atlantic, cu o suprafaţă de 140 300 kmp şi circa 250 000 loc. Centrul administrativ este Macapá. 2. Localitate în NE Braziliei, la NE de oraşul Macapá, aproape de Oceanul Atlantic.

Amapala. Localitate în Honduras, situată pe ţărmul Oceanului Pacific.

Amara. 1. Liman fluviatil cu apă sărată în Lunca Buzăului, cu suprafaţa de 600 hectare. Se mai numeşte şi Balta Amară. 2. Liman fluviatil cu apă sărată pe cursul inferior al Ialomiţei, lângă Slobozia. Suprafaţa 156 hectare, adâncimea maximă 3 m. Lacul are calităţi terapeutice (apă minerală sulfatată, cloruro-sodică şi magneziană ca şi nămol sapropelic), fapt ce determină apariţia unei staţiuni balneoclimaterice cu acelaşi nume. 3. Comună în jud. Ialomiţa, pe malul lacului cu acelaşi nume, având peste 7 300 loc. Staţiune balneoclimaterică. Satele componente sunt: Amara, Amara Nouă, Motâlva. 4. Oraş în SE Irakului, pe fluviul Tigru, la NNE de oraşul Basra.

Amaradia. Râu, afluent al Jiului (România).

Amarah, Al. Oraş în SE Irakului, port pe stânga Tigrului, în Câmpia Mesopotamiei. Peste 130 000 loc.

Amáranta. Localitate în NV Greciei, la E de lacul Dojrani şi la V de lacul Kerkinis.

Amarante. Localitate în NE Braziliei, pe râul Parnaiba, la SSV de oraşul Teresina.

Amargosa. Localitate în E Braziliei, la V de oraşul Salvador.

Amarillo. (emărilau). Oraş situat în S S.U.A. (Texas), pe Red River, cu circa 200 000 loc. Exploatarea ţiţeiului.

Amarkantak. Localitate în India, pe râul Narmada, la SE de oraşul Jabalpur.

Amaro Leite. (amaru leite). Localitate în partea centrală a Braziliei, pe râul Santa Teresa, afluent al râului Tocantins, la NV de capitala ţării, Brasilia.

Amarpur. Localitate în NE Indiei, la E de gura de vărsare a fluviului Gange, la SE de oraşul Agartala.

Amarti. (amartii). Localitate în SE Eritreei, pe ţărmul Mării Roşii, la SE de Asmara.

Amaru. Comună în jud. Buzău, cu aproape 3 000 loc. Satele componente sunt: Amaru, Câmpeni, Dulbanu, Lacu Sinaia, Lunca, Scorţeanca.

Amasa. (emesă). Localitate situată în S.U.A. (Michigan), aproape de lacul Superior.

Amasra. Localitate în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la E de oraşul Zonguldak.

Amasya. Localitate în N Turciei, pe râul Yesil-Irmak.

Amataurá. Localitate în NV Braziliei, pe Amazon, între localităţile Fonte Boa (la E) şi Benjamin Constant (la V).

Amatique. (amatic). Golf găsit în E Americii Centrale istmice, între statele Belize, Guatemala şi Honduras, în Marea Caraibilor.

Amato. Râu în SV Italiei peninsulare (Calabria), cu vărsare în Marea Tireniană (în Golful Santa Eufemia).

Amatrice. (amatrise). Localitate în Italia, pe râul Tronto, la SV de oraşul Ascoli Piceno, la V de oraşul Teramo şi la E de oraşul Terni.

Amay. Localitate în centrul Belgiei, pe râul Meuse, la SV de oraşele Liège şi Seraing şi la NE de oraşul Namur.

Amaya. Localitate în Filipine, în insula Luzon, la Golful Manila, la SV de oraşul Manila.

Amazon. 1. Rio Amazonas. Fluviu în America de Sud (Perú, Columbia şi Brazilia). Cele două izvoare ale sale, Marańon (considerat izvorul principal) şi Ucayali (care confluează în amonte de Iquitos) îşi au originea în Anzii Peruvieni, la altitudinea de 5 250 m şi respectiv la 4 000 m, la numai 160 km depărtare de coasta Oceanului Pacific. Se varsă în Oceanul Atlantic printr-un vast estuar. Lungimea fluviului este de circa 6 400 km de la izvoarele râului Marañon; 7 025 km de la izvorul râului Apurimac, afluent al lui Ucayali, descoperit de o expediţie americană la 15 octombrie 1971. Bazinul hidrografic este de 7,18 milioane kmp. Este fluviul cu cel mai mare debit din lume (212 377 mc/s la vărsare) şi fluviul care îşi are originea la cea mai mare altitudine. Afluenţii principali sunt: pe dreapta Purús, Madeira, Tapajós, Xingú, Tocantins, iar pe stânga Putumayo, Japurá, Rio Negro. Este navigabil pentru vase de mare tonaj până la Manaus (1 600 km de la gura de vărsare, iar pentru cele de tonaj mediu până la Iquitos în Perú, la 3 700 km de gura de vărsare). Porturi principale: Belém, Santarém, Obidos, Manaus, Iquitos. Fluxul pătrunde pe Amazon în amonte până la circa 1 000 km, sub forma unui val înalt de 4,5 m, numit pororoca. Lăţimea fluviului în zona de vărsare este de circa 80-100 km. 2. Câmpia Amazonului (Amazonia). Câmpie aluvială, cea mai mare din America de Sud (circa 5 milioane kmp), situată în zona ecuatorială, în bazinul fluviului Amazon. Lungimea circa 3 000 km (V-E) iar lăţimea 300-2 000 km. Are un relief monoton, cu altitudine medie de 200 m şi cu pante cu înclinări foarte mici, unde râurile se despletesc, formând întinse zone mlăştinoase. Clima este ecuatorială umedă în V (3 000 mm precipitaţii pe an) şi subecuatorială în E (temperatura medie anuală 23-28^oC). Este acoperită de păduri ecuatoriale cu peste 4 000 de specii arborescente (selvas) şi câteva asociaţii vegetale (igapo, várzea şi été). Fauna este foarte bogată.

Amazonas. 1. Stat în NV Braziliei, cu suprafaţa 1,56 milioane kmp, circa 2 milioane loc. Centrul administrativ este Manaus. 2. Teritoriu federal în S Venezuelei, având 175 800 kmp şi circa 85 mii loc. Centrul administrativ este Puerto Ayacucho.

Amărăşti. Comună în jud. Vâlcea, cu circa 2 700 loc. Satele componente sunt: Amărăşti, Mereşeşti, Nemoiu.

Amărăştii de Jos. Comună în jud. Dolj, cu circa 6 300 loc. Satele componente: Amărăştii de Jos, Ocolna, Prapor.

Amărăştii de Sus. Comună în jud. Dolj, cu circa 4 200 loc. Satele componente: Amărăştii de Sus, Dobroteşti, Nisipuri, Zvorcea.

Amba. Localitate în India, la NV de oraşul Hyderabad.

Amba Bishoi. (amba bişoi). Mănăstire în N Egiptului, la V de fluviul Nil, în SV deltei fluviului.

Ambala. Oraş în N Indiei (Haryana), la NV de Delhi. Are circa 235 000 loc.

Ambam. Localitate în Camerun, în SV ţării, la graniţa cu Gabon, la SV de capitala Yaoundé.

Ambanja. (ambangia). Localitate în NV Madagascarului, aproape de ţărmul Oceanului Indian, la NE de oraşul Majunga.

Ambarcik. Localitate în Siberia (Rusia), la ţărmul Mării Siberiei de Est, la gura estuarului fluviului Kolîma.

Ambares. (ambar). Localitate în SV Franţei, la NE de oraşul Bordeaux.

Ambasa. Localitate în NE Indiei, la E de delta fluviului Gange, la NE de oraşul Agartala.

Ambato. Oraş în centrul Ecuadorului, la S de Quito, la baza vulcanului Chimborazo, la 2 571 m altitudine. Are circa 225 000 loc. Constituie staţiune turistică.

Ambatolampy. Localitate situată aproximativ în centrul insulei Madagascar, la SV de capitala ţării.

Ambatondrazaka. Localitate găsită în Insula Madagascar, situată la NE de capitală, Antananarivo.

Ambatosoratra. Localitate în ENE insulei Madagascar, la NE de capitala Antananarivo.

Amberg. Oraş în SE Germaniei, situat la E de Nürnberg.

Ambergris. Insulă (Mexic) situată în Marea Caraibilor, la E de peninsula Yukatan.

Ambérieu-en-Bugey. (amberieö an bujii). Localitate în ESE Franţei, la NE de oraşul Lyon.

Ambert. (amber). Localitate în Franţa, pe un afluent al râului Allier, la NV de oraşul St. Etienne şi la SE de oraşul Clermont-Ferrand.

Ambès. (ambe). Localitate în VSV Franţei, la NV de Bordeaux, centru de rafinare a petrolului.

Ambidédi. (ambidedii). Localitate aşezată în V statului Mali, la graniţa cu Senegal, la V de oraşul Kayes.

Ambikapur. Localitate în India, la E de oraşul Jabalpur.

Ambilobe. Localitate în NV Madagascarului.

Ambite. Localitate în centrul Spaniei, la ESE de capitala Madrid.

Ambie. (embii). Localitate în NE Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordului, la vărsarea râului Coquet în mare, la NE de Newcastle.

Amblève. (amblev). 1. Localitate în ESE Belgiei, pe râul cu acelaşi nume, aproape de graniţa cu Germania. 2. Râu (85 km) în E Belgiei, afluent al râului Meuse, împreună cu râul Ourthe.

Amboise. (amboaz). Localitate în partea central-vestică a Franţei (Touraine), pe Loara (Loire); circa 11 000 loc.

Ambon (Amboina). 1. Insulă în arhipelagul Moluce (Indonezia); suprafaţa este de 761 kmp, cu circa 75 000 loc. 2. Oraş în E Indoneziei, port la Marea Banda, pe insula omonimă, principalul centru al arhipelagului Moluce, cu circa 210 000 loc. A fost fundat în anul 1521 de portughezi sub numele de Amboina (Amboyna). Constituie un centru comercial.

Ambon Ganga. Râu în E statului Sri Lanka, afluent al râului Mahaweli Ganga.

Ambositra. Localitate în Madagascar, la S de capitală, situată aproximativ în partea centrală a insulei.

Ambon. Localitate în insula cu acelaşi nume din SV insulei Seram (Indonezia).

Ambovombe. Localitate în SE Madagascarului.

Amboy. (emboi). Localitate situată în S.U.A. (Illinois) la SV de oraşul Aurora şi la NE de oraşul Rock Island.

Ambra. Cap geografic în N Madagascarului.

Ambrakikós. Golf în NV Greciei (Marea Ionică).

Ambridge. (embridgi). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), pe râul Ohio, la NV de oraşul Pittsburgh.

Ambrim (Ambrym). Insulă din arhipelagul Noile Hebride (Vanuatu), din Oceanul Pacific.

Ambriz. Localitate în NV Angolei (Africa), situată pe ţărmul Oceanului Atlantic, la N de capitală, Luanda.

Ambrizete. Localitate în NV Angolei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NV de capitala statului, Luanda.

Ambrose. (embroz). Canal maritim la SE de New York (S.U.A.).

Ambrósio. (ambroziu). Localitate situată în NV Braziliei, pe Amazon, aproape de graniţa cu Columbia, la V de oraşul Fonte Bay.

Ambrózfalva. (ombroz folvo). Localitate în SE Ungariei (Csongrád), la NE de oraşul Szeged.

Ambruosi. (ambruosii). Localitate în Italia, la E de Napoli, la E de vulcanul Vezuviu.

Ambuklao. Hidrocentrală în NE insulei Luzon (Filipine).

Ambulombo. Vârf (2 119 m) în Insula Flores (Indonezia).

Ambunti. (ambuntii). Localitate situată în NV statului Papua-Noua Guinee, pe râul Sepik.

Amchitka. (emcitche). Insulă în Arhipelagul Aleutinelor (S.U.A.).

Amdabad. v. Ahmedabad.

Am Dam. Localitate în E Ciadului, pe râul Oued Batha, nu departe de graniţa cu Sudanul.

Amden. Localitate în NE Elveţiei, la SE de lacul Zürich, la N de lacul Wallen şi la NE de localitatea Weesen.

Amdo. Regiune în Tibet (China), cu localitatea principală Ed Dzong.

Amdo-Conak-Cso. (amdo conac cio). Lac sărat în regiunea Amdo (Tibet-China).

Ameca. Localitate în V Mexicului, la V de oraşul Guadalajara.

Ameland. Insulă (56 kmp) din arhipelagul Frisice de Vest (Olanda).

Amelandi. (amelandii). Strâmtoare situată între insulele olandeze Terschelling şi respectiv Ameland din Frisicele de Vest.

Amelia. Localitate în centrul Italiei peninsulare, la NE de Roma şi la V de oraşul Terni.

Amelinghausen. (amelinghauzăn). Localitate în N Germaniei, la E de Bremen şi la SV de oraşul Lüneburg.

Ameln. Localitate în V Germaniei, la SV de oraşul Düsseldorf şi la NV de Köln.

Amendolara. Localitate în S Italiei peninsulare (Calabria), la Golful Taranto, la NE de localitatea Sibari.

Ameni. (amenii). Insulă din arhipelagul Laccadive (India) din Marea Arabiei (Oceanul Indian).

Amerang. Localitate în SE Germaniei, la NV de lacul Chiem şi la NE de oraşul Rosenheim.

America. Continent în emisfera vestică, cuprins între Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific şi Oceanul Arctic (Îngheţat). Suprafaţa 42,2 milioane kmp şi circa 800 000 000 loc. Se extinde între 83^o40' lat. N (Capul Morris Jesup din Groenlanda) şi 55^o59' lat. S (Capul Horn). Atinge circa 18 000 km lungime. America este compusă din două vaste mase continentale, America de Nord şi America de Sud, unite prin America Centrală istmică şi insulară şi separate prin Canalul Panamá. Are numeroase resurse naturale. Climatul este variat (apar toate tipurile şi subtipurile climatice), datorită extinderii sale în latitudine. Astfel, extremităţile de N şi de S (Canada, Insula Ţara de Foc şi Arhipelagul Falkland/Malvine) se situează în zona de climă arctică şi subarctică, respectiv, antarctică şi subantarctică. Temperaturile sunt scăzute (media lunii celei mai calde nu depăşeşte +10^oC), iar precipitaţiile sunt reduse la zăpezi. Zona de climă temperată ocupă cea mai mare parte din America de Nord, iar în America de Sud, Patagonia septentrională (nordică) şi Pampa argentiniană. Temperaturile medii sunt ridicate vara (18-24^oC) şi mai coborâte iarna (-3 şi -6^oC), iar precipitaţiile sunt variabile. Zona de climă tropicală şi cea subtropicală este prezentă în partea meridională a Americii de Nord, în N Americii Centrale, în S Podişului Braziliei, în Podişul Gran Chaco şi în N Pampei argentiniene. Temperaturile medii sunt ridicate (26-28^oC vara şi 10-15^oC iarna), însă precipitaţiile scad de la E (circa 1 000 mm) la V (circa 400 mm). Relieful înalt, dispus pe direcţia meridianelor, permite pătrunderea maselor de aer arctic sau antarctic, care aduc uneori în unele dintre aceste regiuni (Florida, Pampa) geruri accentuate şi precipitaţii solide. Zona de climă subecuatorială este proprie părţii meridionale a Americii Centrale, Câmpiei Orinocului şi celei mai mari părţi a Podişului Guyanelor şi Braziliei. Ea se caracterizează prin existenţa a două anotimpuri: unul ploios (vara) şi altul uscat (iarna), cu temperaturi medii anuale mari (22 şi 24^oC), amplitudini medii mici şi precipitaţii abundente (peste 1 000 mm/an). Zona climatică ecuatorială ocupă Câmpia Amazonului şi porţiuni din Podişul Guyanelor şi Braziliei, unde temperaturile medii anuale au valori ridicate (22 şi 25^oC), amplitudinile anuale sunt reduse, iar precipitaţiile sunt abundente (peste 2 000 mm), se produc zilnic şi au două maxime echinocţiale. Vestul cordilier şi andin prezintă în funcţie de latitudine, altitudine şi de expoziţia pantelor, o serie de regiuni climatice din ce în ce mai reci, de la Ecuator către poli şi de la nivelul mării către vârfurile munţilor. Pe podişurile interioare montane, clima este de nuanţă continentală, iar în regiunile montane înalte şi în cele de la latitudini mari clima este rece, existând şi o glaciaţie actuală. Hidrografia. Continentul american se caracterizează prin prezenţa celui mai bogat fluviu în apă de pe Pământ (Amazon), precum şi a altor fluvii mari: Mississippi, Mackenzie, Yukon, Saskatchewan, Sf. Laurenţiu, Colorado, Rio Grande del Norte (în America de Nord), Magdalena, Orinoco, São Francisco, Paraná (în America de Sud). În America se află cel mai mare complex lacustru de pe Pământ (Marile Lacuri) şi lacul de la altitudinea cea mai mare de pe glob (Titicaca), alături de care apar numeroase alte lacuri ca, de ex.: Winnipeg, Athabasca, Sclavilor, Urşilor (în America de Nord), Poopó, Toro, San Martin (în America de Sud).

America Centrală. Constituie o legătură istmică şi insulară între cele două Americi. Suprafaţa este de 1,2 milioane kmp, cu circa 60 milioane loc. Lungimea este de 2 923 km, între 17^o lat. N (Istmul Tehuantepec) şi 5^o lat. N (Golful Darién). Lăţimea variază între 70 km (Istmul Panama) şi 860 km (Peninsula Yukatan). Relieful este în cea mai mare parte muntos cu numeroşi vulcani (majoritatea în activitate). Altitudinea maximă 3 975 m (vf. Acatenango). De-a lungul coastelor Oceanului Pacific şi Mării Caraibilor se întind câmpii litorale înguste. Legătura insulară (Indiile de Vest) este formată din trei arhipelaguri (Bahamas, Antilele Mari şi Antilele Mici), care numără mii de insule.

America de Nord. Suprafaţa este 24,4 milioane kmp (inclusiv insulele învecinate) şi circa 400 milioane loc. Este cuprinsă între Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific şi Oceanul Arctic, se întinde de la 83^o40' lat. N (Capul Morris Jesup din Groenlanda) la 17^o lat. N (istmul Tehuantepec), pe circa 7 300 km şi de la 168^o05' long. V (Capul Prinţul de Wales) la 55^o40' long. V (Capul Charles din Peninsula Labrador), pe circa 5 000 km. Relieful este variat. În V se întinde un sistem muntos înalt, format din depozite paleozoice, mezozoice şi terţiare puternic cutate, faliate şi şariate, vulcanism intens în trecut, slab în prezent, cu seismicitate puternică şi cu numeroase urme glaciare cuaternare. Altitudinea maximă este în vf. McKinley din Munţii Alaskăi, de 6 194 m. Se desfăşoară sub forma a două lanţuri, orientate pe direcţia N-S; Cordiliera Pacifică (în V), cu înălţimi mijlocii şi Cordiliera Stâncoşilor (în E), mai înaltă şi mai golaşă. Între culmile lor se află o serie de podişuri înalte, de vârstă terţiară, pe roci bazaltice (Pod. Columbia Britanică), pe formaţiuni sedimentare (Pod. Colorado), sau pe roci mai vechi, cristaline (Scutul Canadian). În E sistemului muntos, relieful are altitudini medii reduse (200-500 m) şi s-a format pe depozite mezozoice şi terţiare. Munţii Appalachi, cutaţi în Carbonifer, se întind de-a lungul coastei Oceanului Atlantic, fiind formaţi din culmi paralele, care spre E se termină printr-un abrupt, numit "Fall line" (Linia cascadelor). Între Munţii Appalachi şi Cordiliera Stâncoşilor se desfăşoară Podişul Înalt al Preriilor şi Câmpia Mississippi, de altitudine joasă şi aluvionară, de vârstă cuaternară, care se termină spre S cu Câmpia Golfului Mexic.