Lumea (vol. I, Litera a)

Ashtabula. (aştabula). Localitate în S.U.A. (Ohio), pe ţărmul lacului Erie, la NE de oraşul Cleveland.

Ashton Driggs. (eştăn drigs). Localitate în S.U.A. (Idaho), la NE de oraşul Pocatelto.

Ashton-under-Lyne. (eştăn ander lin). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la NE de oraşul Manchester.

Asia. 1. Cel mai mare continent terestru. Suprafaţa sa atinge 43,95 milioane kmp şi are peste 3 miliarde loc. Este cuprins între Oceanul Arctic (la N), Oceanul Pacific (la E), Oceanul Indian (la S) şi mările Marea Roşie, Marea Mediterană, Marea Neagră, apoi Munţii Caucaz, Marea Caspică şi Munţii Ural (la V). Se întinde de la 26^o10' long. E (Capul Baba din Asia Mică) la 169^o59' long. V (Capul Drejnev) pe circa 9 000 km şi de la 77^o44' lat. N (Capul Celiuskin) la 1^o16' lat. N (Capul Piai din peninsula Malacca), pe 11 000 km. Relieful este extrem de variat, cu lanţuri montane, podişuri şi câmpii de dimensiuni foarte mari şi cu altitudine medie ridicată (960 m). Continentul este constituit din două grupe de câmpii şi platouri, grupate de o parte şi de alta a unei zone montane. Aceasta se întinde din peninsula Asia Mică şi trece prin nodul orografic al Pamirului, de unde se desparte în două ramuri: de Nord, formată dintr-o serie de masive muntoase care se orientează în centru pe direcţia V-E (Munţii Tian-Shan), la o direcţie SV-NE, ca ulterior să se îndrepte spre E până la strâmtoarea Bering, şi de Sud cu o direcţie V-E în Munţii Himalaya, iar din nodul orografic al Podişului Iunnan spre S prin peninsula Indochina, continuându-se din nou pe direcţia V-E în Arhipelagul Malaez. Faţada orientală a Asiei este alcătuită dintr-o suită de peninsule şi arhipelaguri, care se unesc în S cu arcul Filipinelor şi cu arhipelagul Malaez. Sectoarele de orogeneză precambriană sunt destul de rare (Peninsula Arabia şi în Podişul Deccan). Mişcările orogenetice care au lăsat urme sunt cele caledoniene (Munţii Ural), hercinice şi mai ales alpine (Munţii Himalaya). Se pot distinge câteva ansambluri geomorfologice mari. În N se dezvoltă un ansamblu format din câmpii, depresiuni, platouri şi masive vechi reînălţate. La V de fluviul Enisei se află Câmpia Siberiei Occidentale, iar în centru Podişul Siberiei Centrale. În S şi E acestui podiş se ridică munţii caledonieni şi hercinici. Legătura dintre complexul muntos caledoniano-hercinic şi cel alpin din S o face depresiunea endoreică Aralo-Caspică. În SV şi S se dezvoltă ansamblul peninsulei Arabia şi Podişul Deccan, resturi ale soclului precambrian. Ansamblul alpin din S continentului se întinde din peninsula Asia Mică până în Arhipelagul Sondele Mici. Din Anatolia spre E se despart două sisteme montane hercinice, Caucaz şi Kopetdag la N şi Zagros, Belucistan şi Suleiman la S, care încadrează Podişul Iran. Sistemul Himalaya, constituit din mai multe culmi paralele orientate V-E, atinge în vf. Chomolungma cea mai mare altitudine terestră (8 848 m). Ansamblul Extremului Orient este constituit de o succesiune de arcuri montane, care formează insule sau peninsule alungite. Resursele naturale sunt variate şi ele: cărbuni (Siberia şi E Chinei), ţiţei (Orientul Apropiat şi Mijlociu şi Indonezia), gaze naturale (Asia Centrală, Siberia), apoi minereuri de fier (Siberia, NE Chinei, India, Filipine, Turcia), aur (Siberia, India, Myanmar, Sri Lanka), mangan (Caucaz, India, E Chinei), plumb, zinc, wolfram, antimoniu, crom (Turcia), cositor (Malaysia, apoi Indonezia), bauxită (Indonezia). Clima. Sunt prezente toate tipurile climatice. Lipsa lanţurilor montane latitudinale în N favorizează pătrunderea adâncă a maselor de aer arctice spre interiorul continentului. Temperaturile cele mai coborâte (-70^o) s-au înregistrat în NE Siberiei. În centrul Asiei se instalează iarna un anticiclon termic, din care curenţii de aer înaintează sub forma alizeului de NE, transformat în musonul de iarnă, spre Oceanul Indian, către SE în Siberia Orientală şi în Peninsula Indochina. Vara situaţia se schimbă, locul anticiclonului fiind luat de o arie ciclonală, unde temperaturile depăşesc 50^oC, iar curenţii de aer au o circulaţie inversă, alizeul de SV transformându-se în musonul de vară. Precipitaţiile sunt abundente la S de Munţii Himalaya (circa 12 000 mm/an la Cherrapunji în India) şi în Asia de SE datorită musonilor de vară şi barajelor montane din calea acestora. Arhipelagul Malaez are un regim pluviometric tipic ecuatorial, în timp ce pustiurile tropicale din Peninsula Arabia, India, Podişul Iran, ca şi cele temperate din Asia Centrală, primesc cantităţi de precipitaţii extrem de reduse. Hidrografia. Deşi o treime din Asia este endoreică, reţeaua hidrografică este bine reprezentată. În Oceanul Arctic se varsă marile fluvii ale Siberiei: Obi cu Irtîş, Enisei, Lena, Kolîma şi Indighirka. În Oceanul Pacific se varsă fluviile Amur, Huanghe, Yangtze, Xijiang şi Mekong. În Oceanul Indian se varsă fluviile Salween, Irrawaddy, Gange cu Brahmaputra, Ind, Tigru cu Eufrat, unite în Shatt al'Arab. Lacurile cele mai importante sunt: Aral, Balhaş şi Baikal (cel mai adânc din lume). 2. Insule (coraligene) ce aparţin de Indonezia, situate la NV de insula Noua Guinee, în Oceanul Pacific.

Asia Centrală. Regiune naturală în interiorul Asiei (China şi Mongolia), în suprafaţă de circa 6 milioane kmp. Este limitată la N şi V de frontierele C. S. I. cu China şi Mongolia, iar la S de linia depresiunilor tectonice ale Indului şi Brahmaputrei; în E este limitată de Munţii Marele Hingan. În Asia Centrală se disting: Zona montană, formată din Munţii Tian-Shan, Altaiul Mongol, Hangai şi Hentei, în care se găsesc depresiunea Ţungaria, zona de depresiuni cu altitudini de 1 000-1 500 m (Gobi şi Tarim, ocupate de pustiurile Gobi şi Takla-Makan) şi Asia Centrală Înaltă cuprinzând Podişul Tibet şi lanţurile muntoase, Kunlun şi Karakorum. Relieful prezintă o îmbinare de suprafeţe stâncoase şi nisipoase relativ erodate, cu altitudini diferite, înconjurate sau traversate de culmi montane. Clima este continentală excesivă, cu ierni reci şi temperaturi medii de -10^oC (în Tibet). Pentru trei pătrimi din teritoriu, precipitaţiile însumează 100-200 mm/an. Pe munţii înalţi se găsesc gheţari. Hidrografia. Din periferiile regiunii izvorăsc marile fluvii: Huanghe, Yangtze, Mekong, Salween, Brahmaputra, Ind, Irtîş, Selenga, Amur, restul teritoriului suprapunându-se unei zone endoreice cu numeroase lacuri (Tarim, Kukunor), în majoritate sărate. Solurile sunt castanii în nord, cenuşii de pustiu în centru, precum şi solonceacuri şi takâre. Vegetaţia este în general de semideşert înalt. În nord, vegetaţia de stepă rece trece către munte în taiga montană (conifere).

Asiago. Localitate în NE Italiei, la NV de oraşul Vicenza şi la SE de oraşul Trento.

Asia Mică. Peninsulă în V Asiei, scăldată de apele Mării Negre (la N), Mării Marmara (la NV), Mării Egee (la V) şi Marea Mediterană (la S), despărţită de Europa prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Suprafaţa este de circa 506 mii kmp, lungimea 1 000 km, lăţimea 400-600 km. Clima este subtropicală. Se suprapune unei mari părţi din Turcia asiatică. În centru se află Podişul Anatoliei iar pe margini munţi (Taurus, la nord şi Antitaurus, la sud).

Asifabad. Localitate în India, la NE de oraşul Hyderabad şi la SE de oraşul Nagpur.

Asike. Localitate în Irianul de Vest (insula Noua Guinee) din Indonezia, pe râul Digul, aproape de graniţa cu Papua-Noua Guinee.

Asikkala. Localitate în S Finlandei, la NV de oraşul Lahti, pe ţărmul SV al lacului Päijänne.

Asinara. 1. Insulă (Italia), situată la NV de insula Sardinia. Are suprafaţa de 50,4 kmp. 2. Golf în NV insulei Sardinia, la E de insula cu acelaşi nume.

Asino. Localitate în Siberia (Rusia), la NE de oraşul Tomsk, pe râul Ciulim, afluent al fluviului Obi.

Asir. 1. Munţi (1 585 m) în SV Arabiei Saudite. 2. Regiune naturală în SV Arabiei Saudite.

Asisu. Râu în Kazahstan, afluent al Irtîşului.

Aska. Vârf (1 071 m) în E Indiei, la SV de oraşul Cuttack.

Askanyia-Nova. (ascania nova). Localitate în Ucraina, la NV de peninsula Crimeea şi la SE de oraşul Kerson.

Askar-Kot. Localitate în Afganistan, la SV de Kabul.

Askelon (Ashquelon). Localitate în V Israelului, pe ţărmul Mării Mediterane, la S de capitala Tel Aviv.

Asker. Localitate în SE Norvegiei, la SV de oraşul Oslo.

Askersund. Localitate în Suedia, pe ţărmul NV al lacului Vättern şi la SV de oraşul Örebro.

Askim. Localitate în SE Norvegiei, pe râul Øleren, la SE de oraşul Oslo.

Askja. (aschia). Vulcan în Islanda centrală (1 510 m altitudine).

Askøy. (ascoi). Insulă în SV Norvegiei, la N de fiordul Sogne.

Askrike. Fiord la NE de capitala Suediei, Stockholm.

Askrova. Insulă în V Norvegiei, la N de fjordul Sogne.

Askvoll. Localitate în Norvegia, la N de fiordul Sogne.

Aslan-Dash. (aslan daş). Localitate situată în N Siriei, la graniţa cu Turcia, la NE de Alep.

Asmar. Localitate în Afganistan, pe râul Kunar, la graniţa cu Pakistan.

Asmara (Asmera). Oraş, capitală a Eritreei, situat la 2 300 m altitudine. Are aproape 300 000 loc.

Asnaes. Localitate în Danemarca, în insula Sjaeland, la V de capitală, Copenhaga.

Asnam. v. Ech-Cheliff.

Asnen. Lac (150 kmp) şi râu în S Suediei.

Åsnes. (osnes). Localitate în SE Norvegiei, pe Glomma, la NE de Oslo.

Asnieres. (anier). Cartier al Parisului (Franţa).

Aso. Râu în NE Italiei, cu vărsare în Marea Adriatică, la SE de Ancona.

Asolo. Localitate în NE Italiei, pe râul Brenta, la NV de Venezia (Veneţia).

Asosa. Localitate în Etiopia, la NV de Addis Abeba, la graniţa cu Sudan.

Aso San. Vulcan în centrul insulei Honshu (Japonia), la NE de Kumamoto. Altitudinea sa este de 1 592 m. Este vulcanul cu cel mai mare crater din lume (114 km circumferinţă, 27 km N-S, pereţi de 610 m înălţime şi 5 conuri interne). Constituie unul dintre cei mai activi vulcani de pe glob (111 erupţii în perioada 796-1958).

Asoteriba. Localitate în NE Sudanului, pe ţărmul Mării Roşii, la SV de Port Sudan.

Ásotthalom. (aşot holom). Localitate în SE Ungariei (Csongrád), la SV de oraşul Szeged.

Aspang. Localitate în E Austriei, pe râul Pitten (afluent al râului Laita), la SV de oraşele Viena şi Wiener Neustadt.

Asparuhovo. Localitate în E Bulgariei, pe râul Luda Kamcija, la SV de Varna si la NV de Burgas.

Aspeå. (aspeo). Localitate în E Suediei, la NV de orasul de pe ţărmul Golfului Botnic Örnsköldsvik.

Aspendale. (espăndel). Localitate situată în SE Australiei, la SE de oraşul Melbourne, pe ţărmul golfului Port Phillip.

Aspern. Localitate în E Asustriei, astăzi cartier al Vienei (din anul 1905). Aici i-a învins Napoleon pe austrieci (1809).

Aspet. (aspe). Localitate în SSV Franţei, la SV de oraşul Toulouse, aproape de graniţa cu Spania.

Aspres-sur-Buech. (aspr siur bueş). Localitate în SE Franţei, pe râul Buech (afluent al lui Durance iar acesta al Ronului), la SSE de oraşul Grenoble.

Aspromonte. Culme muntoasă (1 956 m), în E Italiei, lungă de circa 45 km, în S Munţilor Apenini, la E de strâmtoarea Messina. Aici a fost învinsă armata lui Garibaldi de armata piemonteză (în 1862).

Aspropotamos. Cel mai mare fluviu al Greciei, în lungime de 220 km. Izvorăşte din Munţii Pindului şi se varsă în Golful Patras (Marea Ionică). Se mai numeşte Achelóos.

Aspuden. Cartier al capitalei Suediei, Stockholm.

Asralt hajrhan. (asralt hairan). Vârf (2 751 m) în NE Mongoliei, la NE de capitala Ulan Bator.

Assab. Localitate situată în Eritreea (minerit-cărbuni), în NE statului.

As-Sabiya. (as sabii ia). Localitate în SV Arabiei Saudite, la SSE de oraşul Abha şi la SV de oraşul Zahran.

Assad. Lac în Siria (în partea central-nordică a ţării).

As-Safa. Localitate în NE Arabiei Saudite, la SV de localitatea Wafra.

Assal. Lac în Etiopia, pe râul Avas, aproape de graniţa cu Djibuti.

As-Salata. Localitate în SV Omanului, pe ţărmul Mării Arabice, la V de localitatea Marbat.

Assale. 1. Localitate în NE Etiopiei, pe ţărmul SV al lacului cu acelaşi nume. 2. Lac în NE Etiopiei, aproape de graniţa cu Eritreea.

As-Salman. Localitate în SSV Irakului, la SV de oraşul An-Nasiriya.

Assam. Stat în E Indiei. Suprafaţa este de 78,4 mii kmp, şi circa 20 milioane loc. Centrul administrativ este Dispur. Aici cad cele mai mari cantităţi de precipitaţii din lume (Cherrapunji). Se fac exploatări de ţiţei şi de cărbuni şi sunt plantaţii de ceai (Podişul Shillong), orez, iută.

Assan. Insulă în Indonezia, la NV de Insula Karimun Besar, la strâmtoarea Malacca.

As-Sawra. (as saura). Localitate situată în NV Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii.

Asse. (as). 1. Localitate în Belgia, la NV de Bruxelles. 2. Râu în SE Franţei, afluent al râului Durance.

Assel. Localitate în NNV Germaniei, pe stânga Elbei, la NV de oraşul Hamburg.

Assen. (asăn). Oraş în Olanda (Drenthe), în N ţării.

Assens. Localitate în V insulei Fyn (Fionia) din Danemarca, pe ţărmul strâmtorii Beltului Mic, la SV de oraşul Odense.

Assesse. (ases). Localitate în Belgia, la SE de oraşul Namur.

As-Sichr. (as sicr). Oază în SSV Irakului, aproape de graniţa cu Arabia Saudită.

Assiniboia. (esiniboiă). Localitate aşezată în SSV Canadei (Saskatchewan), la SV de oraşul Regina.

Assiniboine. (esiniboin). 1. Vârf (3 618 m) în SV Canadei, în Munţii Stâncoşi, la V de oraşul Calgary. 2. Râu în S Canadei, afluent al râului Red River (S.U.A.), la V de Winnipeg.

Assis. Oraş în Brazilia, la SV de oraşul Araquara.

Assisi. (asisii). Localitate în centrul Italiei, la E de Perugia.

Assiros. Localitate în Grecia, la NE de oraşul Salonic.

Assling. Localitate în SE Germaniei, la SE de oraşul München.

Asso. Localitate italiană, situată între lacurile Como şi Lecco, în NV Italiei.

Assos. Oraş-ruină în Turcia, în NV ţării, la Marea Egee.

Assuan (Aswan, Aswân). Oraş în Egipt, pe dreapta Nilului, în aval de cataracte. Are circa 200 000 loc. Barajul As-Sadd al-Ali (110 m înălţime şi 4 km lungime), formează lacul de acumulare Nasser (hidrocentrala are 2 100 MW). Numele vechi este Syene.

As Summan. Deşert în NE Arabiei Saudite, la NE de capitala ţării.

Assumption. (asumpsion). Insulă în arhipelagul Seychelles (Oceanul Indian).

Assunden. Lac în SE Suediei, la SE de oraşul Linköping.

Assur. Oraş-ruină în N Irakului, pe fluviul Tigru (la S de oraşul Mosul).

Astahovka. Localitate în S Rusiei, la ESE de oraşul Voroşilovgrad.

Astara. Localitate în Azerbaidjan, pe ţărmul SV al Mării Caspice, la SSV de Baku.

Asten. Localitate în SE Olandei, la ESE de oraşul Eindhoven.

Asterlagen. (asterlaghen). Localitate situată în Germania, în regiunea Ruhr, la SV de oraşul Duisburg.

Asti. (astii). Localitate în V Italiei continentale (la E de oraşul Torino).

Astillero. (astiliero). Localitate în SE Perului, aproape de graniţa cu Bolivia.

Astipálea (Astypalaia). Insulă în arhipelagul Ciclade-Grecia (Marea Egee).

Astola. Insulă (Pakistan) situată în Marea Arabică, la SV de localitatea şi capul Omara.

Astorga. Localitate în NV Spaniei, pe râul Órbigo, la SV de oraşul León.

Astoria. (estări). Oraş situat în NV S.U.A. (Oregon), la NV de Portland. Prelucrarea peştelui.

Åstorp. (ostorp). Localitate în SV Suediei, la NE de orasul Hälsinborg.

Astove. (astov). Insulă din arhipelagul Seychelles (Oceanul Indian).

Astra. Localitate în SE Argentinei, pe ţărmul golfului St. George, la N de oraşul Comodoro Rivadavia.

Astrahan. Oraş în S Federaţiei Ruse, port fluvio-maritim în delta Volgăi. Are peste 510 000 loc. Este cunoscut din secolul al XIII-lea.

Astrolabe. Golf la E de insula Noua Guinee, între Papua-Noua Guinee şi insula Noua Britannia (Papua-Noua Guinee).

Asturii (Asturias, Asturia). Regiune autonomă în N Spaniei, la Golful Biscaya. Suprafaţa este de 10,6 mii kmp iar populaţia depăşeşte 1,1 milioane loc. Centrul administrativ este Oviedo. Deţine cărbuni, fier şi sunt dezvoltate industria şi agricultura.

Astyel. Localitate în SV Ucrainei, la SV de oraşul Beregovo.

Astypálaia. v. Astipálea.

Asuaju de Sus. Comună în jud. Maramureş cu aproape 2 000 loc. Satele componente: Asuaju de Jos, Asuaju de Sus (centru de comună).

Asuka. Staţiune de cercetări în Antarctica (aparţine de Japonia), situată în N continentului.

Asunción. (asunsion). 1. Capitala statului Paraguay, port pe fluviul Paraguay la confluenţa cu Pilcomayo. Are circa 800 000 loc. A fost întemeiată în anul 1537 de conchistadorul Juan de Ayolas şi este capitală din anul 1811. 2. Insulă din grupul Mariane-S.U.A. (Oceanul Pacific). 3. Localitate în SE statului Peru, la NE de oraşul Cuzco.

Asunción Nochixtlán. (asunsion nocistlan). Localitate în SE Mexicului, la NV de oraşul Oaxaca.

Åsunden. (osunden). Lac în SE Suediei, la SE de orasul Linköping.

Ásványráró. (aşvani raro). Localitate în NV Ungariei (Gyor-Moson-Sopron), pe Dunăre, la NV de oraşul Gyor.

Aswa. (asua). Râu în Uganda, afluent al Nilului.

Aswan. (asuan). v. Assuan.

Assynt. (esint). Lac în NV Scoţiei (Marea Britanie), la E de Golful Enard.

Asyut. (asiut). Oraş în centrul Egiptului, port pe fluviul Nil. Populaţia numără circa 300 000 loc. Are un baraj hidroenergetic. Vechiul nume este Lycopolis.

Aszaló. (osolo). Localitate situată în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de Miskolc.

Aszal-völgy-csatorna. (osol veolgi ciotorno). Canal situat în V oraşului Székesfehérvár (Ungaria).

Ászár. (asar). Localitate în N Ungariei (Komárom-Esztergom), la SV de oraşul Tatabánya şi la SE de oraşul Gyor.

Aszód. (osod). Localitate în Ungaria (Pest), la NE de Budapesta.

Aszófö. (osofeo). Localitate situată în Ungaria (Veszprém), cosntruită pe ţărmul V al lacului Balaton, la SV de oraşul Balatonfüred, în dreptul peninsulei Tihany.

Aşchileu. Comună în jud. Cluj, cu circa 2 000 loc. Reşedinţa comunei este Aşchileu Mare. Satele componente: Aşchileu Mare, Aşchileu Mic, Cristorel, Dorna, Fodora.

Aşhabad. Capitala Turkmeniei situată într-o oază, la poalele Munţilor Kopetdag. Peste 400 000 loc. A fost fundat în 1881 şi reconstruit după cutremurul catastrofal din anul 1948. Vechiul nume a fost Poltoraţk.

Aşkale. Localitate în NE Turciei asiatice, pe râul Firat, la V de oraşul Erzurum.

Aştileu. Comună în jud. Bihor, pe Crişul Repede, cu circa 4 300 loc. Se exploatează marmură, argile refractare, nisipuri şi calcare. La Chistag este un combinat de lianţi şi azbociment. Are o hidrocentrală. Satele componente: Aştileu, Călăţea, Chistag, Peştere.

Ata. Insulă din arhipelagul Tonga (Oceanul Pacific).

Áta. (ato). Localitate situată în SSV Ungariei (Baranya), la SE de oraşul Pécs.

Atacama. 1. Puna de Atacama. Deşert în N statului Chile, la 3 200 m altitudine medie, între Cordiliera Coastelor şi Anzii Centrali, de-a lungul Oceanului Pacific, între 22 şi 27^o lat. S, pe circa 1 000 km lungime. Este unul dintre cele mai aride deşerturi din lume (precipitaţii sub 50 mm/anual). Conţine zăcăminte de salpetru (de Chile), aur, argint, borax, cupru. 2. Fosă oceanică în Oceanul Pacific, în lungul coastei chiliene. Lungimea este de circa 1 500 km. Adâncimea maximă ajunge la 8 050 m. 3. Lac în NE statului Chile, la E de oraşul Antofagasta, în deşertul cu acelaşi nume (Atacama).

Atab. Localitate în SSE Yemenului, pe ţărmul Oceanului Indian, la NE de localitatea Tanum.

Atacames. Localitate în NV Ecuadorului, pe ţărmul Oceanului Pacific, la NV de Quito.

Atafu. Insulă în Arhipelagul Tokelau sau Uniunii (Noua Zeelandă), din Oceanul Pacific.

Atalaia. Oraş în E Braziliei, la NV de oraşul Maceió şi la SV de oraşul Recife.

Atalánti. (atalantii). 1. Localitate în E Greciei, la SE de oraşul Lamía şi la NV de oraşul Chatkís, pe ţărmul golfului Évvia. 2. Insulă în golful Atena, la SV de capitala Greciei.

Atalaya. (atalaia). 1. Localitate în NE Argentinei, pe ţărmul estuarului Rio de La Plata, la SE de Buenos Aires. 2. Localitate în partea central-sudică a Perului, pe Ucayali.

Atambua. Localitate în N insulei Timor (Indonezia).

Atami. (atamii). Localitate în Japonia, situată în insula Honshu, la Golful Tokyo.

Atangmik. Localitate în SV Groenlandei, pe ţărmul strâmtorii Davis, la NV de Godthåb.

Átány. (atani). Localitate situată în Ungaria (Heves), la NE de oraşul Heves.

Ataqa. (ataca). Munte (642 m) în NE Egiptului, aproape de Canalul Suez, la V de oraşul Suez.

Atar. Localitate în V Africii (în Mauritania, în deşert).

Atashika. (ataşica). Localitate în SE insulei Honshu (Japonia), pe ţărmul Oceanului Pacific, la SE de oraşul Osaka.

Atasu. Oraş în Kazahstan, la SV de lacul Karaganda.

Atatürk. (atatiurc). Lac de acumulare în Turcia, pe fluviul Eufrat.

Atauro. Insulă indoneziană între insulele Timor (la S), Akor (la V) şi Wetar (la E).

Atbai. Regiune naturală situată în SE Egiptului şi NE Sudanului.

Atbara ('Atbarah). 1. Râu în Ethiopia şi Sudan, afluent de dreapta al Nilului. Are 1 120 km lungime. Îşi are izvorul din Podişul Abisiniei (Lacul Tana) şi este navigabil pe perioada ploilor. Se mai numeşte Bahr-el-Asuat. 2. Oraş în NE Sudanului, la confluenţa fluviului Nil cu Atbara. Are circa 80 000 loc.

Atbasar. Localitate în Kazahstan, pe râul Isim, la NV de Karaganda.

Atbasi. (atbasii). Localitate în Kirghistan, pe râul Narin, la SV de oraşele Alma-Ata şi Narin şi respectiv de lacul Issik-Kul.