Lumea (vol. I, Litera a)

Anzoátegui. (ansoateghii). Stat în N Venezuelei, pe coasta Oceanului Atlantic, cu circa 900 000 loc. Se extinde pe 43,3 mii kmp. Centrul administrativ este Barcelona. Centru al petrolului.

Anju. (aniu). Insule din grupul Noua Siberie (Rusia) din Oceanul Arctic.

Aoba. Insulă din arhipelagul Noile Hebride (Vanuatu) din Oceanul Pacific.

Aoga. Insulă aparţinând de Japonia, la SE de Insula Honshu (Insulele Izu Sichite), în Oceanul Pacific.

Aohanci. Localitate în NE Chinei, la NV de oraşul Csincsou şi la VNV de oraşul Shenyang.

Aoiz. Localitate în NE Spaniei, la ESE de oraşul Pamplona.

Aojiri. (aogirii). Oraş în NE Coreei de Nord, la graniţa cu China, la NV de oraşul Unggi.

Aokal. Localitate în VNV Afganistanului, pe râul Harut, la SSV de oraşul Herat.

Aomen. 1. Oraş, centru administrativ al teritoriului omonim, port la Marea Chinei de Sud, cu circa 450 000 loc. Se mai numeşte Santo Nome de Deus de Macau. 2. Teritoriu chinez administrat până în 1999 de Portugalia. Cuprinde peninsula cu acelaşi nume de pe coasta de SE a Chinei, la vărsarea lui Sikiang, şi insulele Taipa şi Coloane. Suprafaţa este de 16,9 mii kmp şi circa 500 000 loc.

Aomori. (aomorii). Oraş situat în Japonia (Honshú), port în Golful Mutsu. Circa 300 000 loc. Este legat prin intermediul feribotului cu portul Hakodate din Insula Hokkaido. Este port pescăresc.

Aonach Urmhumban, Nenagh Aopei. v. Nenagh.

Aosta. Oraş în NV Italiei, centru administrativ al regiunii Valle d'Aosta. Circa 40 000 loc. Centru industrial.

Aoto. Cartier al capitalei Japoniei, Tokyo.

Aoudéras. Localitate în partea central-vestică a Nigeriei.

Aouïnet Legraa. Localitate şi oază în VSV Algeriei, aproape de graniţa cu Mauritania.

Aouk. Râu în Africa, afluent al fluviului Charri. Formează graniţa dintre statele Africa Centrală şi Ciad.

Aoulet Arab. (ulet arab). Localitate în partea central-sudică a Algeriei.

Aozou. (ozu). Localitate în N Ciadului.

Apa. Comună în jud. Satu Mare, în lunca Someşului, cu circa 3 300 loc. Are balastieră. Satele componente sunt: Apa, Lunca Apei, Someşeni.

Apá. Râu (201 km) afluent al fluviului Paraguay, situat la graniţa dintre statele Brazilia şi Paraguay.

Apácatorna. (opaţo torna). Localitate în Ungaria (Veszprém), pe râul Torna, la NV de lacul Balaton şi la SV de oraşul Pápa.

Apace. (apace). Localitate în NE Sloveniei, la graniţa cu Austria, pe râul Mura, la NE de oraşul Maribor.

Apach. (apaş). Localitate în ENE Franţei, la graniţa cu statele Luxemburg şi Germania, pe râul Mosell.

Apagy. (opogi). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la ENE de oraşul Nyíregyháza.

Apahida. Comună în jud. Cluj, pe Someşul Mic, având aproximativ 7 200 loc. Aici se exploatează tufuri dacitice, balast şi nisipuri. Atestată documentar în anul 1263. Satele componente: Apahida, Bodrog, Câmpeneşti, Corpadea, Dezmir, Pata, Sânnicoară, Sub Coastă.

Apaj. (opoi). Localitate în Ungaria (Pest), la E de Dunăre, la NE de oraşul Dunaújváros.

Apalachee (Apalaci). (epeleci). Golf al Golfului Mexic, situat în SE S.U.A., între delta râului Apalachicola (la V) şi peninsula Florida (la E).

Apalachicola. (epeleci cola). 1. Râu (144,8 km) în SE S.U.A., format din confluenţa râurilor Chattahochee şi Flint. Se varsă în Golful Mexic printr-o deltă. 2. Localitate situată în SE S.U.A. (Florida), în insula St. George, insulă situată la SE de delta râului Apalachicola.

Apaporis. Râu în Columbia, afluent al râului Japura (Brazilia), care este, la rându-i, afluent al Amazonului.

Aparhant. (oporhont). Localitate în Ungaria (Tolna), la V de oraşul Szekszárd.

Aparri. (aparii). Localitate în N Filipinelor, la strâmtoarea Luzon.

Apataki. (apatachii). Insulă coraligenă din arhipelagul Polinezia Franceză din Oceanul Pacific.

Apátfalva. (opatfolvo). Localitate în SE Ungariei (Csongrád), la SE de oraşele Szeged şi Makó, pe râul Mureş, la graniţa cu România.

Apatin. Localitate de graniţă între Serbia (căreia îi aparţine) şi Croaţia. Este situată pe Dunăre.

Apátistvánfalva. (opat iştvan folvo). Localitate în V Ungariei (Vas), la SE de oraşul Szentgothárd.

Apatiu. Sat în comuna Chiochiş, jud. Bistriţa-Năsăud. Localitate istorică (o luptă în timpul răscoalei de la Bobâlna 1437-1438).

Apát-kúti-patak. (opat cutii potoc). Râu în N Ungariei, afluent al Dunării la Visegrád.

Apatovac. (apatovaţ). Localitate în Croaţia, la NE de oraşul Križevci şi la V de oraşul Koprivnica.

Apátvarasd. (opatvoroşd). Localitate în Ungaria (Baranya), la NE de oraşul Pécs.

Apatyti (Apatyiti). (apatitii). Localitate în peninsula Kola (Rusia).

Apatzingán. Localitate în SSV Mexicului, la SE de oraşul Guadalajara.

Apaţa. Comună în jud. Braşov, în lunca Oltului, cu circa 2 800 loc. Satele componente: Apaţa.

Apauwor. (apauor). Localitate în N insulei Noua Guinee, în cadrul Irianului de Vest (Indonezia).

Apc. (opţ). Localitate în Ungaria (Heves), la N de oraşul Hatvan.

Ape. Localitate în NE Letoniei, la NE de oraşul Riga, la graniţa cu Estonia.

Apeldoorn. (apeldorn). Oraş în centrul Olandei (Gelderland) cu circa 150 000 loc. Centru industrial. În apropierea sa (Loo) este reşedinţa de vară a familiei regale.

Apele Vii. Comună în jud. Dolj, cu peste 2 600 loc. Este centru viticol. Satele componente: Apele Vii.

Apenini (Appennino). Sistem muntos care se întinde de-a lungul peninsulei Italice pe 1 190 km, alcătuit din roci calcaroase, granitice, argiloase. Altitudinea medie este de 1 200-2 000 m iar cea maximă 2 914 m (vf. Corno Grande din masivul Gran Sasso d'Italia-Abruzzi). Se practică exploatarea de bauxită, blendă, marmură. Munţii au păşuni şi se înregistrează fenomene de degradare a solului datorită despăduririlor intense.

Apeninică, Peninsula. v. Italică, Peninsula.

Aperé. Localitate în NE Braziliei, pe râul Paru (afluent al Amazonului), la NV de localitatea Almeirim.

Apetlon. Localitate în NE Austriei, la E de lacul Nieusiedl, la graniţa cu Ungaria.

Apex. (epăs). Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la SV de oraşul Raleigh şi la SE de oraşul Durham.

Api. (apii). Vârf (7 132 m) în Himalaya, în NV Nepalului.

Apia. Capitala statului Samoa (din 1962), pe insula Upolu. Circa 35 000 loc. Are staţiune vulcanologică şi meteorologică.

Apinajé. (apinahe). Localitate în ENE Braziliei, pe râul Tocantins, la N de Brasilia.

Apizaco. Localitate în Mexic, la SE de capitala ţării.

Aplerbeck. Oraş în Germania (regiunea Ruhr), la SE de oraşul Dortmund.

Apo. Vulcan activ în SE insulei Mindanao (Filipine), cel mai înalt vârf al ţării (2 965 m). Ultima erupţie a fost în anul 1955 (astăzi este în stadiul de solfatare). Adăposteşte un parc naţional din 1936 cu suprafaţa de 769 kmp.

Apodi. (apodii). Localitate în ENE Braziliei, la SV de oraşul Mossoró şi la SE de oraşul Fortaleza.

Apold. 1. Zonă depresionară în SV Podişului Transilvaniei, pe cursul superior al Secaşului. 2. Comună în jud. Mureş cu circa 2 700 loc. Are o cetate sătească cu biserică (1504). Satele componente: Apold, Daia, Şaeş, Vulcan.

Apolda. Oraş în partea central-estică a Germaniei, pe râul Saale, la NE de oraşul Weimar şi la SV de Leipzig.

Apoldu de Jos. Comună în jud. Sibiu cu circa 1 700 loc. Are o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea. Satele componente sunt: Apoldu de Jos, Sângătin.

Apolo. Localitate în Bolivia, în NV ţării, la NV de La Paz.

Apomaoro. Localitate în V insulei Tahiti (Polinezia Franceză-Oceanul Pacific), situată pe ţărm oceanic.

Apon. Râu în NV Venezuelei, cu izvoarele în Sierra de Perija şi cu vărsare în Golful Maracaibo.

Aporé. Râu (1 580 km) în VSV Braziliei, afluent al fluviului Parana.

Aporema. Localitate în NE Braziliei, pe râul Araguari, la NE de oraşul Macapá.

Áporka. (aporco). Localitate în Ungaria, la E de Dunăre, la SV de Budapesta.

Aporliget. (oporlighet). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), pe râul Bódvaj, la graniţa cu România (la NV de oraşul Carei).

Apostag. (opoştog). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la SE de oraşul Dunaújváros.

Apostle. (epostl). Insule situate în SV lacului Superior, la NE de oraşul Duluth. Aparţin de S.U.A.

Apostolache. Comună în jud. Prahova cu circa 2 900 loc. Se exploatează ţiţei; are un muzeu sătesc şi o mănăstire. Satele componente sunt: Apostolache, Buzota, Mârlogea, Udreşti, Valea Cricovului.

Apóstoles. Localitate în NE Argentinei, la SE de oraşul Posadas, între fluviile Parana (la V) şi Uruguay (la E).

Apostolovo. Localitate în Ucraina, la SE de oraşul Krivoi Rog şi la V de lacul de acumulare Kahovka de pe Nipru.

Apoteri. (apoterii). Localitate în partea central-sudică a Guyanei, pe râul Essequibo.

Appalachi (apalaşi) (Appalachian Mountains). (apalaşian mauntinz). Sistem muntos caledonian în E S.U.A. şi Canadei, paralel cu ţărmul Oceanului Atlantic, întins pe 2 600 km. Alcătuiţi din roci cristaline, au fost puternic peneplenizaţi, apoi eroziunea a fost reactivată prin înălţare. Constituie un tip aparte de relief (relieful appalachian). Altitudinea medie este de circa 1 000 m dar cea maximă ajunge la 2 307 m (vf. Michell). Conţine fier, cărbune, petrol, cupru, zinc, argint.

Appalachia. (epelăşiă). Localitate în S.U.A. (Virginia), la NV de oraşul Johnson City (Tennessee).

Äppelbo. (epelbo). Localitate în partea central-sud-vestică a Suediei, pe râul Vesterdelälven, la V de oraşul Borlänge.

Appelsga. Localitate în NE Olandei, la SV de oraşul Assen.

Appeltern. Localitate în partea central-sudică a Olandei, pe râul Maas, la V de oraşul Nijmegen şi la SV de oraşul Arnhem.

Appelviken. Cartier al capitalei Suediei.

Appenini. v. Apenini.

Appenzell. (apănţel). Oraş în NV Elveţiei, centru administrativ al semicantonului Appenzell Innerhoden. Are circa 5 000 loc.

Appenzell Ausserrhoden (Ausser-Rhoden). (apănţel ausarodan). Semicanton în NE Elveţiei cu suprafaţa de 243,5 kmp şi circa 50 000 loc. Centrul administrativ este Herisau.

Appenzell Innerrhoden (Inner-Rhoden). (apănţel inerrodăn). Semicanton în NE Elveţiei cu suprafaţa de 172,4 kmp şi circa 15 000 loc. Centrul administrativ este Appenzell.

Appiano. Localitate în N Italiei, la SV de lacul şi oraşul Como.

Appingedam. (apinghedam). Localitate în NE Olandei, pe canalul Eems, la NE de oraşul Groningen.

Appleby. (eplâbii). Localitate în NV Angliei (Marea Britanie), pe râul Eden, la SE de oraşul Carlisle.

Aples. (apl). Localitate în SV Elveţiei, la V de lacul Geneva şi de oraşul Lausanne.

Appleton. (epltăn). Oraş situat în N S.U.A. (Wisconsin), lângă lacul Michigan. Are circa 315 000 loc.

Appomattox. (epămetăcs). Localitate în E S.U.A. (Virginia), cu peste 1,5 mii loc. Localitate istorică (capitularea armatei sudice în războiul de secesiune).

Apra Harbor. Localitate în V insulei Guam (S.U.A.) din Oceanul Pacific.

Aprelsk. Localitate în Siberia (Rusia), la NE de lacul Baikal, la SV de localitatea Svetlii.

Apremont. (apremon). Localitate situată în NE Franţei, pe râul Ardennes, la ESE de oraşul Reims.

Apricena. Localitate în SE Italiei peninsulare, la NV de oraşul Foggia, în V peninsulei Gargano.

Aprilia. Localitate în V Italiei peninsulare, la SSV de Roma.

Apşeron. Peninsulă în Azerbaidjan, la E de Munţii Caucaz, care înaintează în Marea Caspică pe o lungime de 60 km, lăţimea sa maximă fiind de 30 km. Suprafaţa 1 036 kmp. Pe coasta de SV se află oraşul Baku. Exploatări de ţiţei, gaze naturale, cupru, zinc, pirită, sare.

Apsley. (epsl). Localitate în SE insulei Tasmania (Australia), la NE de oraşul Hobart.

Apt. Localitate în SE Franţei, la NNE de oraşul Marseille şi la ESE de Avignon.

Apucarana. Localitate în SV Braziliei, la SV de oraşul Londrina şi la NV de oraşul Curitiba.

Apuka. Localitate în NE Siberiei (Rusia), pe ţărmul Mării Bering.

Apulco. Localitate în Mexic, la NE de capitala statului.

Apulia (Puglia). (pulia). Regiune în S Italiei, între Marea Adriatică şi Marea Ionică. Suprafaţa 19,4 mii kmp şi circa 4,3 milioane loc. Centrul administrativ este oraşul Bari. Regiune agricolă.

Apulum. v. Alba Iulia.

Apure. 1. Rio Apure. Râu în Venezuela, afluent stâng al fluviului Orinoco; lungimea este de 1 580 km dintre care 700 km navigabili. Izvorăşte din Cordiliera de Merida (Anzii Nordici) prin râurile Sarare şi Uribante. 2. Stat în S Venezuelei. Suprafaţa este de 76,5 mii kmp şi circa 250 000 loc. Centrul administrativ este San Fernando de Apure.

Apurimac. Râu în Perú, considerat izvorul stâng al râului Ucayali şi cel mai îndepărtat izvor al fluviului Amazon, descoperit ca atare de o expediţie americană la 15-X-1971. Lungimea râului este de aproape 1 000 (965,6) km. Izvorăşte din Lacul Intyre (Anzii Peruvieni) de la 5 250 m altitudine, fiind râul care îşi are obârşia la cea mai mare altitudine.

Apuseni, Munţii. Grupă muntoasă, parte componentă a Carpaţilor Occidentali, încadrată de Câmpia şi Dealurile de Vest (Banato-Crişene) la V, de Podişul Transilvaniei (la E), de Podişul Someşan (la N) şi de culoarul Mureşului (la SE); constituiţi din nuclee de şisturi cristaline şi granite (Munţii Zarandului şi Gilăului), peste care stau depozite sedimentare paleozoice şi mezozoice (Munţii Codrului, Munţii Trascăului), străbătute de banatite şi dacite; sunt puternic cutaţi, şariaţi şi faliaţi (Munţii Metaliferi, Vlădeasa etc.). Sunt alcătuiţi dintr-un masiv central (Munţii Bihor) cu altitudini de peste 1 800 m, cu platforme de eroziune, înconjurat de masive bine individualizate, cu altitudini sub 1 000 m. În N masivului central se desfăşoară munţii: Munţii Meseşului şi Plopişului (formaţi din şisturi cristaline), care sunt despărţiţi de Depresiunea Şimleului; în V, Munţii Pădurea Craiului (calcare şi fliş cretacic) şi Codru-Moma (calcare mezozoice), despărţiţi prin Depresiunea Beiuşului; în SV Munţii Zarandului (şisturi cristaline şi fliş cretacic), iar în S, Munţii Metaliferi. În E masivului central se desfăşoară masivul Gilău-Muntele Mare şi Munţii Trascăului (granite şi conglomerate cretacice), iar în NE, M-ţii Vlădeasa. Altitudinea maximă 1 849 m (vf. Cucurbăta Mare). Rezerve de aur-argint, bauxită, sulfuri complexe. Reţeaua hidrografică cu densitate mare şi debit bogat. Alternanţă de păduri de molid şi de răşinoase în amestec cu foioase. Constituie importantă zonă turistică (peşteri, chei, defilee, izbucuri). Aici se află cel mai ridicat plafon al aşezărilor omeneşti din Carpaţii Româneşti (satul Bădăi, comuna Avram Iancu, jud. Alba, situat la 1 650 m altitudine).

Aqaba (Akaba). 1. Golf strâmt şi alungit în NE Mării Roşii, între Peninsula Sinai şi Peninsula Arabia. Lungimea este de 180 km, lăţimea 28 km, adâncimea maximă 1 828 m. 2. Oraş în SV Iordaniei, singurul port al ţării, la Marea Roşie având circa 40 000 loc. Exportă fosfaţi. v. Akaba.

'Aqabet-el-Hejaziya. (acabet el hegiazii ia). Localitate în S Iordaniei, nu departe de graniţa cu Arabia Saudită.

Aq-Chah. (ac ciah). Localitate în N Afganistanului, pe râul Band-i-Ami, la NV de oraşul Mazar.

'Aqig. (achig). Localitate în NE Sudanului, pe ţărmul Mării Roşii, nu departe de graniţa cu Etiopia.

Aq-Kupruk. (ac cupruc). Localitate în N Afganistanului, pe râul Band-i-Ami, la SSV de oraşul Mazar.

Aqra. (acra). Localitate în NE Irakului, la NE de oraşul Mosul, aproape de graniţa cu Turcia.

Aquae (Ad Aquas). (acve, ad acvas). v. Călan.

Aquas Calientes. (acvas calientes). Localitate mineră (petrol) în NE Perului, la graniţa cu Brazilia.

'Aquba. (acuba). Localitate în Irak, pe fluviul Eufrat, la VNV de oraşul Bagdad.

Aquidauana. (acvidauana). Localitate găsită în SV Braziliei, în Mato Grosso do Sul, pe un afluent al fluviului Parana.

Aquila. (acvila). 1. (L'Aquila). Oraş situat în Italia Centrală (Abruzzo e Molise). 2. Localitate în SSE Elveţiei, la N de localitate Biasca, în Alpi.

Aquilas. (acvilas). Localitate minieră (cupru) în SE Spaniei, la SV de Cartagena.

Aquileia. (acvileia). Localitate în NV Italiei, lângă Triest, cu circa 3 400 loc. Colonie romană întemeiată în 181 î.e.n. A fost una dintre reşedinţele împăraţilor romani, în secolele III-IV.

Aquiles Serdán. (acviles serdan). Localitate minieră (cupru) în N Mexicului, la N de oraşul Madera.

Aquiperta. (acviperta). Localitate situată în N Braziliei, pe râul Tapajós, la SV de oraşul Santarém.

Aquirás. (acviras). Localitate în NE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SE de oraşul Fortaleza.

Aquino. (achino). Localitate în centrul Italiei, la SE de Roma.

Aquitania (Aquitaine-achiten). (acvitania). Provincie istorică în SV Franţei.

Aqui Terme. (acvi terme). Oraş în Italia (Piemont); 22 000 loc. Staţiune balneară (ape termale sulfuroase de 74^oC).

Ara. Râu (177 km lungime, 3 130 kmp suprafaţa bazinală) în E insulei Honshu (Japonia) ce traversează capitala Tokyo şi se varsă în golful Tokyo.

Arabia. 1. Cea mai mare peninsulă de pe Pământ, în SV Asiei, limitată la V de Marea Roşie, la NV de Golful Aqaba, Marea Moartă şi râul Iordan, la NE de Câmpia Mesopotamiei, la E de Golful Oman şi Golful Persic, iar la S de Golful Aden şi Marea Arabiei. Suprafaţa este de 2,73 milioane kmp, cu circa 32 milioane loc. Este un uriaş podiş deşertic, cu marginile de vest şi de sud înălţate (altitudinea maximă 3 600 m în Jebel an Nabi Sha'ib), iar spre est o câmpie joasă. În interiorul podişului se găsesc deşerturile Nefud (la nord) şi Rub'al Khali (la sud), între care se intercalează hamada Nejd, cu dune, ueduri şi stânci golaşe. În regiunea Golfului Persic se exploatează petrol. Este străbătută pe la mijloc de Tropicul Racului, având temperaturi de 40-45^oC şi amplitudini termice mari, cu precipitaţii reduse (100 mm/an). În Munţii Yemenului şi Munţii Oman, musonul de vară din Oceanul Indian aduce precipitaţii bogate (700-900 mm/an). Râurile permanente şi lacurile sunt aproape inexistente. Vegetaţia, solurile şi fauna sunt specifice deşerturilor. 2. Marea Arabiei. Mare în bazinul Oceanului Indian, situată între Peninsula Arabia şi India, cu suprafaţa 3,7 milioane kmp, adâncimea medie 2 734 m iar cea maximă 5 203 m. Salinitatea variază 35-36‰. 3. Bazin Arab în Oceanul Indian, la SE de Marea Arabiei. 4. Deşertul Arabiei. Regiune deşertică situată în Egipt, între Nil şi Marea Roşie. Constituie zonă de podiş cu fundament vechi cristalin, care spre Marea Roşie se ridică până la 2 187 m (vf. Sha'ib el Banat), iar spre sud trece în deşertul Nubiei. Climatul este secetos. Are rezerve de petrol, fosforite, cositor. 5. Arabo-Indiană. Dorsală submarină în Oceanul Indian.

Arabia Saudită (Regatul Arab Saudit). Stat în SV Peninsulei Arabia. Suprafaţa 2,1 milioane kmp şi circa 15 milioane loc. Capitala Riyadh.

Araç. (araci). Localitate în N Turciei, la SE de localitatea Cide, nu departe de ţărmul Mării Negre.

Aracaju. (aracahu). Oraş în Brazilia, centru administrativ al statului Sergipe, port la Oceanul Atlantic. Populaţia numără circa 400 000 loc.

Aracataca. (aracataca). Localitate în N Columbiei, la SE de oraşul Santa Maria.

Aracati. (aracatii). Localitate în E Braziliei, la SE de Fortaleza.

Araçatuba. (arasatuba). Oraş în Brazilia, pe afluentul Tiete al fluviului Parana, la V de oraşul Ribeirãd Preto.

Arachthós. (aractos). Râu în V Greciei, la Golful Ambrakikós (Marea Ionică). Izvorăşte din Munţii Pindului.

Aracruz. Localitate în ESE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NE de oraşul Vitória.

Araçuai. (arasuai). Localitate în E Braziliei, pe râul Jequitinhonha.

Arad. 1. Câmpia Aradului. Zonă înaltă a Câmpiei de Vest, situată la N de Arad, între Mureş şi Crişul Alb. Altitudinea maximă este de 124 m. Constituie zonă agricolă importantă. 2. Municipiu în extremitatea de V a ţării, în Câmpia de Vest, pe Mureş, reşedinţa jud. Arad. Aproape 200 000 loc. Comunele sale suburbane componente sunt: Fântânele (cu satele: Fântânele, Aluniş, Frumuşeni, Tisa Nouă); Livada (cu satele: Livada, Sânleani); Şofronea (cu satele: Şofronea, Sânpaul); Vladimirescu (cu satele: Vladimirescu, Cicir, Horia, Mândruloc). 3. Judeţ în extremitatea vestică a României, la graniţa cu Ungaria, în bazinele râurilor Mureş şi Crişul Alb. Suprafaţa 7 652 kmp (3,22% din suprafaţa ţării) şi peste 500 000 loc. Reşedinţa este municipiul Arad.

Ara-Djargalant. (ara dgiargalant). Localitate în E Mongoliei, la S de oraşul Cioibalsan.

Aradványpuszta. (orodvani pusto). Localitate în NE Ungariei (Hajdú-Bihar), la NE de Debrecen şi la SV de oraşul Nyiradony.

Arafali. (arafalii). Localitate în E statului Eritreea, pe ţărmul Mării Roşii, la SE de oraşul Massawa.

Arafura, Marea. Mare în bazinul Oceanului Indian, situată între Australia şi insula Noua Guinee. Are circa 1 milion kmp, adâncimea medie 197 m iar cea maximă 3 680 m. Temperatura apei este de 25-28^oC iar salinitatea 34-35‰. Se mai numeşte Alifuru.

Aragaţ. Vârf (4 090 m) în Munţii Caucazul Mic, pe teritoriul Armeniei.

Aragarças. (aragarsas). Localitate în V Braziliei, pe râul Araguaia, la SV de capitala Brasilia.

Aragón. 1. Regiune în N Spaniei, drenată de Ebru. Suprafaţa ajunge la 47,7 mii kmp şi peste 1,2 milioane loc. Oraşul principal este Zaragoza. Prin unirea Aragónului cu Castilla s-a format în 1479 regatul Spaniei. 2. Câmpia Aragonului, în provincia Aragon. 3. Râu (191 km lungime) în N Spaniei, afluent al fluviului Ebro.