Lumea (vol. I, Litera a)

Areópolis. Localitate în SV Greciei, în SV Peloponezului, pe ţărmul Mării Mediterane.

Arequipa. (arechipa). Oraş în S Perului (Cordiliera Occidentală), la 2 370 m altitudine, la poalele vulcanului El Misti; are circa 600 000 loc. A fost fundat în 1540 de F. Pizaro pe locul unei aşezări inca.

Arès. (are). Localitate în SV Franţei, pe ţărmul Golfului Arcachon, la SV de Bordeaux.

Arévalo. Localitate în V Spaniei, pe râul Adaja (afluent al fluviului Duero), la NV de Madrid şi la S de Valladolid.

Arezzo. (areţo). Oraş situat în Italia centrală (Toscana), cu circa 100 000 loc.

Arga. Râu (151 km) în N Spaniei, afluent al fluviului Ebro. Izvorăşte din Munţii Pirinei.

Argana. Localitate în VSV Marocului, la SV de oraşul Marrakesh.

Argedava. Cetate geto-dacă identificată la Popeşti (pe Argeş), jud. Giurgiu.

Argegno. (argenio). Localitate pe malul vestic al lacului Como (Italia).

Argel. Localitate în Moldova, jud. Suceava, pe râul Moldoviţa.

Argel (Brodina). Pas de înălţime în N Carpaţilor Orientali, peste munţii ce leagă Obcina Mare de Obcina Feredeului, între valea Moldoviţei şi Brodinei, la 1 100 m altitudine. Permite legătura între localităţile Vama şi Brodina.

Argelès-sur-Mer. (arjel siur mer). Localitate în S Franţei, pe ţărmul Mării Mediterane, la SE de oraşul Perpignan, aproape de graniţa cu Spania.

Argen. (arghen). Râu în Germania, cu vărsare în lacul Boden.

Argens. (arjen). Râu (116 km lungime) în SE Franţei, afluent al râului Durance (iar acesta afluent al fluviului Rhônne).

Argenta. Oraş în ENE Italiei, pe râul Reno, la V de lacul Comacchio, la NE de oraşul Bologna.

Argentan. (arjenton). Localitate în NV Franţei (Normandia) pe râul Orne. Are circa 17 000 loc.

Argentario. Munte (635 m) în V Italiei, la NV de Roma.

Argentat. (arjentat). Localitate situată în partea central-sudică a Franţei, pe râul Dordogne, la SE de oraşul Brive.

Argentera. Vârf (3 297 m) în Munţii Alpii Maritimi (în NV Italiei) la SV de oraşul italian Cuneo.

Argenteuil. (argenteoi). Oraş în N Franţei centrale (Ile-de-France) pe Sena, la NV de Paris. Are circa 100 000 loc. Este centru viticol.

Argentia. Localitate în SE insulei canadiene Newfoundland, la Golful Placentia (Oceanul Atlantic).

Argentiera. Cap în NV insulei Sardinia (Italia), la V de oraşul Sassari.

Argentière. (arjentier). Localitate situată în SE Franţei, pe râul Arve, la SE de lacul Geneva (Léman), aproape de graniţa cu Elveţia.

Argentina. 1. (Republica Argentina). Stat federal în SE Americii de Sud, cu largă ieşire la Oceanul Atlantic (peste 4 000 km). Suprafaţa este de 2,8 milioane kmp şi are circa 33 milioane loc. Capitala este Buenos Aires. 2. Bazin suboceanic în Oceanul Atlantic, la E de Argentina. 3. Oraş în NV Italiei, la SV de oraşul Torino, pe râul Chisone (afluent al fluviului Pad = Po).

Argentin Islands. (ergentin aisland). Insule (aparţin de Marea Britanie) situate în Antarctica, în Oceanul Pacific, la V de peninsula Graham sau Palmer.

Argentino. (arhentino). Lac glaciar în Argentina, situat la poalele Munţilor Anzilor Patagonezi, la 187 m altitudine. Suprafaţa este de 1 400 kmp iar adâncimea maximă 800 m. Din el izvorăşte Rio Santa Cruz. Face parte dintr-un parc naţional.

Argenton-sur Creuse. (arjenton siur creoz). Localitate în centrul Franţei, pe râul Creuse (Vienne-Loire).

Argent-sur-Sauldre. (arjan sur soldr). Localitate în partea central-nordică a Franţei, pe râul Sauldre (afluent al râului Cher iar acesta al fluviului Loire), la SE de oraşul Orléans.

Argeş. 1. Râu, afluent stâng al Dunării, la Olteniţa. Are lungimea de 344 km. Izvorăşte din culmea principală a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi (Buda şi Capra) şi trece prin Curtea de Argeş şi Piteşti. În cursul superior s-a construit un sistem hidroenergetic format din 16 hidrocentrale, cu o putere instalată de 467 MW; în cadrul acestui ansamblu se remarcă barajul (166,6 m înălţime) şi lacul de acumulare Vidraru (de 14 km lungime). În cursul inferior, în aval de Mihăileşti, s-au efectuat lucrări de amenajare complexă. Afluenţi principali sunt: Vâlsan, Râul Doamnei, Dâmboviţa, Sabar (pe stânga), Neajlov (pe dreapta). 2. Cetate atestată documentar în 1330, situată pe râul Argeş, pe locul actualului oraş Curtea de Argeş. 3. Judeţ în partea central-sudică a României, în bazinul superior al râului omonim. Suprafaţa este de 6 801 kmp (2,86% din suprafaţa ţării), cu aproape 700 000 loc. Reşedinţa este municipiul Piteşti.

Argeşel. Râu, afluent stâng al Râului Târgului. Are 70 km lungime. Izvorăşte din Munţii Iezer-Păpuşa.

Argetoaia. Comună în jud. Dolj, cu circa 5 400 loc. Satele componente sunt: Argetoaia, Băranu, Berbeşu, Iordăcheşti, Leordoasa, Malumnic, Novac, Piria, Poiana Fântânii, Salcia, Teascu din Deal, Ursoaia.

Arghandab. (argandab). 1. Hidrocentrală în SE Afganistanului, pe râul cu acelaşi nume, lângă oraşul Kandahar. 2. Râu în SE Afganistanului, afluent al râului Hilmend. Pe acest râu se află hidrocentrala cu acelaşi nume.

Arghastan. (argastan). Râu în SE Afganistanului, afluent al râului Hilmend. Formează şi graniţa, pe o porţiune, cu Pakistanul.

Argolis (Argolidei), Golf. Golf în Grecia, în partea de SE a peninsulei Peloponez.

Argonne. (argon). Culme montană în NE Franţei, la stânga râului Meuse.

Argopuro. Vârf (3 089 m) în E insulei Java (Indonezia).

Argos. Oraş în Grecia, în golful Argolis. Localitate legendară (plecarea argonauţilor în căutarea lânii de aur).

Argosh. (argoş). Localitate în NE Irakului, la graniţa cu Turcia, la NE de oraşul Mosul.

Argos Orestikón. Localitate în NV Greciei, pe râul Aliakmon, la SV de lacul Kastoria.

Argostoli. (argostolii). Localitate în insula Kefalinia (arhipelagul Insulelor Ionice) din Grecia.

Argostólion. Localitate în SV insulei Kefalinia (Cefalonia)-Grecia.

Argun (Eergunahe). Râu în China şi în Federaţia Rusă, unul dintre izvoarele Amurului. Are 1 520 km (suprafaţa bazinului de 231 600 kmp). Izvorăşte din Munţii Hinganul Mare, formând pe 944 km graniţa dintre cele două state. Este navigabil sezonier.

Arguny. v. Argun.

Argyll. (ergail). Comitat în V Scoţiei (Marea Britanie).

Arhanghelsk (Arhangelsk). Oraş în cadrul Federaţiei Ruse, port la Marea Albă în estuarul Dvinei de Nord. Circa 420 000 loc. Centru industrial.

Arhanghelskoie (Arhangelskoie). Localitate în SE Rusiei europene, la SE de Voronej, pe râul Hopjor (afluent al Donului).

Arhipelagul arctic canadian (Arhipelagul Nord-American). Arhipelag canadian, situat în Oceanul Arctic, între insula Groenlanda şi continentul America de Nord. Suprafaţa este de 1,3 milioane kmp şi are circa 4 000 loc (eschimoşi). Principalele insule: Baffin, Victoria, Ellesmere, Banks, Devon, Melville, Southampton, Prince of Wales, Somerset. Clima este polară cu îngheţ peren. Altitudinea maximă este în insula Ellesmere, de 2 926 m.

Arhipo-Osipovka. Localitate pe ţărmul NE al Mării Negre, la SV de Krasnodar şi la SE de Novorosiisk (Rusia).

Arhsiang. Localitate în NE Chinei, la NV de oraşul Sheniang.

Århus (Aarhus). (orhus). Oraş în N Danemarcei (Iutlanda), port la strâmtoarea Kattegat. Circa 300 000 loc. Centru industrial.

Ari. (arii). Localitate în NE Siberiei, pe ţărmul Mării Laptev, la V de delta fluviului Lena.

Ariadaha. Localitate lângă Calcutta (India).

Ariake. Golf la SE de insula Kyushu (Japonia) din Oceanul Pacific.

Ariano Irpino. Localitate în Italia peninsulară, la E de oraşul Benevento şi la SV de oraşul Foggia.

Ariasáhr. Localitate petrolieră în V Iranului.

Arica. 1. San Marcos de Arica. Oraş în N Republicii Chile, la Oceanul Pacific, cu circa 170 000 loc. Este punct terminus al căilor ferate ce vin de la Tacna (Perú) şi La Paz (Bolivia). 2. Golf în V Americii de Sud, în Oceanul Pacific. 3. Localitate în SSE Columbiei, la graniţa cu Peru, pe râul Putumayo.

Aricanduva. Râu în SE Braziliei, ce traversează oraşul São Paulo, afluent al râului Tietê.

Ariceştii Rahtivani. Comună în jud. Prahova cu circa 8 300 loc. Satele componente: Ariceştii Rahtivani, Buda, Nedelea, Stoeneşti, Târgşoru Nou.

Ariceştii Zeletini. Comună în jud. Prahova, cu circa 1 800 loc. Satele componente sunt: Ariceştii Zeletin, Albinari.

Arida. Localitate în S insulei Honshu (Japonia), la SV de oraşul Kyoto, pe ţărmul Golfului Kii (Oceanul Pacific).

Ariège. (ariej). 1. Departament în S Franţei, cu centrul Foix. 2. Râu (170 km) în S Franţei, afluent al râului Garonne. Izvorăşte din Pirinei şi trece prin oraşul Foix.

Ariel. (eriel). Hidrocentrală în NV S.U.A. (Washington), la SSV de oraşul Seattle.

Arieş. Afluent drept al Mureşului, în care se varsă aval de Luduş. Izvorăşte din N masivului Bihor, sub numele de Arieşu Mare şi trece prin Câmpeni, Turda şi Câmpia Turzii. Afluenţi principali: Arieşul Mic, Poşaga, Iara, Hăjdate.

Arieşeni. Comună de tip risipit în jud. Alba, situată în Munţii Bihor, la 1 500 m (maxim), cu circa 2 200 loc. Satele componente sunt: Arieşeni, Avrămeşti, Bubeşti, Casa de Piatră, Cobleş, Dealu Bajului, Faţa Cristesei, Faţa Lăpuşului, Galbena, Hodobana, apoi Izlaz, Pănteşti, Pătrăhăiţeşti, Poieniţa, Raviceşti, Sturu, Ştei-Arieşeni, Vanvuceşti.

Arifiye. (arifii ie). Localitate în NV Turciei asiatice, pe râul Sakarya, la SV de oraşul Adapazari.

Arilje. (arilie). Localitate în SV Serbiei, pe râul Moravica (afluent al Moraviţei), la SV de oraşul Jelica.

Arimã. (arimia). Localitate în V Braziliei, pe râul Purús, la SV de oraşul Manaus.

Arima. Localitate în N insulei Trinidad, la ESE de oraşul Port of Spain.

Ariniş. Comună situată în jud. Maramureş, pe râul Sălaj, cu circa 1 200 loc. Satele componente sunt: Ariniş, Rodina, Tămăşeşti.

Arinos. Râu (643,7 km) în Brazilia, afluent al râului Juruena (afluent la rându-i al râului Tapajos iar acesta din urmă al Amazonului).

Arippu. Localitate în NV insulei Sri Lanka (fost Ceylon), pe ţărmul Golfului Mannari.

Aripuanã. (aripuania). 1. Râu (965,6 km) în Brazilia, afluent al lui Madeira. 2. Localitate în Brazilia, pe râul Aripuanã.

Ariquemes. (arichemes). Localitate situată în V Braziliei (statul Rondonia), la SE de oraşul Pôrto Velho.

Arismendi. (arismendii). Localitate aflată în V Venezuelei, pe un afluent al Orinoco-ului, la SE de oraşul Barquisimeto.

Aristizabal. (aristosaval). Cap în SE Argentinei, la Golful St. George, la NE de oraşul Comodoro Rivadavia.

Arisz. (aris). Localitate în Kazahstan, la N de oraşul Taşkent, capitala statului Uzbekistan.

Arita. Râu în SE insulei Honshu (Japonia), cu vărsare în Golful Kii, la localitatea Arida.

Aritzo. (ariţo). Localitate în centrul insulei Sardinia (Italia), la SV de oraşul Nuoro.

Ariuşd. Sat în comuna Vâlcele, jud. Covasna. S-a descoperit ceramică de Cucuteni.

Ariza. (arisa). Localitate în NE Spaniei, pe râul Jalón, afluent al lui Ebro, la SV de oraşul Zaragoza.

Arizona. 1. (erozouna). Stat în SV S.U.A. Suprafaţa este de 295,3 mii kmp şi cu circa 3,70 milioane loc. Capitala este Phoenix. Exploatarea cuprului. 2. (arisona). Localitate în centrul Argentinei, la NV de oraşul Santa Rosa şi la SE de oraşul San Rafael.

Arizpe. (arispe). Localitate în NV Mexicului, pe Rio Sonora, la NE de oraşul Hermosillo.

Arjeplog. (arieplog). Localitate în N Suediei, pe ţărmul lacului Storavan.

Arjona. (arhona). Localitate în NV Columbiei, la SE de oraşul Cartagena.

Arjuna. (argiuna). Centru de extracţie a petrolului (foraj marin) în NV Insulei Java, în Marea Java, la E de Jakarta.

Arjuno. (argiuno). Vârf (3 339 m) în insula Java (Indonezia).

Ark. Cartier al oraşului Teheran (Iran).

Arka. (orco). Localitate în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.

Arkadak. Localitate în Rusia, partea europeană, pe râul Hopjor, la VNV de oraşul Saratov.

Arkadelphia. (erchedelfiă). Localitate în S.U.A. (Arkansas), pe râul Quachita (afluent al fluviului Mississippi), la SV de oraşul Little Rock.

Arkádia. v. Arcadia.

Arkagala. Centru de extracţie a cărbunelui situat în E Siberiei, în bazinul Zirjanka (Kolîma).

Arkaig. Lac în Canalul Caledonian (Scoţia-Marea Britanie).

Arkalik. Localitate în Kazahstan, la V de lacul Tengiz, la NV de oraşul Karaganda.

Arkansas. (erchenso). 1. Râu în S.U.A., afluent drept al fluviului Mississippi. Are lungimea de 2 410 km, dintre care 1 000 km navigabili. Izvorăşte din Munţii Stâncoşi şi traversează Podişul Preriilor. Utilizat la irigaţii. 2. Stat în centrul S.U.A., cu suprafaţa de 137,8 mii kmp şi circa 2,5 milioane loc. Capitala este Little Rock. Are resurse de petrol şi bauxită.

Arkansas City. (erchenso sitii). 1. Oraş în S.U.A. (Arkansas), pe Mississippi, la SV de oraşul Memphis. 2. Localitate în S.U.A. (Kansas) pe râul Arkansas (afluent al fluviului Mississippi) la SE de oraşul Wichita.

Arkley. (erclii). Localitate la NV de Londra (London) din Anglia (Marea Britanie).

Arklow. (erklau). Oraş în E Irlandei, la Marea Irlandei.

Arkona. Cap geografic în N Germaniei (insula Rügen), la Marea Baltică.

Arkonam. Localitate minieră (aur) în partea de SE a Indiei, la V de oraşul Madras.

Arkul. Localitate în E Rusiei europene, pe râul Viatka (afluent al râului Kama-Volga), la SE de oraşul Kirov.

Arlan. Localitate în Rusia, la E de Kazan, centru al extracţiei ţiţeiului.

Arlanc. (arlans). Localitate în partea central-sudică a Franţei, pe râul Allier, la V de oraşul St. Etienne.

Arlanza. (arlansa). Râu în NNE Spaniei, afluent al fluviului Duero.

Arlanzón. (arlanson). Râu în NNE Spaniei, afluent împreună cu Arlanza, al fluviului Duero. Curge prin oraşul Burgos.

Arlberg. Trecătoare situată în Alpii Centrali (Austria), între Alpii Retici şi Alpii Bavariei, punând în legătură Tirolul cu Vorarlberg, la 1 802 m altitudine. La altitudinea de 1 311 m s-a construit (1884) un tunel feroviar (10 239 m lungime) şi o cale ferată electrificată, iar la altitudinea de 1 793 m, un tunel rutier (cel mai lung din lume: 14 km).

Arles. (arl). Oraş în SE Franţei (Provence), port pe stânga Ronului, la NV de Marsilia, unit printr-un canal navigabil cu Marea Mediterană. Circa 55 000 loc. Are vestigii romane (ex. Amfiteatru roman cu 20 000 locuri, ruinele palatului lui Constantin). Între 933 şi 1246 a fost capitala regatului omonim.

Arlesheim. (arleshaim). Localitate în NV Elveţiei, pe râul Birs (afluent al Rinului), la SSE de oraşul Basel.

Arley. (erlii). Localitate în Anglia (Marea Britanie), pe râul Severn, la SV de oraşul Birmingham.

Arlington. (erlingtăn). 1. Oraş în S S.U.A. (Texas), la E de Forth Worth, cu circa 260 000 loc. 2. Oraş în E S.U.A. (Virginia), pe râul Potomac, în aglomeraţia urbană Washington. Are circa 155 000 loc. Aici se află un cimitir naţional. 3. Localitate în S.U.A. (Arizona), pe râul Gila (afluent al fluviului Colorado), la SV de oraşul Phoenix. 4. Localitate în S.U.A. (Oregon), la NE de oraşul Seatle. 5. Localitate în S.U.A. (Vermont), la NE de oraşul Albany.

Arlington Heights. (erlingtăn heigs). Localitate în S.U.A. (Illinois), la V de lacul Michigan şi la NV de oraşul Chicago.

Arlit. Localitate în N Nigerului, la baza Masivului Air.

Arló. (orlo). Localitate în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SSV de oraşul Ózd şi la VNV de oraşul Miskolc.

Arloff. Localitate în Germania, la SV de oraşul Bonn, pe râul Erft.

Arlon. Localitate în Belgia, la graniţa cu Luxemburg, situată pe râul Semois (afluent al Meusei).

Arlöv. (arleov). Localitate în SV Suediei, la NE de oraşul Malmö, la strâmtoarea Oresund.

Arma. Platou în NE Arabiei Saudite, la NE de capitala ţării.

Armaçao. (armasau). Cap în SE Braziliei, în regiunea Rio de Janeiro, la Golful Guanabara.

Armadale. (ermedel). Localitate în SV Australiei, la SE de oraşul Perth.

Armagh. (arma). 1. Comitat în S Irlandei de Nord (Marea Britanie) cu centrul în localitatea cu acelaşi nume. 2. Localitate în S Irlandei de Nord (Marea Britanie), la SV de lacul Neagh şi la SV de oraşul Belfast.

Armagnac. (armaniac). Provincie în SSV Franţei.

Armagon. Localitate în SE Indiei, pe ţărmul Golfului Bengal, la N de oraşul Madras.

Armançon. (armanson). Râu în partea central-vestică a Franţei, afluent al fluviului Sena (Seine).

Armand. Aven în S Franţei centrale (Masivul Central Francez): are 75 m adâncime. Este peştera cu cea mai mare stalagmită din lume (29 m) situată într-o sală de 100 m lungime, 50 m lăţime şi 35 m înălţime.

Armant. Localitate în SE Egiptului, pe Nil, la N de oraşul Assuan.

Armavir. Oraş în Federaţia Rusă, pe fluviul Kuban, cu aproape 170 000 loc. Centru al ţiţeiului.

Armăşeşti. Comună în jud. Ialomiţa, cu circa 7 000 loc. Satele componente: Armăşeşti, Bărbuşeşti, Malu Roşu, Nenişori.

Armeniş. Comună în jud. Caraş-Severin, pe râul Timiş. Are circa 3 300 loc. Aici se exploatează feldspaţi. Satele componente: Armeniş, Feneş, Plopu, Sat Bătrân, Sub Margine.

Armenia. 1. Republica Armenia. Stat în Europa estică, în S Transcaucaziei. Suprafaţa este de 29 800 kmp, circa 3,3 milioane loc. Capitala Erevan. 2. Podişul Armeniei. Podiş în Turcia, Iran şi Armenia, limitat la N de Caucazul Mic şi la S de Munţii Taurus Armean, acoperit de roci vulcanice. Altitudinea medie 1 650 m. De aici izvorăsc râurile Kura, Araks şi Eufrat. 3. Oraş în V Columbiei, în Cordiliera Centrală, la 1 500 m altitudine. Are aproape 200 000 loc. Este centru agricol al cafelei.

Armeno. Localitate în NV Italiei, la V de lacul Maggiore.

Armentières. (armătier). Oraş în Franţa (Flandra), în NE ţării, la graniţa cu Belgia, la NV de oraşul Lille.

Armidale. (ermidel). Localitate în SE Australiei, la NV de oraşele Sydney şi Newcastle.

Armil. Insulă (Eritreea) în Marea Roşie, la NE de insula Dahlak Kebir.

Armorican, Masivul (Massif Armoricain). Masiv muntos hercinic, peneplenizat, situat în V Franţei şi alcătuit din şisturi cristaline. Altitudinea maximă ajunge doar la 417 m. Clima este oceanică. Deţine zăcăminte de huilă, minereuri de fier şi polimetale.

Armstead. (ermsted). Localitate situată în NV S.U.A. (Montana), pe râul Red Rock, la SV de oraşul Helena.

Armstrong. Localitate în Canada (Ontario), la NV de lacul Nipigon.

Arnafjord. (arnafiord). Localitate şi fjord în complexul Sogne (Norvegia).

Arnan. Râu în centrul Franţei, afluent al râului Indre (iar acesta al fluviului Loire).

Arnar-fjord. (arnarfiord). Fiord situat în NV insulei Islanda, spre Oceanul Atlantic.

Arnarvatn. Lac în partea central-vestică a Islandei, la NV de gheţarul Holsjökull.

Arnauti. (arnautii). Cap în NV insulei Cipru la Marea Mediterană.

Arnavutköy. (arnavutcheoi). Localitate în E Turciei europene, la strâmtoarea Bosfor, la NE de oraşul Istanbul.

Arnay-le-Duc. (arnei leo duc). Localitate în partea central-estică a Franţei, la SV de oraşul Dijon.

Arnéa. Localitate în SE Greciei, în partea estică a peninsulei Calcidice.

Arneburg. Localitate în NE Germaniei, pe Elba, la NE de Magdeburg.

Arnedo. Localitate în NNE Spaniei, pe un afluent al fluviului Ebro, la SE de oraşul Logroño.

Arneiroz. (arneiros). Localitate în E Braziliei, la SE de oraşul Teresina şi la NV de oraşul Juazeiro do Norte.

Arnemiuden. Localitate în VSV Olandei, la E de oraşul Middelburg.

Arnes. (ernes). Localitate în NV insulei Islanda, la Golful Huna (Oceanul Arctic).

Arnhfels. Localitate în SE Austriei, la SSV de oraşul Graz, aproape de graniţa cu Slovenia.

Arngerdhareyri. (arngherdhareirii). Localitate în NV insulei Islanda.

Arnhem. (arnăm). 1. Mare peninsulă în N Australiei, între Marea Timor la V şi Golful Carpentaria la E, străbătută de râul Roper. Ocupată de păduri tropicale şi savane pe culmi. Se exploatează bauxită şi mangan. Se mai numeşte Arnhemiand. 2. Cap în NE peninsulei cu acelaşi nume, ce pătrunde între Golful Carpentaria şi Marea Arafura (sau Alifuru). 3. Oraş în Olanda (Gelderland), pe Rin.

Arnisa (Arnissa). Localitate în N Greciei, pe ţărmul NE al lacului Vegoritis, la NV de oraşul Véria.

Arno. 1. Fluviu în Italia centrală, în lungime de 248 km (8 186 kmp suprafaţa bazinală). Izvorăşte din Munţii Apeninii Toscano-Emiliani şi se varsă în Marea Ligurică în aval de Pisa. Este navigabil pe 106 km. Trece prin Florenţa şi Pisa. Este legat în sectorul superior de Tibru printr-un canal. 2. Atol în arhipelagul Marshall (S.U.A.) din Oceanul Pacific.

Arnold. (ernăld). Centru al cărbunelui în E Angliei (Marea Britanie), la E de Nottingham.

Arnoldstein. (arnoldştain). Localitate în S Austriei, la SV de oraşul Villach. Se mai numeşte şi Arnoldstein-Gailitz (arnoldştain-gailiţ).

Arnót. (ornot). Localitate situată în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.

Arnota. Mănăstire clădită de Matei Basarab pe teritoriul comunei Costeşti din jud. Vâlcea, între anii 1633-1636.

Arnøy. Insulă în NV Norvegiei.