Din sectorul nord-vestic al masivului leaota

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 183.25 Kb.
səhifə1/3
tarix22.01.2018
ölçüsü183.25 Kb.
  1   2   3



UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

CERCETĂRI ASUPRA MEDIULUI SUBTERAN SUPERFICIAL

DIN SECTORUL NORD-VESTIC AL MASIVULUI LEAOTA

(CARPAŢII MERIDIONALI)

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT


Conducător ştiinţific:

Prof. univ. dr. MARIN FALCĂ

Doctorand:

DOROBĂŢ MAGDALIN LEONARD

PITEŞTI

2016

STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT
INTRODUCERE

ISTORICUL CERCETĂRILOR ASUPRA MEDIULUI SUBTERAN SUPERFICIAL ÎN ROMÂNIA

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT 1

CAPITOLUL I 5

ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL. 5

PRINCIPALELE CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE ALE MASIVULUI LEAOTA 5

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT 1

CAPITOLUL I 5

ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL. 5

PRINCIPALELE CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE ALE MASIVULUI LEAOTA 5

CAPITOLUL III

DESCRIEREA STAŢIONARELOR ECOLOGICE

REZULTATE ALE CERCETĂRILOR PERSONALE

CAPITOLUL IV

ANALIZA MACROSCOPICĂ, MINERALOGICĂ, CHIMICĂ ŞI RÖNTGEN-DIFRACTOMETRICĂ A ROCILOR DIN MEDIUL SUBTERAN SUPERFICIAL

IV.1. ANALIZA ŞISTURILOR

IV.1.1. Analiza macroscopică

IV.1.2. Analiza mineralogică

IV.1.3. Analiza chimică

IV.1.4. Analiza Röntgen – difractometrică

IV. 2. ANALIZA CALCARELOR

IV.2.1. Analiza macroscopică

IV.2.2. Analiza mineralogică

IV.2.3. Analiza chimică

IV.2.4. Analiza röntgen-difractometrică

IV.3. DISCUŢII ŞI CONCLUZII PARŢIALE



CAPITOLUL V

PROPRIETĂŢI FIZICE ALE ROCILOR MEDIULUI SUBTERAN SUPERFICIAL DIN STAŢIONARELE ECOLOGICE AMPLASATE

V.1. Porozitatea şi densitatea

V.2. Rezistenţa rocilor la compresiune şi la îngheţ-dezgheţ

V.3. Proprietăţi radioactive ale MSS din staţionare

V.4. DISCUŢII ŞI CONCLUZII PARŢIALE

CAPITOLUL VI

ANALIZA FACTORILOR ECOLOGICI ÎN ZONELE DE INTERES

VI.1. REZULTATELE MONITORIZĂRII FACTORILOR ECOLOGICI TEMPERATURĂ (T) ŞI UMIDITATE RELATIVĂ (U.R.) ÎN FUNCŢIE DE ADÂNCIMEA SONDAJELOR

VI.1.1. Rezultate centralizate pentru factorii ecologici T şi UR la adâncimea de 0,5 metri

VI.1.2. Rezultate centralizate pentru factorii ecologici T şi UR la adâncimea de 0,75 metri

VI.1.3. Rezultate centralizate pentru factorii ecologici T şi UR la adâncimea de 1 metru

VI.1.4. Rezultate centralizate pentru factorii ecologici T şi UR la sol

VI.2. ANALIZA VARIAŢIEI FACTORILOR ECOLOGICI TEMPERATURĂ ŞI UMIDITATE RELATIVĂ PE STAŢIONARE ECOLOGICE

VI.2.1. Rezultatele monitorizării T şi UR în staţia 2 –GHIMBAV – sondaje

VI.2.2. Rezultatele monitorizării T şi UR în staţia 3 – RUDĂRIŢA – sondaje

VI.2.3. Rezultatele monitorizării T şi UR în staţia 5 – VALEA POPII – sondaje

VI.3. MONITORIZAREA ALTOR FACTORI ECOLOGICI ÎN STAŢIONARE

VI.4. REZULTATE ALE MONITORIZĂRII PARAMETRULUI ECOLOGIC – PUNCT DE ROUĂ

VI.5. CONCLUZII PARŢIALE

CAPITOLUL VII

REZULTATE PRIVIND MICROFAUNA DIN MEDIUL EDAFIC ŞI SUBTERAN SUPERFICIAL

VII.1. CONSPECTUL SISTEMATIC AL SPECIILOR DE NEVERTEBRATE

VII.2. ANALIZA SPECIILOR DIN MEDIUL EDAFIC

VII.3. ANALIZA SPECIILOR DIN MSS

VII.4. DIVERSITATEA SPECIFICĂ ANALIZATĂ ÎN FUNCŢIE DE SUBSTRAT

VII.5. DISCUŢII ŞI CONCLUZII PARŢIALE


CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă prezintă rezultatele unor cercetări în ceea ce priveşte mediul subteran superficial efectuate în sectorul nord-vestic al Masivul Leaota, în perioada 2013-2016.

Mai multe sunt motivele care au stat la baza alegerii acestei zone şi a acestui tip de studiu.

● În primul rând, Masivul Leaota reprezintă “o pată albă’ din punct de vedere al studiilor în ceea ce priveşte elementele de microfaună caracteristice nu numai zonelor de interes pe care le-am ales (partea nord-vestică) dar chiar pentru aria întregului masiv.

● În al doilea rînd, am ales zona de nord-vest a Leaotei ca fiind cea mai interesantă pentru cercetările noastre, din cauza faptului că aceasta prezintă o alcătuire geologică diversificată (şisturi şi calcare) şi se află la contactul cu Masivul Piatra Craiului, fiind separată de acesta prin culoarul Bran – Rucăr. Mai mult decât atât, calcarele situate în acest spaţiu geografic sunt de acelaşi tip din punct de vedere geologic cu cele din masivul învecinat amintit, Piatra Craiului, reprezentând, de fapt, o continuare a acestora, cu tot cortegiul de fenomene carstice caracteristice.

● În al treilea rând, ne-am ales ca obiect de studiu grohotişurile, pentru că acestea reprezintă un tip de habitat foarte interesant din punct de vedere ecologic, relativ puţin studiat în România şi deloc în masivul Leaota. În masivul Piatra Craiului astfel de cercetări au început a fi efectuate încă de acum 15 ani şi considerăm că o extindere a acestora în spaţiul geografic din Leaota, atât în zona calcaroasă, cât şi în cea şistoasă, reprezintă o continuare a acestor eforturi de cunoaştere a acestui tip de habitat din grohotişuri, denumit de biospeologi mediu subteran superficial (MSS).

● Având în vedere importanţa ecologică a MSS ca un tip de habitat distinct şi având în vedere că în zona Masivului Leaota nu s-au efectuat până acum astfel de cercetări, considerăm că lucrarea de faţă constituie un pas înainte în încercarea de a descifra tainele acestui tip de mediu subteran. Mai mult decât atât, lucrarea şi-a propus să analizeze MSS sub mai multe aspecte: caracteristicile mineralogice, chimice, geomecanice ale clastelor, componentele zoocenotice din acest tip de habitat, dar şi factorii ecologici principali temperatură şi umiditate relativă, a căror monitorizare şi înregistrare permanentă constituie o premieră nu numai pentru aceşti munţi, dar şi pentru România.
Mediul subteran superficial (MSS) din zona de nord-vest a masivului Leaota reprezintă obiectivul asupra căruia au fost focalizate eforturile noastre, acestea fiind în concordanţă cu ideea că MSS încă este un tip de habitat mai puţin cunoscut decât altele.

De fapt, la nivel internaţional, termenul de mediu subteran supeficial, (în engleză: mesovoid subterranean habitat, MSH; acronimul în română este M.S.S.) a fost introdus în jurul anului 1980 de unii biologi care studiau fauna din domeniul subteran. Dintre aceştia, îi enumerăm pe C. Juberthie, M. Bouillon, B. Delay, Ch. Gers. Ulterior, alţi cercetători au utilizat denumiri echivalente pentru acest tip de mediu, cum ar fi: shallow subetarranean habitat(s) (SSHs) (Culver, Pipan) sau scree habitat(s) (Niţu) ori superficial subterranean environment (Niţu, Giurginca, Nae, Popa).

Mediul subteran superficial se prezintă sub forma a două faciesuri:


  • facies reprezentat de fisurile, crăpăturile, de “fantele” considerate de E. Racoviţă, aceste spaţii goale apărând la suprafaţa stâncilor, blocurilor de roci de pe vesanţii denudaţi sau acoperiţi parţial sau total cu litieră.

  • un facies reprezentat de acumulările gravitaţionale (coluviale) de la baza versanţilor, materialul astfel acumulat având originea în rocile din care este alcătuit versantul. Aceste acumulări poartă şi denumirea de grohotişuri.

Iniţial, Juberthie (1981) considera că M.S.S. există doar atunci când acumulările de roci sau zonele fisurate sunt acoperite de sol, acest mediu având la partea sa superioară contact direct cu orizontul inferior al solului.

Publicaţii mai recente arată însă că tendinţa în ceea ce priveşte definirea mediului subteran superficial este aceea de a include în această categorie toate fisurile sau grohotişurile, indiferent de gradul de acoperire cu sol, inclusiv grohotişurile nude. Ulterior, (1982, 1994) chiar Juberthie a revenit asupra termenului, extinzându-l dincolo de limitele pe care el le-a restricţionat iniţial, referitor la MSS.

Astfel, în lucrarea The biology of caves and other subterranean habitats (2009), D. Culver şi T. Pipan fac referire la alte habitate subterane, în afară de peşteri, incluzând aici SSHs (M.S.S.). Aceeaşi autori continuă ideea în lucrarea Shallow Subterranean Habitats: Ecology, Evolution and Conservation (2014), susţinând că habitatele subterane de mică adâncime, adică Shallow Subterranean Habitats (SSHs) sunt zone de spaţiu locuibil, care sunt situate la adâncime de maximum 10 m de la suprafaţă.

Acestea variază de la suprafeţe mari, cum ar fi peşteri superficiale şi tuburi de lavă, la zone mici, cum ar fi crăpături în plafoane sau spaţii la nivelul solului. În acelaşi timp, fiind foarte diferite din multe puncte de vedere, ele sunt adesea legate de caracteristicile comune ale habitatelor şi ale zoocenozelor, iar studiul lor ne poate ajuta să înţelegem habitatele subterane, în general.

Definiţia aceasta este cea mai actuală şi cuprinde o paletă mult mai diversificată a mediilor subterane superficiale, fiind în concordanţă şi cu cercetările biospeologice recente.

Importanţa din punct de vedere ecologic a MSS rezidă în faptul că el reprezintă un loc de refugiu pentru o serie de nevertebrate şi mamifere mici, atunci când condiţiile meteorologice devin nefavorabile pentru componentele biocenotice edafice.

MSS poate funcţiona ca o punte ecologică de trecere (“pietre de vad”, M. Bleahu, 2004), un releu ecologic, prin care unele specii colonizează mediile subterane profunde (peşterile). Mediul subteran superficial facilitează migraţia unor componente zoocenotice dintr-un mediu subteran profund către un alt mediu de acest gen, în procesul de colonizare MSS fiind o etapă intermediară.

● Având în vedere cele de mai sus, considerăm că lucrarea de faţă, prin modul de abordare şi prin rezultatele obţinute, contribuie la descifrarea unor aspecte încă necunoscute, din punct de vedere ecologic, pentru zona studiată.





Dostları ilə paylaş:
  1   2   3
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə