Managementul riscului la inundaţii înseamnă aplicarea unor politici, proceduri şi practici, având ca obiective

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 445 b.
tarix25.07.2018
ölçüsü445 b.



Managementul riscului la inundaţii înseamnă aplicarea unor politici, proceduri şi practici, având ca obiective:

  • Managementul riscului la inundaţii înseamnă aplicarea unor politici, proceduri şi practici, având ca obiective:

  • identificarea riscurilor, analiza şi evaluarea lor,

  • tratarea, monitorizarea şi reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora

  • intreprinderea masurilor preventive in vederea reducerii la minim a inundatiilor

  • Riscul la inundaţii este caracterizat prin natura şi probabilitatea sa de producere, gradul de expunere al receptorilor (numărul populatiei şi al bunurilor).

  • Diminuarea pagubelor şi a pierderilor de vieţi omeneşti ca urmare a inundaţiilor este rezultatul unui management complex in toate domeniile, ce cuprinde :

  • măsurile şi acţiunile premergătoare producerii fenomenului,

  • cele de management din timpul desfăşurării inundaţiilor şi

  • cele întreprinse postinundaţii

  • Managementul inundaţiilor include deci:

  • managementul riscului la inundaţii şi

  • managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.





Activităţi preventive

  • Activităţi preventive

  • Aceste acţiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potenţiale generate de inundaţii prin:

  • evitarea construcţiei de locuinţe şi de obiective sociale, culturale şi/sau economice în zonele potenţial inundabile, cu prezentarea în documentaţiile de urbanism a datelor privind efectele inundaţiilor anterioare;

  • adaptarea dezvoltărilor viitoare la condiţiile de risc la inundaţii;

  • promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor şi a terenurilor agricole şi silvice;

  • realizarea de măsuri structurale de protecţie, inclusiv în zona podurilor şi podeţelor;

  • realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor minore , elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundaţii şi a programelor de măsuri; introducerea sistemelor de asigurări etc.);

  • identificarea de detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc natural la inundaţii de pe teritoriul unităţii administrativ – teritoriale, înscrierea acestor zone în planurile de urbanism general şi prevederea în regulamentele de urbanism a măsurilor specifice privind prevenirea şi atenuarea riscului la inundaţii, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor;

  • implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare pentru cazuri de inundaţii;

  • întreţinerea infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor şi a albiilor cursurilor de apă;

  • Execuţia lucrărilor de protecţie împotriva afuierilor albiilor râurilor în zona podurilor şi podeţelor existente;

  • comunicarea cu populaţia şi educarea ei în privinţa riscului la inundaţii şi a modului ei de a acţiona în situaţii de urgenţă.



Activităţi de management operativ (managementul situaţiilor de urgenţă) ce se întreprind în timpul desfăşurării fenomenului de inundaţii:

  • Activităţi de management operativ (managementul situaţiilor de urgenţă) ce se întreprind în timpul desfăşurării fenomenului de inundaţii:

  • • detectarea posibilităţii formării viiturilor şi a inundaţiilor probabile;

  • • prognozarea evoluţiei şi propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă;

  • avertizarea autorităţilor şi a populaţiei asupra întinderii, severităţii şi a timpului de apariţie al inundaţiilor;

  • organizarea şi acţiuni de răspuns ale autorităţilor şi ale populaţiei pentru situaţii de urgenţă;

  • asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judeţean pentru intervenţia operativă;

  • activarea instituţiilor operaţionale, mobilizarea resurselor etc.







Activităţi ce se întreprind după trecerea fenomenului de inundaţii:

  • Activităţi ce se întreprind după trecerea fenomenului de inundaţii:

  • ajutorarea pentru satisfacerea necesităţilor imediate ale populaţiei afectate de dezastru şi revenirea la viaţa normală;

  • reconstrucţia clădirilor avariate, a infrastructurilor şi a celor din sistemul de protecţie împotriva inundaţiilor;

  • inventarierea pagubelor din inundatii

  • revizuirea activităţilor de management al inundaţiilor în vederea

  • îmbunătăţirii procesului de planificare a intervenţiei pentru a face faţă unor evenimente viitoare în zona afectată, precum şi în alte zone.



Acţiunile şi măsurile pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti şi a pagubelor produse de inundaţii se desfăşoară pe teritoriul României de peste 200 de ani

  • Acţiunile şi măsurile pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti şi a pagubelor produse de inundaţii se desfăşoară pe teritoriul României de peste 200 de ani

  • În prezent sunt în funcţiune numeroase sisteme de lucrări de protecţie a populaţiei şi a bunurilor, concretizate în principal prin:

  • diguri, a căror lungime desfăşurată măsoară 9920 km;

  • regularizări de albii însumând 6300 km;

  • 217 lacuri de acumulare nepermanente amplasate în toate bazinele şi spaţiile hidrografice şi dispunând de volume de atenuare a viiturilor de 893 mil.m3;

  • 1232 lacuri de acumulare permanente care pe lângă volumele necesare satisfacerii cerinţelor de apă ale folosinţelor dispun şi de volume pentru atenuarea viiturilor însumând 2017 mil.m3.

  • Cu toate acestea, viiturile repetate şi intense şi inundaţiile asociate acestora au rămas o caracteristică esenţială a cursurilor noastre de apă.

  • Cauzele acestor consecinţe sunt complexe şi variate :

  • intensificarea utilizării terenurilor şi creşterea valorii economice a zonelor periclitate;

  • creşterea vulnerabilităţii clădirilor şi infrastructurilor;

  • deficienţe de concepţie şi de construcţie ale unor măsuri de protecţie;

  • un grad de protecţie asigurat apropiat de valoarea minimă;

  • neglijenţe în privinţa întreţinerii şi exploatării unor lucrări de protecţie şi a albiilor cursurilor de apă;

  • variabilitatea climatică tot mai accentuată manifestată prin creşterea frecvenţei fenomenelor meteorologice extreme, posibile semnale ale unor schimbări climatice.

  • Inundaţiile produse în anul 2005 au scos în evidenţă atât anumite slăbiciuni ale tehnicilor utilizate pentru protecţia împotriva inundaţiilor, cât şi a capacităţii de răspuns pentru gestionarea fenomenului.

  • Recentele inundaţii au scos, de asemenea, în evidenţă, vulnerabilitatea comunităţilor umane expuse riscului, manifestată prin slaba lor capacitate de a putea absorbi efectele fenomenului şi de a se reface după trecerea acestuia.



C O N C L U Z I I

  • C O N C L U Z I I

  • creşterea riscului la inundaţii datorită modului de utilizare a terenurilor şi a schimbărilor climatice deja manifeste trebuie recunoscute şi înţelese pe deplin şi luate în considerare în schemele de management al riscului şi în deciziile de planificare;

  • necesitatea adoptării unei abordări strategice privind managementul riscului la inundaţii având ca obiectiv orientarea resurselor către acele zone unde riscul la inundaţii poate fi efectiv redus;

  • necesitatea adoptării unor măsuri de protecţie a mediului, în principal a vieţilor umane şi a bunurilor de valoare prin intermediul unui minim de măsuri structurale şi adoptarea cu preponderenţă a măsurilor nestructurale, preventive;

  • necesitatea abordării holistice a fenomenului de inundaţii la nivel de bazin hidrografic prin promovarea unei dezvoltări coordonate şi un management integrat al activităţilor privind apa, terenurile şi resursele adiacente: transporturile, dezvoltarea urbană şi conservarea naturii;

  • riscul la inundaţii asupra vieţii şi activităţilor umane poate fi minimizat şi printr-o dezvoltare controlată a zonelor de inundabilitate cum ar fi: delimitarea zonelor inundabile (hărţile de risc), reglementarea utilizării terenurilor, planuri de amenajare a teritoriului, prezervarea unor spaţii de mobilitate a cursurilor de apă;

  • necesitatea ca toţi cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundaţiilor să-şi asume responsabilitatea de a nu se expune fără măsuri de precautie la riscul de inundatii si de a nu contribui la agravarea acestui risc.



Actiunile necesare pentru elaborarea Strategia de Management al Riscului la Inundatii în concordanta cu prevederile legislatiei europene si implementarea acesteia sunt:

  • Actiunile necesare pentru elaborarea Strategia de Management al Riscului la Inundatii în concordanta cu prevederile legislatiei europene si implementarea acesteia sunt:

  • Elaborarea Strategiei de Management al Riscului la Inundatii pe termen lung ,revizuirea metodologiilor de intocmire a hartilor de risc la inundatii, a metodologiei de evaluare a pagubelor produse , si a altor documente necesare implementarii acesteia;

  • Elaborarea Strategiei de Management al Riscului la Inundatii pe termen scurt si a Planurilor si programelor necesare implementarii acesteia;

  • Realizarea si implementarea Planului de Amenajare a Bazinelor Hidrografice in scopul diminuarii efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatii umane.

  • Actiunile necesare in acest sens sunt:

  • Realizarea inventarierii lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor, a bazinelor hidrografice si analiza critica a acestora comparativ cu cele mai mari debite înregistrate;

  • Reactualizarea la nivel national a retelei topo-geodezice specifice pe fiecare bazin hidrografic;

  • Stabilirea limitelor de inundabilitate de-a lungul cursurilor de apa pentru diferite grade de asigurare;

  • Stabilirea pentru fiecare bazin hidrografic a lucrarilor hidrotehnice necesare pentru reducerea riscului la inundatii, conform asigurarilor de calcul normate si aplicand principiile europene in domeniu;

  • Pregatirea de proiecte, accesarea fondurilor necesare finantarii si realizarea lucrarilor hidrotehnice necesare pentru reducerea riscului la inundatii in bazinele hidrografice.



Actiunile realizate pentru elaborarea Strategia de Management al Riscului la Inundatii în concordanta cu prevederile legislatiei europene si implementarea acesteia sunt:

  • Actiunile realizate pentru elaborarea Strategia de Management al Riscului la Inundatii în concordanta cu prevederile legislatiei europene si implementarea acesteia sunt:

  • Au fost elaborate Strategia de Management al Riscului la Inundatii pe termen scurt, Planurile si programele necesare implementarii acesteia. A fost demarata realizarea Planului de Amenajare in scopul diminuarii efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatii umane, pentru bazinul hidrografic Siret, urmata de celelalte bazine hidrografice.

  • Au fost efectuate ridicari topografice pe râul Siret, a fost realizata inventarierea lucrarilor de aparare si analiza critica a acestora comparativ cu cele mai mari debite înregistrate, au fost evaluate rutelele strategice rutiere si feroviare cu scopul asigurarii suplimentare a acestora. De asemenea, la aceasta data se evalueaza reteaua topo-geodezica existenta pe toate cursurile de apa si se estimeaza necesarul ridicarilor topo în vederea stabilirii limitelor de inundabilitate si a zonelor critice prin rularea modelelor hidrologice. Totodata, se inventariaza bornele existente pe cursurile de apa. In perioada urmatoare se vor realiza studii privind stabilirea limitelor de inundabilitate de-a lungul cursurilor de apa pentru diferite grade de asigurare;

  • Pe baza studiilor realizate se vor stabili pentru bazinul hidrografic Siret, lucrarile hidrotehnice necesare pentru reducerea riscului la inundatii, conform asigurarilor de calcul normate si aplicând principiile europene in domeniu. De asemenea pentru zonele critice identificate se vor pregati proiecte si se vor realiza lucrarile hidrotehnice necesare pentru reducerea riscului la inundatii;

  • In anul 2006 s-a realizat printr-un proiect Phare, elaborarea Strategiei de Management al Riscului la Inundatii pe termen lung, revizuirea metodologiilor de intocmire a hartilor de risc la inundatii, a metodologiei de evaluare a pagubelor produse si a altor documente necesare implementarii acesteia;

  • Sunt în curs de implementare proiectele DESWAT (Sistem informational – decizional hidrologic) WATMAN (Sistem informational pentru managementul integrat al apelor);



A fost continuata implementarea proiectului privind diminuarea riscului la inundatii finantat de catre Banca Mondiala si a proiectului de prevenire a catastrofelor generate de inundatii finantat de catre BDCE;

  • A fost continuata implementarea proiectului privind diminuarea riscului la inundatii finantat de catre Banca Mondiala si a proiectului de prevenire a catastrofelor generate de inundatii finantat de catre BDCE;

  • Sunt în curs implementare proiecte pentru imbunatatirea managementului la inundatii in bazinul Timis finantate de catre Olanda, Norvegia si USTDA;

  • S-a realizat coordonarea activitatii Centrului operativ al Comitetului ministerial pentru situatii de urgenta si a crescut eficienta in ceea ce priveste

  • monitorizarea, anuntarea si diminuarea riscurilor la inundatii;

  • Au fost elaborate Manualul Prefectului si Manualul Primarului si s-au realizat instruiri în toate bazinele hidrografice;

  • S-a realizat verificarea lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparare la inundatii si au fost dispuse masuri de punere in siguranta a acestora;

  • Au fost promovate hotarari de Guvern pentru finantarea lucrarilor de inlaturare a calamitatilor si s-a urmarit modul de realizare a lucrarilor de refacere a liniilor de aparare;

  • A fost coordonata activitatea in domeniul sigurantei barajelor, fiind inventariata starea tehnica a barajelor de categoria A si B si a celor C si D. S-a promovat legislatia care reglementeaza micile acumulari (iazuri piscicole);

  • Au fost efectuate controale la balastiere, iazuri piscicole, agenti economici poluatori, fiind prevazute în continuare astfel de actiuni.



  • Actiunile necesare pentru elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice pentru folosintele de apa, în scopul diminuarii efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatilor umane în corelare cu dezvoltarea economica si sociala a tarii sunt:

  • Realizarea cadrului legislativ necesar elaborarii Schemelor Directoare care vor cuprinde Planurilor de Amenajare a Bazinelor Hidrografice pentru folosintele de apa în corelare cu Planurile de Amenajare a Bazinelor Hidrografice (in scopul diminuarii efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatii umane) si cu Planului de Management al Bazinului Hidrografic;

  • Identificarea folosintelor existente si determinarea prognozei necesarului de apa în baza strategiilor de dezvoltare pentru fiecare ramura economica si sociala;

  • Realizarea de scenarii pentru evolutia cerintelor de apa ale folosintelor pentru diverse orizonturi de timp;

  • Stabilirea masuri structurale (noi lucrari hidrotehnice necesare) si a masurilor nestructurale (conditii impuse prin reglementarile din domeniu) in scopul asigurarii cu apa a folosintelor;

  • Pregatirea de proiecte, accesarea fondurilor necesare finantarii si realizarea lucrarilor hidrotehnice stabilite prin masurile structurale.

  • Actiunile realizate pentru elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare a bazinelor hidrografice pentru folosintele de apa, în scopul diminuarii efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatilor umane în corelare cu dezvoltarea economica si sociala a tarii sunt:

  • A fost realizata metodologia de elaborare a schemelor directoare de amenajare si management al bazinelor hidrografice (acesta urmeaza sa fie aprobatã prin Ordin de ministru)





Componenta C: Diminuarea riscului inundaţiilor şi alunecărilor de teren

  • Componenta C: Diminuarea riscului inundaţiilor şi alunecărilor de teren

  • (101,09 milioane dolari SUA)

  • 1.SUB-COMPONENTA C.1. Infrastructura protecţiei împotriva inundaţiilor

  • 2.SUB-COMPONENTA C.2 – Reabilitarea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor pe Fluviul Dunărea

  • 3.SUB-COMPONENTA C.3 - Punerea în siguranţă a Barajelor Mari

  • 4.SUB-COMPONENTA C.4 - Punerea în siguranţă a Barajelor Mici

  • 5. SUB-COMPONENTA C.5. Studii experimentale privind alunecările de teren şi elaborarea manualelor de monitorizare standardizată



Localizarea subproiectelor

  • Localizarea subproiectelor



SUB-COMPONENTA C.1. Infrastructura protecţiei împotriva inundaţiilor

  • SUB-COMPONENTA C.1. Infrastructura protecţiei împotriva inundaţiilor

  • C.1.1 - Amenajarea pârâului Tarna Mare în localitatea Tarna Mare, jud. Satu Mare;

  • C.1.2 - Regularizarea şi îndiguirea râului Târnava Mică pe sectorul Cetatea de Baltă - Blaj, jud. Alba;

  • C.1.3 - Regularizarea râului Cibin în zona aval de barajul Gura Râului, confluenţa cu râul Olt, jud. Sibiu;

  • C.1.4 - Amenajarea râului Bega şi a afluenţilor pe sectorul Balint – Bethausen, jud. Timiş;

  • C.1.5 - Regularizarea albiei pârâului Slănic în zona localităţilor Târgu Ocna - Slănic Moldova, jud. Bacău;

  • C.1.6 - Amenajarea albiei râului Prut în zona aval Petreşti, jud. Iaşi;

  • C.1.7 - Amenajarea împotriva inundaţiilor a râurilor Teleorman, Cotmeana, Vedea şi Vediţa, în zona localităţilor afectate Tătărăştii de Sus, Tătărăştii de Jos, Trivale Moşteni, judeţele Teleorman, Argeş şi Olt;

  • C.1.8 - Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Babadag, jud. Tulcea;

  • C.1.9 - Amenajarea râului Vâlsan între localităţile Brădet si Vâlcele, jud. Argeş;





Proiectul finanţeaza următoarele categorii de investiţii de capital:

  • Proiectul finanţeaza următoarele categorii de investiţii de capital:

  • reconstrucţia şi repararea digurilor în acele locaţii unde acestea s-au distrus sau deteriorat (unde există rupturi) datorită inundaţiilor anterioare

  • suprainaltarea digurilor în zonele unde inaltimea digurilor nu corespunde sau unde garda de 50 cm nu exista

  • executia unor diguri noi în zonele întrerupte (unde digurile nu au fost terminate) sau a unor poldere pentru protejarea anumitor colectivităţi

  • extinderea digurilor datorita modificarii inaltimii acestora functie de asigurarea la care au fost calculate plus garda

  • protejarea cu pământ a digurilor existente pentru a stopa infiltrarea apei în perioada de ape mari

  • protecţia malurilor în zonele cu eroziune activă sau în sectoarele unde zona digului este foarte îngustă sau lipseşte, iar digul este ameninţat de eroziunea malului

  • descărcări/goliri subterane pentru evacuarea apei în afara zonelor protejate

  • construirea de diguri joase (acolo unde se impune) sau ziduri de sprijin de 1-2 m acolo unde solutia cu diguri nu poate fi adoptata

  • îmbunătăţirea stării albiei râului şi a regimului de curgere





SUB-COMPONENTA C.2 – Reabilitarea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor pe Fluviul Dunărea:

  • SUB-COMPONENTA C.2 – Reabilitarea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor pe Fluviul Dunărea:

  • C.2.2 - Consolidarea sectoarelor de mal de pe Braţul Borcea în zona construcţiilor SPE Bordusani km 28+000 şi SPP Bordusani 27+350, jud.Ialomiţa;

  • C.2.3 - Consolidarea sectoarelor de mal de pe Braţul Borcea în zona construcţiilor SPE Făcăieni, km 17+915, jud.Ialomiţa;

  • Locaţiile au fost selectate având la bază un set de criterii:

  • intensitatea eroziunii malului Dunării;

  • funcţionarea sigură a digurilor pentru protecţia maximă a polderelor respective;

  • valoarea pagubelor evitate în interiorul zonelor de îndiguire;

  • costul investiţiei totale de capital;

  • raportul investiţie/pagube evitate.





SUB-COMPONENTA C.3 - Punerea în siguranţă a Barajelor Mari

  • SUB-COMPONENTA C.3 - Punerea în siguranţă a Barajelor Mari

  • C.3.1 – Punerea în siguranţă a Acumulării Berdu, judeţul Maramureş;

  • C.3.2 - Punerea în siguranţă a Acumulării Vârşolţ, judeţul Sălaj;

  • C.3.3 - Punerea în siguranţă a Acumulării Măneciu, judeţul Prahova;

  • C.3.4 - Punerea în siguranţă a Acumulării Leşu, judeţul Bihor;

  • C.3.5 – Creşterea siguranţei în operare pentru Acumularea Dridu, judeţul Ialomiţa;

  • C.3.6 - Punerea în siguranţă a Acumulării Poiana Uzului, judeţul Bacău;

  • C.3.7 - Punerea în siguranţă a Acumulării Valea de Peşti, judeţul Hunedoara;

  • C.3.8 - Punerea în siguranţă a Acumulării Siriu, judeţul Buzău.





Lucrările clasice de reabilitare care urmează a fi executate sunt următoarele:

  • Lucrările clasice de reabilitare care urmează a fi executate sunt următoarele:

  • lucrări executate la nivelul fundatiei barajului si injectii.

  • refacerea malurilor amonte si aval de baraj

  • lucrări de reparaţie/reabilitare la descarcator pentru asigurarea unei exploatari normale

  • protecţia malurilor lacurilor de acumulare în zonele puternic erodate

  • înlocuirea/reabilitarea sistemului de drenare existent

  • refacerea drumurilor

  • executarea unor foraje pentru descărcarea apei din galerii

  • stabilizarea anti-eroziune a lacurilor de acumulare prin crearea unei centuri împădurite în jurul lacului de acumulare

  • reabilitarea sistemului de monitorizare, asigurarea de echipamente noi

  • reabilitarea sistemului de avertizare pentru situaţiile de urgenţă





SUB-COMPONENTA C.4 - Punerea în siguranţă a Barajelor Mici:

  • SUB-COMPONENTA C.4 - Punerea în siguranţă a Barajelor Mici:

  • C.4.1 - Punerea în siguranţă a Nodului Hidrotehnic Sânmihaiul Român, judeţul Timiş;

  • C.4.2 – Creşterea gradului de siguranţă la Acumularea Pucioasa, judeţul Dâmboviţa.

  • C.4.3 - Punerea în siguranţă a Acumulării Cătămărăşti, judeţul Botoşani;

  • C.4.4 - Punerea în siguranţă a Acumulării Tăria, judeţul Caraş – Severin;

  • C.4.5 – Creşterea gradului operaţional pentru Acumularea Buftea, judeţul Ilfov.



Lucrările caracteristice care trebuie executate sunt următoarele:

  • Lucrările caracteristice care trebuie executate sunt următoarele:

  • renovarea porţilor, a prizei de apa

  • îndepărtarea sedimentelor şi curăţarea structurilor de închidere (a porţilor)

  • repararea/reabilitarea descarcatorului

  • refacerea lucrărilor de drenaj

  • lucrări de retenţie a sedimentelor în amonte de acumulare

  • repararea/înlocuirea utilajelor si echipamentului

  • reabilitarea sistemului de monitorizare şi a sistemului de avertizare





SUB-COMPONENTA C.5. Studii experimentale privind alunecările de teren şi elaborarea manualelor de monitorizare standardizată

  • SUB-COMPONENTA C.5. Studii experimentale privind alunecările de teren şi elaborarea manualelor de monitorizare standardizată

  • 1. Monitorizare pilot de alunecări

  • 2. Crearea unor modele pentru predicţia alunecărilor

  • 3. Elaborarea Manualului pentru Monitorizarea Alunecărilor de teren şi Crearea unui Sistem de Alarmare în caz de pericol.








Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə