A strategia de dezvoltare spaţială introducere actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Arad

A. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ

INTRODUCERE

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Arad, Proiect Nr. 6961/2007 este elaborat de INCD URBANPROIECT, în colaborare cu INSTITUTUL DE GEOGRAFIE AL ACADEMIEI ROMÂNE, pentru capitolele referitoare la cadrul natural şi activităţile economice.

Studiul istoric, care fundamentează analiza patrimoniul cultural este realizat de un colectiv al COMPLEXULUI MUZEAL ARAD.

Proiectul se constituie într-o documentaţie de amenajarea teritoriului a cărei necesitate este stabilită conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio–economică a judeţului pe o perioadă de timp scurtă, medie şi de largă perspectivă.

Orizontul de timp al strategiei de dezvoltare are ca repere: perioada scurtă(2-5 ani), medie până în anul 2015 şi o perioadă lungă, anul 2025.

Lucrarea cuprinde trei etape şi are următorul conţinut:

ETAPA I – Elemente care condiţionează dezvoltarea

Faza I – Documentaţie pentru avizul de mediu

Faza a II-a – Elemente care condiţionează dezvoltarea

ETAPA a II-a – Diagnostic prospectiv şi general, prioritati

ETAPA a III-a - Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri; documentaţie pentru obţinerea avizelor

Etapa I a fost structurată în două faze:

- o fază ce cuprinde elemente de pregătire a documentaţiei pentru evaluarea de mediu pentru planuri şi programe cu impact judeţean, prin inventarierea programelor de dezvoltare a infrastructurii tehnice din domeniul gospodăririi apelor şi infrastructura de transport;

- faza principală de analiză a situaţiei existente constând în identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea teritoriului, grupate pe pe domenii–ţintă specifice amenajării teritoriului, cu evidenţirerea disfuncţionalităţilor şi problemelor specifice.

Obiectivul etapei a doua este formularea diagnosticului prospectiv al dezvoltării teritoriale a judeţului, pe domeniile ţintă şi componentele acestora, pe baza caracteristicilor, problemelor şi disfuncţionalităţilor semnalate în faza precedentă de studiu.

Etapa de diagnostic cuprinde analize multidisciplinare, în plan social, economic şi teritorial, care prezintă problematica, ierarhizarea şi priorităţile domeniilor diagnosticate la nivel judeţean şi regional.

Sintetizarea problemelor identificate precum şi a factorilor de favorabilitate pentru fiecare domeniu analizat s-a realizat sub forma analizei de tip S.W.O.T. S-au evidenţiat astfel punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi riscurile care se manifestă în teritoriul judeţului în vederea prefigurării dezvoltării posibile viitoare.

Diagnosticul prospectiv s-a elaborat pe cele patru domenii ţintă: structura teritoriului, structura socio-demografică, structura activităţilor economice şi contextul suprateritorial.

Diagnosticul prospectiv urmăreşte investigarea şi estimarea condiţiilor viitoare ale fenomenelor şi proceselor ce au loc în teritoriu, pentru evidenţierea atât a aspectelor negative cât şi a oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. Formularea acestor aspecte, care se constiuie în factori favorabili s-au nu, pentru dezvoltarea teritoriului s-a realizat prin raportare la principalele obiective pe domenii ţintă prezentate în etapa anterioară. Pentru problemele şi oportunităţile identificate s-au delimitat areale de manifestare relativ omogenă.

Pe baza diagnosticului prospectiv şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesară pentru orizontul stabilit, s-a formulat diagnosticul general al teritoriului judeţean. Diagnosticul general are ca scop integrarea rezultatelor diagnosticului prospectiv pe domenii ţintă, în vederea evidenţierii principalelor aspecte negative care afectează structurile teritoriale, sociale şi economice ale judeţului, precum şi a atuurilor şi oportunităţilor de care acesta beneficiază. Se stabilesc astfel şi relaţiile dintre diferitele domenii, pentru a obţine formulări sintetice ale unor probleme complexe şi pentru a putea stabili ierarhia priorităţilor de soluţionare, în funcţie de gravitatea problemelor.

În formularea diagnosticului general s-au evidenţiat două areale cu dezvoltare relativ omogenă, identificate pe baza sintetizării configuraţiei disparităţilor teritoriale semnalate în fazele precedente de analiză. S-au utilizat de asemenea zonificări teritoriale ale gradului de dezvoltare considerate relevante sectorial: dignosticul general al dezvoltării socio-economice realizat de INSTITUTUL DE GEOGRAFIE AL ACADEMIEI ROMÂNE.

Prezentarea diagnosticului pe zone cu potenţial şi şanse de dezvoltare pregăteşte formularea strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului prin evidenţierea arealelor cu relativă omogenitate şi a axelor de dezvoltare care vor structura teritoriul. Scopul acestei structurări propuse este evidenţierea decalajelor dintre resurse şi valorificarea lor în scopul optimizării utilizării acestora şi asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului.

De asemenea diagnosticul prospectiv evidenţiază stadiul şi şansele de dezvoltare ale judeţului în contextul relaţiilor sale cu teritoriul regional, naţional şi european. Palierele de integrare a dezvoltării în context sprateritorial constituie o componentă determinantă în contextul integrarii europene a Romaniei şi asigură utilizarea eficientă a eforturilor şi ocazia accesării unor fonduri suplimentare, uşurând astfel sarcina suportării dezvoltării la nivel local .
ETAPA a III-a - Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri

Strategia de dezvoltare spaţială şi planul de măsuri cuprinse în Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean, constituie alaturi de strategia de dezvoltare a judeţului, instrumentul principal pentru planificarea şi monitorizarea dezvoltării economice, a îmbunatăţirii condiţiilor de viaţă a populaţiei prin stabilirea coordonatelor spaţiale ale activităţilor din domeniile relevante în plan teritorial.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean oferă o viziune globală şi coerentă asupra structurii şi folosinţei teritoriului studiat, determinând principalele opţiuni pentru o bună organizare a acestuia, în vederea optimizării utilizării resurselor, obţinerii unei dezvoltări socio-economice armonioase în condiţiile protejării calităţii mediului înconjurător.

Obiectivul principal al planurilor de amenajare a teritoriului este realizarea unei dezvoltări economico-sociale echitabile şi durabile a teritoriului studiat, prin adoptarea de comun acord de către administraţiile locale a unui set de politici (direcţii de dezvoltare) şi măsuri pentru principalele domenii cu relevanţă teritorială (localităţi, utilizarea solului, infrastructuri, mediu). Acestea au în vedere următoarele principii:

• 
  creşterea competitivităţii teritoriului administrativ judeţean în cadrul economiei naţionale;
  

• 
  echilibrul demografic, prin asigurarea creşterii sau menţinerii numărului populaţiei, a stabilităţii şi integrării părţii active a acesteia, în structurile economice locale;
  

• 
  valorificarea superioară a potenţialului natural;
  
• 
  protejarea terenurilor agricole şi silvice în raport cu tendinţele de scoatere a acestora din circuitul economic pentru extinderea zonelor construite ale localităţilor;
  

• 
  ameliorarea şi îmbunătăţirea calităţii fondului funciar, prin luarea în considerare a fenomenelor de eroziune, inundaţii şi alunecări ale terenurilor;
  

• 
  ameliorarea disparităţilor constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială a teritoriului, determinate atât de condiţiile geografice cât şi de particularităţile dezvoltării specifice care au condus la concentrări de populaţie şi activităţi economice sau depopulări în zone rurale sau periferice;
  

• 
  corelarea în plan teritorial a infrastructurilor teritoriului cu organizarea reţelei generale de localităţi, într-o concepţie unitară, îmbinându-se necesităţile de perspectivă ale economiei regionale cu asigurarea unor condiţii de viaţă cât mai bune în cadrul localităţilor.
  

PATJ este un document director cu rol de corelare a dezvoltării în teritoriu şi avînd caracter prospectiv. Corelarea dezvoltării apare ca o nevoie de a evita suprapunerile în realizarea proiectelor ce depăşesc cadrul local şi urmăreşte utilizarea mai eficientă a resurselor. Ca instrument prospectiv PATJ încearcă să întrevadă dezvoltarea viitoare a teritoriului studiat, punând în lumină posibile avantaje sau probleme.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean are un caracter director (nu este un plan operaţional, de execuţie a unor construcţii) deosebindu-se de planurile urbanistice prin faptul că planul de amenajare determină în principal politici de dezvoltare spaţială (reguli) şi nu limite sau obiective concrete realizabile prin proiecte de construcţie (Legea 350/2001).

Prezenţa în planurile de amenajare a unor măsuri concrete, similare cu cele din PUG, este menită a da substanţă concepţiei de soluţionare a problemelor de amenajare, în domeniile în care acţiunile sunt deja planificate de instituţiile implicate.

Planurile de amenajare a teritoriului tratează un ansamblu de probleme complexe din teritoriului studiat, ele se întemeiază pe analize şi previziuni efectuate de specialişti din domenii diferite ca ştiinţele sociale, economice, tehnologiei, ştiinţelor naturii şi mediului. Concepţia PATJ asupra dezvoltării teritoriului este globală şi aprofundată, oferind prin aceasta administraţiilor locale un instrument de orientare a efortului investiţional pe o perioadă lungă de timp.

Planul de amenajare al teritoriului judeţean este redactat în conformitate cu prevederile “Metodologiei privind cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajarea teritoriului în concordanţă cu legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul ” şi cu “Ghidul de elaborare a documentaţiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către INCD Urbanproiect.

Strategia de dezvoltare spaţială a judeţului cuprinde un set de obiective strategice generale care vizeată dezvoltarea judeţului în plan teritorial pe termen lung, respectiv anul 2025. Caracterul obiectivelor este principial şi asigură orientarea spre dezvoltare.

Orizontul de timp este acoperitor pentru a realiza legătura cu viitorul PATJ care se va actualiza într-o perioada estimată de 10 ani.

Strategia are ca repere în timp o perioada scurtă, de 2-3 ani care urmăreşte corelarea până în anul 2013 cu programele naţionale finanţate prin fonduri comunitare, o perioada medie până în anul 2015 şi lungă, pentru care s-au realizat şi prognozele de populaţie, 2025.

Obiectivele generale sunt detaliate prin obiective specifice pe domeniile ţintă specifice amenajării teritoriului şi pentru care s-au efectuat analizele de situaţie existentă.

Obiectivele generale de amenajare a teritoriului judeţean sunt determinate şi vor fi puse în practică în raport cu structura specifică a teritoriului judeţean.

Structura teritoriului reprezintă dispunerea spaţială generală a elementelor cadrului fizic, natural şi construit, în raport cu un sistemele spaţiale de referinţă local, zonal, regional,naţional.

Setul de obiective generale este încadrat într-un obiectiv fundamental, ce constituie viziunea de dezvoltare spaţială a judeţului pentru perioada de timp 2025.

Programul de măsuri este întocmit sub forma unui set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare structurate pe domeniile ţintă ale amenajării teritoriului: structura teritoriului, structura socio-demografică, structura activităţilor economice, contextul suprateritorial.

Măsurile sunt subsumate obiectivelor specifice amenajării teritoriului, au dimensiune spaţială şi caracter director, din acestea decurgând implicaţii cu caracter economic, social şi de protecţie a mediului.

La întocmirea strategiei s-au avut în vedere o serie de documente cu relevanţă în plan spaţial. Strategia se încadrează în secţiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional aprobate până în prezent (Secţiunea I – Reţele de transport; Secţiunea a II-a - Apa; Secţiunea a III-a - Zone protejate naturale şi construite; Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi) dar are în vedere şi concluziile studiilor realizate pentru secţiunile aflate în procedură de avizare/aprobare, respectiv secţiunile Turism, Educaţie, Dezvoltare rurală şi Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030.

De asemenea, la elaborarea strategie s-au preluat toate strategiile sectoriale din domeniile cu impact asupra dezvoltării teritoriale în măsura în care au fost puse la dispoziţie de instituţiile solicitate.

Planşele au fost redactate în sistem GIS, realizarea planurilor de amenajare a teritoriului cu ajutorul Sistemelor Geografice reprezentând soluţia tehnică de corelarea planurilor topografice cu bazele de date alfanumerice şi realizarea de analize care să exprime clar situaţia actuală a teritoriului