Marketing International

13.6. Propuneti derularea unei operatiuni de export al unor articole romanesti de lenjerie feminina fabricate lka SC Jolidon SA Cluj Napoca pe piata Poloniei si argumentati opinia dvs pentru canalkul de distributie ales si pentru reteaua de distributie intre tari si cea prin care marfa ajunge la consumatorul final.

Rsp: In cazul unuei operatiuni de export de lenjerie feminina s-ar putea utililiza un transport al marfii intr-un container mare(40 de picioare) intrucat nu este un produs perisabil. Ca partener in canalul de distributie a produselor se poate apela la reteaua Carrefoiur din Polonia. Ca si modalitate de transferuri financiare se poate apela la reteaua de banci corespondente a unei banci Austriece prezente si pe piata Romaniei dar si a Poloniei. Transferul titlului de proprietate asupra marfii exportate are loc p[rin intrarea in posesie a celor 3 documente originare ale documentului de transport. In acest mod se asigura accesibilitatea unui numar mare de potentiali cumparatori ale produselor exportate. Modalitatea de decontare financiara al titlului de proprietate prin acreditiv documentar asigura certitudinea in casarii amrfii in termen de maxim 21 de zile de la data documentului de transport.

13.7. Pentru ce politica de vanazri optati(alegerea reteleui de comercializare si folosirea personalului de vanzari )pentru patrunderea si prelucrarea pietei Ucrainei cu un produs premimum romanesc(hrana pentru animale de companie).

Rsp: Pentru patrunderea pe piata Ucrainei cu un produs de calitate ridicata si pret ridicat din categoria hraneiu pentru animale de companie se poate alegea desfarecea prin intermediul retele de hipermarketuri Carefour pentru care sa existe personal feminin care sa promoveze produisele in magazin prin oferirea de informatii suplimentare asupra beneficiilor produselor oportunitatii utilizarii lor pentru diferite animale si a promotiilor existente.

13.8. Cu ce particularitati ale logisticii coerciale si ale retelei locale de distributie va coinfruntati in calitate de producator-exportator roman al unei bauturi alcoolice tari pe piata SUA.

Rsp: Pentru exportul unei bauturi alcoolice tari pe piata SUA este necesara contractarea unei firme de comert exterior prin intermediuyl careia sa se rrealizeze exportul produselor si distriutia ulterioara a acestora. Acestea trebuie sa detina licente pentru comercializarea bauturilor acooolice si sa organizeze procesul de depozitare si logistica domestica a produselor.

13.9. Cu ce decizii va confruntati privitor la depozitarea marfurilor unui investitor spaniol, ce exporta produse ceramice pentru imobile de afacer si locuinte pe piata romaneasca.

Rsp: in privinta depozitarii produselor ceramice ale unui investitor spaniol este necesara coordonarea optima temporara a volumului importurtilor cu volumul stocurilor de produse ceramice si a stadiului de desfasurare a lucrarilor in imobiliare ce au contractul produselor ceramice, dar si cu volumul cererii de produse ceramice din partea en-grossistilor ce realizeaza comenzi constante din diferite game sortimentale. Este necesara o activitate de prognoza pe baza evolutiei structurilor in perioadele intermediare ale cifrului de depozitare, astfel incat sa existe timp suficient pentru realizarea importurilor, dar nici sa nu existe stocuri prea mari purtatoare de cospturi de depozitare.

13.10. Faceti distinctie intre cele 3 strategii de distributie(extensiva, intensiva, exclusiva) in cazul lansarii unor produse italienesti de marochinarie fina pe piata Chineza.

Rsp: DIstributia extensiva presupune o latime mica a canalului de distributie cu o adancime variabila a canalelor de distributie (distriubutie directa, prin canale scurte/lungi). DIstriobutia intensiva presupune o latime si o adancime mare a acanalelor de distributie(prezenta masiva). Ditributia exclusiva presupune utilizarea unor dimensiuni variabile (adancime ) insa cu o latime mare a canalului de distributie, avand loc in acest mod orientarea asupra unuyi singur segment de consumatori potentiali. avand in vedere particularitatile produsului exportat, alegerea acestui ultim tip de distributie este indicata pentru ca aceste produse au si preturi de vanzare ridicate si nu sunta ccesibile, oricum, tuturor categoriilor de consumatori.

14.1. Care sunt componentele procesului de comunicare in marketing international si cu ce dificaultati se confrunta acesta? Exemplificati.

Rsp: In campania de comunicare a grupului BMW in RO exista o serie de dificultati de limbaj, diversitate culturala, diferente de impozite si taxe, de disponibilitate amediilor de comunicare, disponibilitate a filialelor. Aceste dificultati sunt escaladate partial prin procesul d identitate corporatista. Prin insusirea conceptului de identitate corporatista la nivelul companiilor partenere din Ro se creeaza imaginea de incredere in brand-ul BMW. In sustinerea identitatii corporatiste(Corporate mission, design, Communication, behavior) grupul BMW interactioneaza frecvent prin prisma departamentelor de MK cu companiile partenere din Ro si sponsorizeaza 50% din acest demers.

14.2. Cum actioneaza dihotomia standardizare-adaptare in cadrul comunicarii in marketingul international si ce forme poate imbraca mixul de marketing din acest punct de vedere?

Rsp: Dihotomia standardizarii versus adaptare in cadrul comunicarii in mk international actioneaza in sensul unui compromis intre cele doua elemente si al alegerii unei variante intermediare, chiar si in cazul companiilor transnationale. In functie e gradul de incorporrare a nivelului de standardizare, exista standardizare a produsului, standardizare a produsului si promovarii, standardizzare a produsului, promovarii si distributiei, standardizare completa (greu de aplicat din cauza imposibilitatii utilizarii unor preturi identice).

14.3. Faceti distinctie pe exemple concrete intre standardizarea generala si standardizarea de structura in cadrul comunicarii de pe piata internationala.

Rsp: Grupul BMW in Ro utilizeaza o standardizare generala pentru integrare conceptului de Corporate Identity. In acest sens strategiile sunt tratate global, strategiile sunt traduse(standardizare generala). Conceptul de Corporate Identity nu este afectat de standardizarea structurala, conform careia, modalitatea de implementare a strategiei de comunicare este diferita in Ro fata de Germania (se pune un accent mai mare pe publicitatea prin panotaj si pe pblicitatea prin radio; de asemenea sunt alese posturi locale de radio pentru implementarea unor mesaje publicitare).

14.4. Elaborati schita unui plan strategic comunicarii unei companii romanesti u vocatie interbatioinala in cazul in care aceasta isi orienteaza oferta spre o piata externa-tinta.

Rsp: Compania Plafar Sa Bucuresti, producator de ceaiuri medicale.

14.5. Care sunt etapele si criteriile procesului de selectare a unui mesaj in favoarea unei companii belgiane, ce exporta bere pe piata romaneasca? Exemplificati.

Rsp: Procesu de selectare a unui mesaj trebuie sa porneasca de la elemente de continut si sa se diferentieze prin elemente de forma. Prin urmare, mesaju trebuie sa contina:

a) elemente atractive(Corporate Design);

b) O structura in care vor fi incadrate elementele mesajului;

c) o forma a mesajului convingatoare (corporate communication);

d) sursa de comunicare credibila(panotaj comercial).

14.6. Ce criterii poate lua in conbnsiderare in sistematizarea comunicarii personale pe care o practica o companie canadiana de utilaje pentru agricultura in cazul promovarii produselor sale pe piata franceza?

Rsp: o companie canadiana de utilaje pentru agricltura in cazul promovarii produselor sale pe piata franceza poate lua in cosiderare urmatoarele criterii de comunicare personala:

a) purtaorul comunicarii personale: ofertanti, specialisti marketing, utilizatori

b) simetria comunicarii personale: -relatii echilibrate de comunicare, informatii asimetrice(asemuire cu produse agroalimentare)

c) Durata si frecventa aparitiei: comunicare pe termen lung(de patru ori pe an, cate doua saptamani).

14.7. Ce forme de promovare a vanzarilor ati selectiona in cazul unor companii de distributie a produselor pentru amenajarea locuintei ce doreste sa stimueze bricolajul (cum sunt pietele specializate de tipul Brico Store, Hornback, Obi)?

Rsp: in cazul unor companii de distributie a produselor de bricolaj se poate utiliza o serie de masuri de promovare dupa cum urmeaza:

a) Promovarea conceptului de Corporate Identity in cadrul strategiilor publicitare. De exemplu, pentru:

- Corporate Mission "We can make things running"

- Corporate design- prin elemente de design ce semnifica forta, putere.

- Corporate communication "We listen to your needs"

- COrporate behavior - prin programe de feedback, tombole si returnare produse.

b) Panotaj publicitar;

c) Reclame radio si tv;

d) Mostre la locul de vanzare si exponate ilustrate privind oportunitatea utilizarii unor materiale si combinatii de materiale.

e) Reviste promotionale gratuite distribuite la domiciliu.

14.8. Faceti distinctie intre sponsorizare si mecenat in marketingul international si exemplificati aceste tipuri de comunicare in cadrul aceluiasi domeniu de aplicatie(in cercetarea stiintifica).

Rsp: Bursele de studii doctorale acordate de uniunea europeana sunt acordate prin programe de sponsorizare care presupune realizarea unor raportari periodice ale activitatii de cercetare stiintifica. Deasemenea, sponsorizarea unei conferinte internationale de cercetare stiintifica pe teme economice de catre o cpmpanie bancara, fara obtinerea vreunui avantaj direct(doar de imagine) poarta denumirea de mecenat.

14.9. Schitati principalele coordonate ale procesului de comunicare in situatia unui eveniment de marketing de mare audienta precum organizarea campionatului european de fotbal UEFA in 2020 sau 2024 de catre Romania impreuna cu Bulgaria sau Ungaria.

Rsp: Coordonatele procesului de comunicare a acestui eveniment:

a) Publicitate internationala prin mijloace de comunicare mass media(radio, tv, internet) alese de agentii de publicitate care selecteaza diferitele mixuri publicitare.

b) promovarea prin asociere cu produse alimentare;

c) promovare prin intermediul agentiilor de turism;

d) promovarea tarii si a spatiului geografic danubian

e) asocierea sportivilor cu diferite campanii comerciale si umanitare.

14.10. Realizati schita unui program de mk pentru participarea companiei Sc Cotnari SA cu principalele ei marci - Grasa de Cotnari, Francusa si tamaioasa romaneasca - la un targ international precum London International Wine Trade Fair.

Rsp: Schita unui astfel de program consta in:

a) Analiza situatiei economice actuale a tarii(climat favorabil in MArea Britanie);

b) Analiza situatiei politice(grevele si luptele de strada pot impieta atmosfera expozanta generala is organizarea procesului de infrastructura)

c) asigurarea infrastructurii;

d) asigurarea costurilor ridicarii standului;

e) estimarea numarului s calitatii tipurilor de vizitatori;

f) estimarea numarului si tipului de xponanti;

g) tipul targului(produse viticole).

14.11. Ce rol joaca relatiile publice in comunicarea de mk international? Schitati un program de RP in favoarea pregatirii lansarii unui centru medical privat de diagnostic si tratament din Austria pe piata bucuresteana de profil?

Rsp: Relatiile publici in mk international cauta sa obtina intelegerea, simpatia si sprijinul institutiilor cu care au relatii in prezent sau vor avea in viitor.

Schita unui program de relatiii publice cuprinde:

a) Relatii cu presa;

b) Publicitatea gratuita asupra ofertei centrului medical;

c) comunicarea interna si externa;

d) lobby-ul unor functionari de stat din ministerul sanatatii;

e) promovarea conceptului de Corporate Identity;

f) Invitarea unor personalitati din lumea medicala;

g) Organizarea unor actiuni caritabile.

14.12. Identificati modalitatile de folosire a internetului drept forma de comunicare de mk international pentru promovarea branzeturilor traditionale romanesti pe piata tarior baltice.

Rsp: Modalitati de promovare a branzeturilor prin internet:

a) Bannere interactive realizate in Adobe Flash Player si postate pe site-urile de comert electronic ale companiilor ce deservesc tarile baltice si ale Hypermaketurilor ce deservesc aocsestepiete;

b) pagina web a producatoruluid e branzeturi;

c) Reviste electronice privind piata produselor agro-alimentare si trend-uri ale producatorilor;

d) Promovarea investitiilor in domeniu prin intermediul site-urilor organizatiilor agro-alimentare pentru sporirea increderii in calitate si siguranta alimentara a produselor;

e) Newsletters pentru noile produse lansate pe piata.