Materia medica

CAPSICUM ANNUUM

                                                dr. Steluta Dinca

 

Capsicum annuum face parte din importanta familie a SOLANACEELOR.

Aceasta familie inglobeaza plante medicinale cu actiune puternica  , dar si multe plante otravitoare .

I se atribuie aproape 1700 de specii dintre care citam pe cele mai importante solanacee medicinale : Mandragora , Atropa Belladonna , Hyoscyamus niger, Datura Stramonium , Nicotiana Tabacum ,Solanum dulcamara , Solanum Lycopersicum (Rosia) , Capsicum annuum .

Geneza otravurilor le este tot atat de caracteristica precum aspectul lor exterior .

Analizand otravurile continute intr-o singura picatura de extract, un chimist avertizat poate sa spuna cu certitudine daca este vorba de o Solanacee , dupa cum , dupa criterii exterioare poate face acest lucru si un botanist inzestrat cu simtul formelor .

Tipul Solanaceelor se realizeaza in numeroase plante erbacee , rareori in arbusti si aproape niciodata in arbori.

Adesea radacinile se umfla in “gulii” sau sant insotite de “ tuberculi “; deseori pot ramane moi si maleabile.

Aceste radacini sant in mare masura , locul in care se formeaza ALCALOIZII ,-asa cum au aratat-o experientele cu grefe  (s-a grefat ,de ex. Tutun pe radacinile de Rosii si s-au obtinut frunze aproape fara Nicotina ; dimpotriva , cand s-au grefat ramuri de Rosii pe radacinile de Tutun,frunzele au devenit toxice si bogate in nicotina.)

Solanaceele , sant inainte de toate , ierburi care cresc repede si bogat care debordeaza de vitalitate .

Belladonna  , Datura ne-ar face sa credem ca vor creste ca niste copaci , atat este de avantata la inceput dezvoltarea sa.

Dar foarte repede ea este franata , derivata in tije laterale care suporta o franare asemanatoare ; si totul a devenit “inflorescenta”inainte ca planta sa-si fi epuizat posibilitatile vegetative .

Dupa cum vedem este o lupta intre mladita infrunzita ce izbucneste si inflorescenta ce devine suverana .

Forma florilor , in aceasta familie , este si ea rezultatul unor procese de scufundare , de invaginare ; speciile cele mai toxice au florile in forma de cupe , de clopote , de tuburi alungite , de boturi stramte si sumbre (Scopolia , Belladonna , Datura , Tabacum , mandragora).

Deseori se adaoga parfumuri puternice , ametitoare si deseori culori livide cu pete.

Incepand cu radacina , se vede uneori urcandu-se un colorant sumbru , violaet –negru  care se poate lumina in brun deschis cand ajunge pe tulpina ; sau , uneori chiar fundul cupei florale emite acest suc intunecat.

Momentul infloririi este nocturn la speciile Tabacum si Datura ;  florile au tendinta de a fugi de lumina prin miscari complexe la Belladonna , Scopolia

Dar cele expuse mai sus , se aplica mult mai putin celorlalte Solanacee , cum ar fi speciile de genul Solanum , Capsicum (Ardeiul iute)etc. Din familia aceasta fac parte Rosia , Cartoful , Ardeiul Iute.., Solanum dulcamara

Aici procesul floral este important , dar este la locul lui .

Mladitele si frunzele se pot dezvolta in mod liber .

Floarea nu mai este invaginata , nici sumbra : este o cupa plata , o rotita , sau cel mult o palnie larga .

Otravurile sant in consecinta,  mult mai slabe , si poate fi consumat fie tuberculul, fie fructul .

Solanaceele pot fi clasate in doua grupe mari . In prima grupa se gasesc alcaloizi tipici ai familiei , a doua contine o otrava mult mai slaba , solanina si alte substante inrudite .

Solanina se gaseste la mijlocul drumului intre glucozide si alcaloizi ,ea este jumatate una,jumatate alta.

 Asa cum am mentionat mai sus , Capsicum annuum este una dintre cele mai importante Solanacee medicinale . El face parte din grupa a doua de Solanacee care contin o otrava mai slaba si nu sant otravitoare .

Ardeiul iute are cam aceleasi caracteristici : ridicare penibila, abundenta , inflorire energica –flori inclinate , fructe lunguiete , alungite .

Frunzisul sau , de un verde intunecat si stralucitor ,se simte cel mai bine sub un soare arzator.

Florile luminoase , regulate , deschise , au ca o miscare de recul in fata luminii .

Fructele trec de la galben la rosu , apoi la un violet aproape negru , ramanand mereu la umbra frunzisului .Ele nu sant numai umflate , ca cele ale Rosiei , ci sant si pline de aer.Ele au luat in stapinire elemental aerian dar si fortele arzatoare ale caldurii din timpul verii , indispensabile vietii plantelor tropicale.

La aceasta planta gasim o substanta azotata de o natura particulara , CAPSSICINA , care-i da gustul iute si proprietatea de a provoca basici , ca o arsura . Ea inflacareaza energic metabolismul , provoaca inflamatii si actioneaza in calitate de Solanacee , asupra unui corp crispat de reumatism , relaxandu-l , ceeace-i calmeaza durerea .

Un inalt continut in vitamina C si in provitamina A (caroten ) da o valoare dietetica acestui fruct ,consumat inainte de a fi copt.

 

Ca remediu, CAPSICUM este usor de confundat cu Calcarea Carbonica deoarece este obez, iar tesuturile sant flasce si par sa atarne lipsite de tonus. Capsicum este util mai ales la pacientii cu depresie  sau la care patologia afecteaza mucoasele . Starea mentala este caracterizata de melancolie si nostalgie , de un anumit dor fata de trecut care este descris in literatura ca ‘dor de casa”.

-Actiune patogenica : experimentele arata o actiune dominanta:

*asupra mucoaselor digestive,respiratory si urinara unde provoaca o iritatie cu inflamatie  , senzatia de arsura intense ca si cum s-ar fi varsat piper deasupra.

*asupra osului urechii si mastoidei ,cu inflamatii dureroase in spatele urechii, foarte sensibila la atingere , cu dureri arzatoare.

-Modalitati:            *agravare la frig

                               *ameliorare la caldura.

-Simptome psihice :Depresie si nostalgie (“dor de casa “)care pot duce pacientul pana in pragul sinuciderii. Minte greoaie , gandeste incet .

                               Alcoolism.

                               Sensibil la zgomote in timpul frisonului .

                               Iritabilitate .

                             Teama ca va avea probleme cu politia.

 -Simptome generale:Obezitate ;aspect moale , flasc .

                             Friguros si agravat de frig.

                             Are frisoane dupa ce bea.

                             Senzatie de iritatie si arsura a mucoaselor .

                             Transpiratie urat mirositoare.

 

 -Simptome locale:

         #Cap : este rosu la fata cu mici telangiectazii (dilatatii ale vaselor mici     

                 superficiale) rosii pe nas si pe fata .

                Mastoidita cu dureri ca o arsura .

                 Cefalee puternica in timpul tusei .

                Senzatie de dilatare in cap .

                Senzatie de arsura sau ulceratii in gura si gat .

                Raceli cu hiperemie intensa si senzatie de arsura in gat .

     #Gastro-intestinal:

Dorinta de piper , de stimulante cum ar fi : cafeaua ,    condimentele, alcoolul .

               Gastrita , enterita si diaree  cu tenesme si arsuri .

               Sete , inainte de frison ;bea bauturi reci care ii produc frisoane .

               Sete intensa dupa scaun ; pirozis si indigestie; colita ; hemoroizi.

    #Uro-genital:

                 Dureri ale uretrei si vezicii urinare  , agravate in timpul tusei si   

                 dupa urinat ; uretrita cronica .

    #Piept:  Aerul eliminat din plamani in timpul tusei are un miros foarte

                0. neplacut . Ragusala cronica .

 

    #Musculo-scheletic:

                  Senzatie de rece la nivelul spatelui .

                  Sciatica si durere lombo-sacra

 

-Relatii: similar cu Apis mellifica , Belladonna , Bryonia alba , Caladium        seguinum si Pulsatilla nigricans in unele dereglari .

 -Remedii complementare :acute Belladonna , Cina , Pulsatilla

                                         cronice: Natrum muriaticum ,Sulphur

 -Remedii evolutive :     spre mai bine :Aurum , Pulsatilla , Cina .

spre agravare: Ammonium carbonicum, Sulphuric    acid

-Antidoturi :                   Acidum sulphuricum , Caladium seguinum (remedii similare sant adesea antidoturi ), Camphora officinarum , Cina  (Cina il urmeaza pe Capsicum in febre intermitente ) .

-Principale indicatii clinice:

Otite si mastoidite , mai cu seama la debut ; el    actioneaza la fel de   bine in mastoidita acuta cu sensibilitatea     osului la atingere ca si in supuratia         osului la atingere ca si in supuratia mastoidiana dupa operetie

        Afectiuni rino-faringiene: dureri arzatoare (“ca de piper”),cu senzatia de constrictie spastica , agravata cand bea rece .

Enterocolite cu diaree arzatoare ,tenesme si dureri arzatoare in jurul ombilicului .

Cistite , uretrite cu dorinta frecventa de a urina ; senzatia de arsura  “ca de piper” mai cu seama la meatul urinar ,inainte , in timpul ,  si mai ales dupa mictiune ; tenesme intense .

Gras si indolent : moliciune fizica si mentala agravata la frig .                  Friguros , tendinta la frisoane; transpira la efort.

 -Profil valorizat al remediului:

-Boli ca urmare a consumului de alcool,bere ; inflamatii acute ale mucoaselor .

-Nostalgie

-Friguros , cu senzatia de frig local

-Oboseala , indolenta

-Inflamatia mucoasei sau a osului ,cu tendinta la supuratie

-Dureri arzatoare si constrictive

-Agravat cand bea

-Nas si fata rosie,dar reci

-Hemoroizi sau dizenterie cu arsuri si tenesme dupa scaune , sete dupa scaun si frisoane dupa  ce a  baut

-febre intermitente : frisoane , cu sete in timpul frisonului, agravat dupa ce a baut